158 matches
-
a existenței unei incriminări susceptibile a da naștere unei urmăriri penale. Prin urmare, trebuie admis că atunci când o faptă nu este incriminată, situația premisă lipsește. Același efect, respectiv înlăturarea situației premisă a infracțiunii și, în consecință, lipsa unui element de tipicitate, se produce și în cazul în care fapta este dezincriminată. S-a arătat că, potrivit art. 15 din Codul penal, pentru ca o faptă să fie infracțiune este necesară îndeplinirea trăsăturilor esențiale, respectiv tipicitate (prevederea faptei de legea penală), vinovăție, caracter
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
și, în consecință, lipsa unui element de tipicitate, se produce și în cazul în care fapta este dezincriminată. S-a arătat că, potrivit art. 15 din Codul penal, pentru ca o faptă să fie infracțiune este necesară îndeplinirea trăsăturilor esențiale, respectiv tipicitate (prevederea faptei de legea penală), vinovăție, caracter antijuridic/nejustificat și imputabilitate; absența oricăreia dintre aceste trăsături esențiale face ca fapta să nu fie infracțiune. În cauză, fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 , care constituia scopul infracțiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
dezincriminarea faptei în scopul căreia a avut loc transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate, nu se realizează nici corespondența dintre fapta concretă și modelul tip prevăzut de norma de incriminare, nefiind deci îndeplinită condiția tipicității, esențială pentru existența infracțiunii. Este lipsit de relevanță dacă fapta care constituie scopul nu a făcut niciodată obiectul incriminării sau dacă dezincriminarea a survenit, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal. Așadar, în ipoteza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, atunci când pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Justiție, conform art. 475 din Codul de procedură penală, pentru a da o rezolvare de principiu chestiunii de drept vizând interpretarea dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, atunci când pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Apel Târgu Mureș a înaintat opiniile exprimate de către magistrații Judecătoriei Luduș, Judecătoriei Reghin și Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. III.1. Opinia majoritară conturată la nivelul instanțelor judecătorești care au comunicat puncte de vedere este în sensul că nu este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, atunci când pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Maramureș, Tribunalul Olt, Tribunalul Gorj, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Huși, Judecătoria Luduș, Judecătoria Reghin, Judecătoria Odorheiu Secuiesc și Judecătoria Moldova Nouă. III.2. Au fost exprimate și opinii contrare, în sensul că este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, atunci când pentru infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale, a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
când urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a avut loc și s-a stabilit că pentru sustragerea de la aceasta făptuitorul a transmis fictiv acțiunile deținute în societate, nu se poate susține lipsa de tipicitate a infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , doar pentru că, la acest moment, a intervenit dezincriminarea infracțiunii scop prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 a Curții Constituționale. De asemenea, o opinie în sensul existenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
dezincriminarea ulterioară, dacă la momentul consumării faptei aceasta era incriminată, a fost avansată și de către Curtea de Apel Oradea, judecătorii Secției penale a acestei instanțe arătând și că, dacă fapta nu era incriminată la momentul consumării, nu este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale. Sub același aspect, Curtea de Apel București a comunicat că, în urma consultării judecătorilor instanței și ai instanțelor arondate care judecă în această materie, în ceea ce privește transmiterea fictivă a părților sociale ori a acțiunilor deținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
va fi soluția adoptată. Împrejurarea că infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală de la care s-a sustras inculpatul a fost dezincriminată, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , nu determină concluzia neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , atât timp cât scopurile pentru care a fost săvârșită această ultimă infracțiune sunt prevăzute în mod alternativ de către legiuitor în textul incriminator. Totodată, Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
în unanimitate, s-a apreciat că, dacă transmiterea fictivă de părți sociale sau acțiuni deținute la o societate comercială a avut loc în scopul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 , nu mai este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , deoarece fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost dezincriminată. IV. Punctul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 , transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru o faptă anterioară, dezincriminată ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii descrise în norma de incriminare prevăzută în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 . În această ipoteză, fapta de transmitere fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, astfel cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
cum acestea sunt reglementate în art. 15 alin. (1) din Codul penal, neconstituind o "faptă prevăzută de legea penală". În susținerea opiniei exprimate s-au adus următoarele argumente: "Fapta prevăzută de legea penală" sau fapta "tipică" (fapta care întrunește trăsătura tipicității) presupune existența unei corespondențe între fapta concretă și fapta descrisă în norma de incriminare. În acest sens este relevantă jurisprudența Curții Constituționale, reflectată în considerentul nr. 40 din Decizia nr. 631/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală" se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală". În raport cu considerentele deciziilor Curții Constituționale, inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
să fie efectuată în scopul sustragerii de la urmărirea penală sau în scopul îngreunării acesteia, cerință care trebuie îndeplinită în strânsă legătură cu latura obiectivă a infracțiunii, întrucât indică destinația obiectivă a actului de transmitere, și nu finalitatea subiectivă a acestuia". Tipicitatea - în cazul transmiterii fictive a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală - impune să existe o normă de incriminare a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu poate subzista scopul sustragerii de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
există, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală. În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată, indiferent dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată, transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește trăsătura tipicității, nu este "prevăzută de legea penală" și, în consecință, nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei de incriminare sau ca efect al admiterii unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată, transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește trăsătura tipicității, nu este "prevăzută de legea penală" și, în consecință, nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei de incriminare sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei de incriminare - cea de a doua ipoteză existând în cazul transmiterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Codul penal, s-a stabilit că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. S-a concluzionat că, în ipoteza ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei nr. 363/2015 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
pe fond a cauzei în care a fost invocată, întrucât aceasta este determinantă cu privire la concluzia existenței sau nu a elementelor constitutive ale infracțiunii care face obiect al judecății. Prealabil este de menționat că o problemă de drept referitoare la condițiile tipicității a fost soluționată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 4 iunie 2015. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
1) și (6) din Codul penal, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea care intra în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității, deoarece o faptă concretă poate să atragă răspunderea penală, dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare, așa încât lipsa scopului grupului, determinată de dezincriminarea faptei în vederea căreia a fost inițiat, constituit ori a fost sprijinit, face să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
să atragă răspunderea penală, dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare, așa încât lipsa scopului grupului, determinată de dezincriminarea faptei în vederea căreia a fost inițiat, constituit ori a fost sprijinit, face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reține că din analiza dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , republicată, se evidențiază că elementul material al infracțiunii prin care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
penal, conduce la o concluzie indubitabilă, respectiv aceea că, deși, inițial, fapta ce constituia scopul ori condiția elementului material era infracțiune, ulterior, ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este infracțiune, așa încât nu mai este îndeplinită condiția tipicității, adică nu mai există acea corespondență impusă de legiuitor între trăsăturile faptei concrete și modelul-tip prevăzut de norma de incriminare. Așadar, este evident că dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
din Codul penal, în situația în care fapta anterioară nu este incriminată, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală, întrucât nu se poate efectua urmărirea penală a unei fapte neincriminate. Asemănător, nici atunci când fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei. Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 475 și art. 477 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]