44 matches
-
și Moștenitorul tuturor moștenitorilo"r”. O mare influență asupra sultanului a avut soția sa Kösem Sultan.În 1604 în haremul lui Ahmed I a apărut o nouă slujnică pe numele Anastasia,de origine greacă,fiica unui preot creștin de pe insula Tinos din Marea Egee.Turcii au vîndut-o la tîrgul de robi.Ea era prima slujnică din grupa slujnicilor din haremul lui Ahmed I,de aceea el a numit-o Kösem-„căpetenia tribului”.Se mai cunoaște încă o variantă a numelui-Mahpeyker.Kösem a
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
două biserici (una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
mari. Împreună cu regele și principele Alexandru a vizitat câmpurile de luptă macedonene. În mai 1915, regele Constantin s-a îmbolnăvit foarte grav, fiind pentru mult timp în stare septică și inconștient; la insistențele poporului, icoana făcătoare de minuni de pe insula Tinos a fost adusă la palat, Elenei revenindu-i să o țină în apropierea bolnavului; într-adevăr tatăl ei și-a revenit la conștiință, evenimentul lăsând o amprentă puternică asupra principesei, a cărei credință avusese până atunci în relatarea biografului ei
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
așa precum au fost zborurile neautorizate în spațiul aerian elen sau atacurile aeriene împotriva vaselor grecești. Punctul culminant al provocărilor a fost atins în momentul în care a fost torpilat crucișătorul ușor elen "Elli" de către un submarin italian în portul Tinos pe 15 august 1940 (sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului). În ciuda evidențelor, care demonstra responsabilitate italienilor, guvernul grec a anunțat că atacul a fost declanșat de un submarin a cărui naționalitate este necunoscută. Deși în acest fel au fost păstrate aparențele neutralității
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
al comerțului cretan. În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III, numită perioadă Mijlocie a Cicladelor (2000-1550 î.en.), s-au dezvoltat noi așezări coastale că Melos (Filakopi ÎI), Păros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos și Amorgos, influențând comerțul dintre Cretă și restul Greciei. Cicladicii erau navigatori activi. Bărcile lor erau conduse de peste 50 de vâslași și le utilizau pentru apărare și comerț. În perioada târzie a Cicladelor, civilizația a fost influențată de
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu o populație de 4050 de locuitori în satele Biceștii de Jos, Blidarele, Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Lăstuni, Motnău și Poenița. În 1931, se consemnează apariția satului Tinoasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, în forma actuală, iar satul Dumitreștii de Jos (deja reședință a
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și învățarea sa progresivă se contopesc deci într-un fel de dialectică” (Fabre, Julia, 2000 : 137), dând naștere identității finale a pelerinului. Rolul durerii în „tratamentul” spiritual al corpului feminin este evidențiat în studiul celebrului pelerinaj marial din insula grecească Tinos, studiat de americanca Jill Dubisch, care susține că asumarea deplină a durerii fizice (așa cum este cazul la Mănăstirea Nicula, unde se merge pe coate și în genunchi, pe piatră) este un mijloc de construcție identitară. Durerea devine „un limbaj feminin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
specific României. În cadrul colocviului internațional „Woman, Families and Religiosity : Past and Present” (Colegiul Noua Europă, aprilie 2011), cercetătoarea Maria Spiliotopoulou, de la Centrul de Studii al Istoriei Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mateiaș), a rămas văduvă 167. Nu o dată izvoarele scot în evidență actele de fidelitate. Radu Craiovescu (frate cu Barbu, Pârvu și Danciu), căsătorit cu Velica din Șitoaia, fiică a marelui vornic Vintilă Florescu, a murit în 1508 în lupta de la Tinoasa „în oastea răposatului Radu voevod cel Bun, fiul lui Vlad voevod Călugărul”168. Adesea boierii își dădeau viața pentru Voievodul pe care-l slujeau (Preda Floricoul, mare sluger - i se spunea astfel, fiindcă se însurase cu Florica, fiica lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de brândușe. Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș sâmbătă, 8 aprilie, cu trenul de la ora 7. 28, coborând la Sebiș, de unde se va deplasa cu autobuzul până la Moneasa. Sâmbătă va fi parcurs traseul: Moneasa sat - cabana Izoi - platoul carstic Tinoasa - creasta principală - poiana La Lupari - drumul forestier Izoi - Moneasa (19 km), iar duminică, traseul: Moneasa sat - Moneasa stațiune - cantonul Boroaia - Valea Lungă - Cf. Crețu - Vf. Zelea Neagră - Moneasa (12 km). Cazarea se va face în Moneasa sat; vor beneficia de cazare
