423 matches
-
vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în scop energetic substanțe anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de limitare, via proteinei enzimă, a dezvoltărilor biologice pe substrate tehnologice -, [24] arată că activitatea papainei este blocată la valori rH inferioare lui 23. O creștere a activității enzimei se constată însă sub influența acidului cianhidric, hidrogenului sulfurat, glutationului, cisteinei, tiosulfatului de sodiu și altor reducători (precum bioxidul de sulf care stimulează în general proteazele [25]), pentru ca enzima să fie inactivată de apa oxigenată și acidul iodacetic [23], adică de substanțe oxidante. Rezultă deci existența unui domeniu optim de rH, încadrat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
2.2.1.1.1. Bacteriile sulforeducătoare Acestea, așa cum sunt amintite de [16] (deși autoritatea în materie, [32], le denumește sulfat reducătoare, ni se pare mai adecvată prima denumire, știind că ele folosesc nu numai sulfați, dar și sulfiți și tiosulfați), aparțin genului Desulfovibrio (forma nesporulată) și genului Desulfatomaculum (forma sporulată). Cel mai însemnat rol în coroziune este atribuit genului Desulfovibrio [16]. Câteva caractere, ale câtorva specii, așa cum sunt prezentate de [16], sunt amintite în tabelul 2 ca material faptic pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
determină să afirmăm că ele nu produc o coroziune directă, în sensul atacului direct al metalului. În primul rând, ele sunt strict anaerobe [16], ceea ce arată că ele necesită un rH optim foarte reducător. Faptul că ele reduc sulfați, chiar tiosulfați - de care au nevoie strictă în mediu - până la H2S și/sau sulf [16], se datorează, în concepția noastră, tocmai necesității asigurării rH-ului reducător al mediului, pentru simplul motiv că reducerea înseamnă consum de energie, de conceput la organisme heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
formă de microcristale tetraedice galbene deschis,care au densitatea 4,72 g/cm3,se topesc la 483o Celsius, sunt greu solubile în apă și se dizolvă în HCl,HBr,amoniac,săruri amoniacale,piridină,în soluții concentrate de cloruri,bromuri sau tiosulfați alcalini cu formare de combinații complexe. Multe din proprietățile chimice ale monobromurii de cupru sunt analoge cu ale monoclorurii de cupru. Monobromura de cupru cu bromurile metalelor alcaline sau cu bromura de amoniu formează bromosăruri. Monoiodura de cupru CuI se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cald, spre a se evita obținerea monoxidului de cupru după ecuația. Combinația Cu(OH)2,greu solubilă în apă, se caracterizează prin proprietăți bazice destul de slabe, se dizolvă în acizi (cu formare de săruri), sau în soluțiile hidroxizilor, carbonaților, cianurilor, tiosulfaților, tartraților, citraților, salicilaților alcalini,în zaharurile nereducătoare,în amidon,glicerină, in albuminoide etc.,cu formare de combinații complexe. Prin dizolvarea Cu(OH)2 în amoniac rezultă licoarea lui Schweitzer care servește la dizolvarea celulozei,hidrocelulozei și nitrocelulozei. Pulberea stabilă de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Schoorl Principiul metodei. Glucidele reducătoare reduc în mediu alcalin și la fierbere soluția Fehlleng, provocând transformarea Cu(OH)2 în Cu2O. Excesul de Cu 2+ se determină prin tratare cu KI în mediu acid, I2 eliberat fiind tratat cu Na2S2O3 (tiosulfat de Na). Cantitatea totală de Cu2+ se stabilește pe o probă martor în care soluția de glucid este înlocuită cu apa distilată. Diferența între mmililitri soluție de tiosulfat de sodiu folosiți la titrarea probei martor și cei folosiți la titrarea
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
tratare cu KI în mediu acid, I2 eliberat fiind tratat cu Na2S2O3 (tiosulfat de Na). Cantitatea totală de Cu2+ se stabilește pe o probă martor în care soluția de glucid este înlocuită cu apa distilată. Diferența între mmililitri soluție de tiosulfat de sodiu folosiți la titrarea probei martor și cei folosiți la titrarea probei de analizat permit evaluarea cantitativă a glucidelor reducătoare, prin folosirea tabelului corespunzător metodei Schoorl. Reactivi: -soluție Fehlleng I :69.2g de sulfat de Cu la 1000 ml
