18,899 matches
-
Cronicar Publicații din Basarabia Cu ocazia Zilelor Culturii din Basarabia, simpozion organizat de Fundația Culturală Română în zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
de ani Joanne Kathleen Rowling să-i consacre eroului ei, Harry Potter, care întîmplarea face să se dueleze în rețelele de difuzare planetare cu Frodo Baggins, moștenitorul inelului fermecat. Luate în antrepriză de către Chris Columbus, popularul cineast, primele patru volume (tipărite în 110 milioane de exemplare și traduse în aproape 50 de limbi străine printre care și româna) nu mai reprezintă o inițiere doar în tainele magiei, ci și ale educației de bună calitate. Erou este un puști orfan, interpretat cu
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
face o idee despre personajele sau grupurile de personaje ale romanului Străina. Început în anul 1942 (februarie) după cum atestă o notiță din caiet, romanul urma să apară în 1947 când scriitoarea avea 66 de ani. Romanul a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza naționalizării editurilor, s-a rătăcit și s-a pierdut. Acasă la d-na Elena Stamatiadi, fiica scriitoarei, am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
poate într-un Inter-city să spunem, pentru că lipsește hîrtia proastă și prețul modic, colecția Cartea de pe noptieră fiind totuși o colecție de lux, menită unei noptiere ceva mai acătări. Oricum, trecînd peste acest amănunt și închipuindu-ne Misterul camerei închise tipărită pe un pulp iefin și vîndută de colportori pe la colțurile străzilor, ca romanele populare ale lui N.D. Popescu, ajungem exact la înscenarea jocului dublu: un Florin Manolescu, profesor universitar respectabil și un Florin Manolescu, autor de Trivialliteratur. Cartea despre Caragiale
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
Probe? Pe toate brazdele scrisului întâlnim seniori ai politicii: fostul președinte al partidului național-liberal este un excelent epigramist, actualul președinte al P.R.M.-ului versifică abundent, fostul premier Radu Vasile a publicat un volum de versuri și are posibilități să mai tipărească unul, președintele republicii noastre, încă semi-prezidențială, este un fin prețuitor de proze ale unor scriitori în viață, dl. Adrian Năstase se pronunță în maxime și aforisme din care poate oricând alcătui un elegant tom. Un critic de artă de incontestabilă
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
cunoașterii, arată drumul posibil al împlinirii. Opțiunea aparține ucenicilor. Selecția se face din rîndul acelora care-și asumă responsabil acest traseu. În 1995, grupul despre care vorbeam a pus la cale apariția revistei Atipon (tipon s-ar traduce prin a tipări), numai cu și despre artiști. Principiul este să te exprimi altfel aici, atipic, prin apel la un alt mijloc de expresie, la o altă artă decît cea care te-a consacrat. Aceste provocări la autoinvestigație, la sondarea plurivalenței din fiecare
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
-uri ideologice de la noi. Nu mai reușim și nu cred că, ani buni, de azi înainte, vom reuși să avem o priză nevinovată, o ingenuitate a percepției clasicilor, neviciată de luptele politice. Aici e tragedia. Dar eu și mîine aș tipări douăzeci de pagini în LA&I despre Eminescu. Fie în rău, fie în bine, cu condiția să fie lucrate cu bună credință. Eminescu, după cum știm, poate fi făcut praf, dacă vrei, dar de un cunoscător de germană, de un om
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât și într-o conferință ținută la Societatea "Concordia română", unde a denunțat originea "barbară" a obiceiului. Textul lui Ispirescu a apărut în broșură în 1886 și a fost reprodus în Calendariu din
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
1982-1989). Vor mai urma. Însă cu titluri schimbate, de la volum la volum. Primul tom a apărut în foileton la SLAST (Suplimentul literar-artistic al "Scînteii tineretului", n. D.H.), sub direcția lui Ion Cristoiu. Datorită succesului, Editura a ținut neapărat să-l tipărească sub formă de carte. Atunci am fost nevoit să-i zic Aventuri aproximative. Fiindcă "sinistra" se apucase și ea să-și scrie memoriile (în intenție), la al patrulea volum, tov. Dulea sau ceva pe-aproape, de la Consiliul Culturii, m-a