Agenda2006-13-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284914_a_286243]
-
din Grecia. A lucrat la mai multe ziare din capitala Franței (între care "Le Monde") și a colaborat la France-Culture. S-a îndeletnicit o vreme și cu regia de film. În prezent își împarte existența între Paris, Atena și insula Tinos din Ciclade. De la debutul din 1974 (Sandwich), a publicat mai multe romane (Capul pisicii, 1978, Talgo, 1983, Inima Margaretei, 1999, Cuvintele străine, 2002) și volume de nuvele (De ce plângi, 1991, Papa, 1997) și aforisme, unele scrise direct în franceză și
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
te însoțea peste tot. Timpul pe care i-l consacrai s-a diminuat firește când ai cumpărat primul televizor, și totuși nu te-ai despărțit de radio niciodată. Îl revăd pe caloriferul de la spital sau pe pervazul ferestrei tale din Tinos. Locul său obișnuit la Nea Filadelfia era pe masa din bucătărie, alături de blocul de calendar. Dac-aș încerca să-ți fac portretul n-aș omite să desenez într-un colț tranzistorul și, în alt colț, calendarul așezat pe un soclu
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
de opoziție, urmând mean drele plinurilor și ale golurilor) aceeași imagine-mi vine mereu în minte: algele prelungi care sunt trase-n sus și-n jos de curenți și se-ndoaie, se subție și se-ngroașă în apa verde, gela tinoasă, de pe fundul mărilor. Nu poți face nimic ca să ai stil. Pentru că stilul nu îl ai, ci îl ești. E engramat acolo, în ingineria ver tebrelor din coloana ta vertebrală, în dinamica flui delor corpului tău, în spotul de lumină de pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Greșu și satul Ojdula (județul Covasna), având o lungime de 24,5 km. DN2D face legătura între câmpia din sudul Moldovei si depresiunea intramontana a Brasovului, traversează Subcarpații, Munții Vrancei și Munții Brețcului, in judetul Covasna, după care în localitatea Tinoasa se racordează la DN11 (Bacău-Brașov). Reabilitarea acestui drum ar însemna decongestionarea traficului pe Valea Prahovei cu 10-15%, realizarea legăturii șoselei cu Ardealul, dezvoltarea turismului în zonă. O altă porțiune de drum ce necesită a fi asfaltată este cea între Năruja
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
Această catastrofală erupție vulcanică a avut efecte devastatoare și pentru zonele din jur, de acest eveniment vulcanic legându-se și dispariția civilizației minoice (egeeană) ce își avea centrul în orașul Cnossos din Creta. Alte insule din Arhipelagul Ciclade sunt: Andros, Tinos, Kéa, Náxos, Amorgos, Páros, Siros, Keos, Kithnos, Seriphos, Astypalea, Siphnos, Iós. Particularitățile naturale tipic mediteraneene îmbinate cu profunda rezonanță istorică și legendară a insulelor, fac din acestea puncte turistice de interes internațional. Creta, cu cei peste 8300km2, este cea mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
38,0 Râdâcinești 38,0 �� Ocheșești 51,5 Corbița 35,0 Dumbrăveni Dragosloveni 7,2 Dumitrești Motnău 27,4 Blidari 5,0 Dumitreștii- Față 0,2 Dumitrești 5,0 Biceștii de Sus 5,9 Poienița 12,8 Lăstuni 7,7 Tinoasa 12,0 Lupoaia 5,0 Garoafa Garoafa 16,8 Putna Seaca 17,9 Bizighești 17,9 Făurei 14,0 Precistanu 7,3 Doaga 8,4 Gologanu Gologanu 3,6 Gură Călitei 17,8 Homocea Homocea 14,8 Lespezi 4,3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
de investiții 65 2778 4 Școala cls. I-VIII sat Bâtcari, com. Nistorești Obiectiv de investiții 275 2779 5 Școala cls. I-IV nr. 3 sat Șindrilari, com. Reghiu Obiectiv de investiții 66 2780 6 Școala cls. I-IV sat Tinoasa, com. Dumitrești Obiectiv de investiții 86 2781 7 Grădinița PP com. Ruginești Obiectiv de investiții 100 2782 8 Școala cls. I-IV sat Petreanu, com. Poiana Cristei Obiectiv de investiții 100 2783 9 Școala cls. I-IV sat Târâtu, com.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Bordești Burca Beciu Poiana Stoichii Mesteacănu Brădet Biceștii de Sus Bordeștii de Jos Călienii Noi Biliești Râșca Neculele Butucoasa Buda Caiata Călienii Vechi Bizighești Sahastru Nereju Carsochești Chiojdeni Ciorăști Clipicești Blidari/Cirligele Tepa Nereju Mic Călimăneasa Ciolănești Cîmpuri Hîngulești Bolotești Tinoasa Petreanu Cătăuți Cornetu Colacu Ivăncești Bontești Titila Ploștina Cerbu Coroteni Copăcești Livadă Boțârlău Tîrîtu Răiuți Chițcani Costișa I Homocea Criste Măicănești Broșteni Țipau Vintileasca Costișa/Tănăsoaia Coza Dealu Cucului Mărtinești Budești Ursoaia Covrag Dragosloveni/Soveja Diocheți-Rediu Mera Burcioaia Vîlcani Dealu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]