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Hanus (monobromura de iod) se dizolvă sub ușoară încălzire 13,2 g iod fin mojarat în 825 ml acid acetic glacial ; Separat se dizolvă 20 ml acid acetic cu 3 ml brom. 25 ml din solutia de iod se titrează tiosulfat de sodiu 0,1 n se notează volumul și se raportează la 1ml (V1). 5 ml de brom se tirează cu tiosulfat de sodiu 0,1 n, în prezență de 10 ml iodură de potasiu 15%, se notează volumul cu
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
se dizolvă 20 ml acid acetic cu 3 ml brom. 25 ml din solutia de iod se titrează tiosulfat de sodiu 0,1 n se notează volumul și se raportează la 1ml (V1). 5 ml de brom se tirează cu tiosulfat de sodiu 0,1 n, în prezență de 10 ml iodură de potasiu 15%, se notează volumul cu V2. Cantitatea de brom necesară pentru dublarea halogenilor se calculează cu formula : Pregătirea probei pentru analiză Se topește prin încălzire la o
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
ușor. Balonul se lasă în repaos acoperit, timp de 30...60 minute, la întuneric și la temperatura de 25°C. Se adaugă în balon 20 ml soluție de KI și 100 ml apă distilată. Se titrează rapid cu soluție de tiosulfat până la culoarea galben pai. Se adaugă 1....5 ml de soluție de amidon și se continuă titrarea până la dispariția totală a culorii albastre. Se efectuează în paralel două probe martor cu aceiași reactivi fără grăsime. Indicele de iod 0,1296
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
ml de soluție de amidon și se continuă titrarea până la dispariția totală a culorii albastre. Se efectuează în paralel două probe martor cu aceiași reactivi fără grăsime. Indicele de iod 0,1296 cantitatea de iod , în g, corespunzătoare la 1ml tiosulfat de sodiu; V - volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei martor, ml; V1 volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei de analizat, ml; n - normalitatea soluției de tiosulfat; m - masa probei de analizat,g; Determinarea acidității libere la
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
continuă titrarea până la dispariția totală a culorii albastre. Se efectuează în paralel două probe martor cu aceiași reactivi fără grăsime. Indicele de iod 0,1296 cantitatea de iod , în g, corespunzătoare la 1ml tiosulfat de sodiu; V - volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei martor, ml; V1 volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei de analizat, ml; n - normalitatea soluției de tiosulfat; m - masa probei de analizat,g; Determinarea acidității libere la uleiurile și grăsimile vegetale Aciditatea liberă poate
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
paralel două probe martor cu aceiași reactivi fără grăsime. Indicele de iod 0,1296 cantitatea de iod , în g, corespunzătoare la 1ml tiosulfat de sodiu; V - volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei martor, ml; V1 volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei de analizat, ml; n - normalitatea soluției de tiosulfat; m - masa probei de analizat,g; Determinarea acidității libere la uleiurile și grăsimile vegetale Aciditatea liberă poate fi dată de : -aciditatea organică ,exprimată în acid oleic%; -aciditatea anaorganică
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
0,1296 cantitatea de iod , în g, corespunzătoare la 1ml tiosulfat de sodiu; V - volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei martor, ml; V1 volumul soluției de tiosulfat folosit la titrarea probei de analizat, ml; n - normalitatea soluției de tiosulfat; m - masa probei de analizat,g; Determinarea acidității libere la uleiurile și grăsimile vegetale Aciditatea liberă poate fi dată de : -aciditatea organică ,exprimată în acid oleic%; -aciditatea anaorganică , exprimată în acid sulfuric, %; Determinarea acidității libere prin titrare în prezența indicatorilor
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
reduc în mediu alcalin și la fiebere soluția Fehling producând transformarea hidroxidului cupric în oxid cupros, după următoarele reacții: Excesul de Cu prezent în reacție se determină cu iodură de potasiu în mediu acid, iodul corespunzător eliberat fiind titrat cu tiosulfatul de sodiu conform reacțiilor: Cantitatea totală de Cu se stabilește pe o probă martor în care soluția de glucid este înlCuită cu apă distilată. Diferența între nr. de ml soluție tiosulfat de sodiu folosită la titrarea probei martor și cei