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de onoare la "Jurnalul de Londra", iar eu să locuiesc pe Coasta de Azur, să am 92 de ani și să-mi scriu romanele în continuare. Așa cum i s-a întâmplat domniei-sale. Fără să deie vreo șpagă editorilor, ca să fie tipărit. Mă rog, fiecare cu norocul lui. Unii-s directori, alții milionari. - Iubiți oamenii, ca posibile personaje ale operei dumneavoastră? - Cum să nu? Ar mai exista ceva din opera mea, hai, că mă dau și mare, pomenind despre "opera" personalității subsemnatului
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Ioan Holban George Bacovia (1987) este ultima carte tipărită de Mircea Scarlat, unul dintre cei mai importanți critici ai generației '80, stins mult înainte de vreme; cartea a trecut aproape neobservată de critica de întîmpinare - autorul dispăruse! -, celelalte cărți tipărite pînă atunci - Introducere în opera lui Miron Costin (1976), Ion
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Ioan Holban George Bacovia (1987) este ultima carte tipărită de Mircea Scarlat, unul dintre cei mai importanți critici ai generației '80, stins mult înainte de vreme; cartea a trecut aproape neobservată de critica de întîmpinare - autorul dispăruse! -, celelalte cărți tipărite pînă atunci - Introducere în opera lui Miron Costin (1976), Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) și, mai ales, cele două volume din Istoria poeziei românești (1982; 1984) - plasînd acest excepțional Bacovia într-o nemeritată umbră: cu atît mai mult cu
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
numai ca punct de plecare, deoarece va suferi numeroase modificări de substanță și structură, ce vor face din Tinerețe ciudată un roman de sine stătător, cu suficiente diferențe specifice. Apărut în foileton în paginile puținelor numere ale controversatei reviste Albatros, tipărită în tiraj redus și difuzată de înșiși membrii grupului, primul roman al lui Dinu Pillat nu a beneficiat de o reală răspândire în mediul literar al capitalei, pentru a avea parte de ecouri în presa vremii. El a fost citit
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
și a apărut în nr. 617 al Drapelului din 1947: "în editura Vatra, a apărut de curând romanul tânărului romancier Dinu Pillat, intitulat "Moartea cotidiană". D. Dinu Pillat nu este un debutant în epoca noastră. D. Dinu Pillat a mai tipărit, acum câțiva ani, încă o carte: un roman intitulat " Tinerețe ciudată", care a însemnat mai mult decât un "debut fericit", ci o adevărată consacrare literară. Suntem siguri că noua lucrare literară a d-lui Dinu Pillat va confirma toate speranțele
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la filme și la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agențiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neașteptat trafic de interese cinefile. Așadar, nume din sfera antropologiei și din cea a mediei, a realizatorilor de film și a jurnaliștilor - dar și un număr
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
pe străin. Dar nici în Occident, fantasmele lăsate în urmă nu sunt inactive, cel plecat simte urma celor ce și aici îl au în vizor. Și iată-l pe fugar căruia i se pun în față luxoase publicații de acasă, tipărite pentru exclusivul lui uz, ispitit de agenți: Fiindcă ceea ce a fost a fost și-a trecut.../ și ei își dau acuma toată silința ca treaba să se aranjeze pozitiv/ cu copiii și restul familiei... că oameni suntem, ce dracu'/ și
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
Ion Paul Sebastian Sub titlul Tristan Tzara. Omul care a inventat revoluția Dada, a apărut în această toamnă la Paris o carte consacrată vieții lui Tristan Tzara. O tipărește, în peste 450 de pagini, editura pariziană Grasset, sub semnătura lui François Buot, autor, până acum, a încă două "vieți", publicate sub aceeași emblemă: a suprarealistului sinucigaș René Crevel (1991) și a prozatorului Hervé Guibert (1999), al cărui sfârșit tragic
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui Ștefan Borbély despre Matei Călinescu, urmînd să apară la Editura Aula din Brașov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu ș.a. Un (re)început promițător! Numărul 14 din LIBER, revista editată de Fundația Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie și a cărei temă a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
terminologiei primite spre elaborare, prin prof. Bagdasar, de către colectivul redacțional al Enciclopediei". Efectele morale sînt strivitoare: "Zi lungă cît un secol și, totuși, agitată". Ori: " Aseară m-am culcat frînt de obosit". Traducătorul nu are voie să-și vadă numele tipărit pe produsele trudei sale, iar profesorul universitar cu stagii de studiu în marile metropole europene, încununate cu titlul de doctor în filosofie, e nevoit, așa cum spuneam, a-și cîștiga pîinea cel mult în sfera unui învățămînt inferior, viciat de condițiile
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
în vederea scrierii unei comedii. Răspunsul a fost prompt, de vreme ce în mai puțin de două luni Revizorul era gata, cum aflăm dintr-o altă scrisoare, datată 6 decembrie 1835, adresată de această dată lui Pogodin. În primăvara anului următor, textul este tipărit, apoi, la 19 aprilie, piesa vede luminile rampei la Teatrul Aleksandrovski din Sankt Petersburg, iar la 25 mai este pusă în scenă la Teatrul Mic din Moscova. Se știe scandalul ce a urmat, ca și reacția lui Gogol, păstrată pentru
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de Teatrul Național din București în același an (cu Petre Liciu în rolul lui Hlestakov), sunt înregistrate în Moldova alte două versiuni, una semnată de M. Wechsler și apărută la Botoșani în 1904 și cealaltă semnată de Simeon N. Morozov, tipărită la Piatra-Neamț în 1906. Una din traducerile de referință de mai târziu este aceea datorată Gabrielei Leonte și lui Sică Alexandrescu apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de Dan Stanca în Drumul spre piatră sînt la fel de grave și actuale ca și cele din cărțile lui Patapievici sau Hurduzeu. Impactul lor public a fost însă mult mai mic. Situație cu atît mai paradoxală cu cît, înainte de a fi tipărit în volum, romanul a apărut sub formă de foileton în "Ziarul de duminică". Deci vizibilitatea sa a fost net superioară majorității producțiilor autohtone ale genului. Cum se explică atunci tăcerea din jurul acestei cărți? Cred că Dan Stanca și-a ales
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215. În această vreme, Spiritul latin, pătruns de morbul perfecțiunii formale avea să se remarce prin vestitul edict al lui Ludovic al XIV-lea, cinci ani
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
edict al lui Ludovic al XIV-lea, cinci ani mai târziu decât scrierea englezului Milton, în 1649, deci. Cu toate că edictul se referă la corporațiile tipografilor, la editori, librari și la toți cei care "materializau" cultura... În edict, se constată: Se tipăresc foarte puține scrieri bune... încât putem spune că este un fel de rușine... etc. etc. Este înfierată energic mizeria profesiunii tipografice, a ucenicilor, meșterilor, este atacată corupția care a făcut să decadă breasla imprimării cărților considerată înfloritoare în secolele trecute
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
îngrijite până astăzi, inclusiv a lui G. Scridon, Opere alese (9 volume), nu conțin această poezie printre textele și variantele lor. Mi-au sărit în sprijin autorii G. Coșbuc, G. N. Costescu, G. A. Dima și G. Stoicescu, care au tipărit Carte de cetire pentru clasa a III-a urbană, în 1909, la Craiova, în mai multe ediții. Între cele 10 poezii de Coșbuc era și Noaptea Crăciunului, fiindcă sub acest titlu erau așezate cele patru strofe. Pe Coșbuc nu-l
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]