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în mediu acid, iodul corespunzător eliberat fiind titrat cu tiosulfatul de sodiu conform reacțiilor: Cantitatea totală de Cu se stabilește pe o probă martor în care soluția de glucid este înlCuită cu apă distilată. Diferența între nr. de ml soluție tiosulfat de sodiu folosită la titrarea probei martor și cei folosiți la titrarea probei de analizat permite evaluarea cantitativă a glucidelor reducătoare, prin folosirea tabelului corespunzător metodei Schoorl. Reactivi soluție Fehling I (69,2 g sulfat de cupru la 1000 ml
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Fehling I (69,2 g sulfat de cupru la 1000 ml); soluție Fehling II (346 g tartrat dublu de sodiu și potasiu și 100 g hidroxid de sodiu la 1000 ml); soluție iodură de potasiu, 10 % (proaspăt preparată); soluție de tiosulfat de sodiu, 0,1 N; soluție de acid sulfuric, d = 1,11; soluție de amidon, 1 %. Mod de lucru Într-un balon Erlenmayer se pipetează 10 ml soluție Fehling I și 10 ml soluție Fehling II și 10 ml soluție
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în care acest viraj nu se produce înseamnă că nu s-a realizat mediu acid suficient, deci nu s-a eliberat iodul; se va mai adăuga acid până la eliberarea iodului. Pentru evitarea pierderilor, iodul trebuie titrat imediat cu soluție de tiosulfat de sodiu 0,1 N. Titrarea se face până la culoare galben - deschis, se adaugă soluție de amidon 1 % (aproximativ 1 ml) și se continuă titrarea până când în locul unde cade picătura nu se mai schimbă culoarea față de restul soluției. În paralel
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
probă martor cu: 10 ml soluție Fehling I, 10 ml soluție Fehling II și 10 ml apă distilată. în rest se prCedează la fel ca și în cazul probei de analizat. Mod de calcul Se notează cu Vm volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei martor și care corespunde cantității de sulfat de cupru luat în analiză. Se notează cu Vp volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei de analizat și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
probei de analizat. Mod de calcul Se notează cu Vm volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei martor și care corespunde cantității de sulfat de cupru luat în analiză. Se notează cu Vp volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei de analizat și care corespunde cantității de sulfat de cupru în exces. Diferența Vm -Vp corespunde cantității de cupru redus de către zahărul luat în analiză. În funcție de această diferență se ia din
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
anumite condiții de lucru bine determinate, cetozele, de exempl fructoza, nu sunt oxidate. Din acest motiv metoda se aplică la dozarea glucozei dintr-un amestec de glucoză și fructoză. Oxidarea are loc după reacția: Iodul în exces se titrează cu tiosulfat de sodiu, după acidulare cu acid sulfuric: Reactivi soluție de iod 0,1 N; soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N; soluție de acid sulfuric 1 N; soluție de tiosulfat de sodiu 0,1 N; soluție de amidon 1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
loc după reacția: Iodul în exces se titrează cu tiosulfat de sodiu, după acidulare cu acid sulfuric: Reactivi soluție de iod 0,1 N; soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N; soluție de acid sulfuric 1 N; soluție de tiosulfat de sodiu 0,1 N; soluție de amidon 1 %. Mod de lucru Într-un balon iodometric se introduc 10 ml din soluția de analizat (care să conțină maximum 100 mg glucoză); se adaugă 10 ml soluție de iod 0,1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ml hidroxid de sodiu 0,1 N; se pune dopul, se agită și se lasă 15 minute la întuneric. După expirarea timpului, amestecul se acidulează cu 3 ml acid sulfuric 1 N. Excesul de iod se titrează cu soluție de tiosulfat de sodiu 0,1 N până la galben deschis, se adaugă amidon 1 % și se continuă titrarea până la dispariția culorii. În paralel se face și o probă martor în condițiile prezentate mai sus, cu deosebirea că în loc de soluția cu glucide se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
că în loc de soluția cu glucide se iau 10 ml apă distilată. Mod de calcul Se calculează titrul iodului în raport cu glucoza: Cantitatea de glucoză care se află în 100 ml de glucoză se stabilește cu relația: în care: Vm - volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei martor, ml; V - volumul de tiosulfat de sodiu 0,1 N folosit la titrarea probei de analizat, ml; N - volumul de soluție luată în analiză, ml. VII.2.4. DOZAREA LACTOZEI
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]