425 matches
-
este neconstituțională, neconvențională sau este contrară dreptului Uniunii Europene, întrucât acestea se aplică cu prioritate. Însă, în această ultimă ipoteză, instanța va constata nu o chestiune de procedură, ci o chestiune de fond, respectiv că fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale normei configurate, astfel cum impun dispozițiile de drept substanțial, și va pronunța soluția de achitare, conform art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. Se susține că aceasta se realizează nu extinzând înțelesul normei procesual penale
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
alin. (1) din Codul penal, care definește noțiunea de „infracțiune“, face trimitere la vinovăție, ca element distinct al acesteia, motiv pentru care Codul de procedură penală a preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Prin urmare, cu această excepție, toate situațiile care anterior erau subsumate dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
Codul de procedură penală, Curtea reține că, prin Codul penal în vigoare, legiuitorul a prevăzut o nouă definiție a noțiunii de „infracțiune“, reglementând, la art. 15 alin. (1) din codul anterior menționat, vinovăția ca element al acesteia distinct de trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
ca element al acesteia distinct de trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Așa fiind, toate situațiile care, potrivit vechii legislații procesual penale, erau prevăzute
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
cu două noțiuni: obiectul infracțiunii de corupție și paguba, tocmai pentru ca, din categoriile de infracțiuni stabilite de Legea nr. 78/2000, să fie de competența Direcției Naționale Anticorupție doar cele de o anumită gravitate. Totodată, pentru a fi întrunite elementele tipicității la infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, este necesară existența
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de art. 297 din Codul penal și deci și o primă urmare imediată a infracțiunii prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, de o anumită gravitate (peste 200.000 euro), este elementul de tipicitate care determină competența Direcției Naționale Anticorupție prin aplicarea acestui temei. Noțiunea de folos necuvenit, condiție introdusă de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru îndeplinirea elementelor de tipicitate ale acestei infracțiuni, fiind o circumstanță specială care face trimitere la infracțiunea
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Codul penal, de o anumită gravitate (peste 200.000 euro), este elementul de tipicitate care determină competența Direcției Naționale Anticorupție prin aplicarea acestui temei. Noțiunea de folos necuvenit, condiție introdusă de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru îndeplinirea elementelor de tipicitate ale acestei infracțiuni, fiind o circumstanță specială care face trimitere la infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, nu este relevantă pentru stabilirea competenței, pentru că niciunul dintre termenii utilizați de art. 13 din Ordonanța
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
revine Direcției Naționale Anticorupție. În susținerea punctului de vedere s-a precizat că infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, infracțiune de serviciu, este caracterizată sub aspectul tipicității laturii obiective ca o infracțiune de rezultat, legiuitorul condiționând realizarea ei de cauzarea unei pagube ori de o vătămare a drepturilor. Norma de incriminare prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este cuprinsă în capitolul III, secțiunea a 3
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
obiectul infracțiunii de corupție“ nu se referă la obiectul material al acesteia, de altfel, aceste infracțiuni nici nu au un asemenea obiect, ci la obiectul acțiunilor prin care se realizează elementul material, ca și condiție de întrunire a trăsăturilor de tipicitate. O concluzie contrară nu poate fi primită întrucât numai în cazul infracțiunilor de corupție, strict identificate în secțiunea a 2-a din capitolul III din Legea nr. 78/2000, expresia „bani sau alte foloase“ poate fi alăturată noțiunii de „obiect“. Astfel
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
material, în întregirea laturii obiective, prin sintagma „dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit“. Art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 nu cuprinde expresia „bani, bunuri sau alte foloase necuvenite“. În stabilirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 relevante sunt considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 458 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 13 noiembrie 2017, prin care s-a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
civilă. 18. Curtea reține, astfel, că materia cauzelor nu poate constitui un criteriu discriminatoriu, dacă opțiunea legiuitorului este justificată în mod obiectiv și rezonabil respectiv, cu referire la prezentul litigiu, dacă este justificată de natura cauzelor, un anumit grad de tipicitate, respectiv, un caracter repetitiv al acestora, astfel încât nu este întemeiată susținerea privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 46. Prin Decizia nr. 20 din 15 octombrie
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
în interiorul unui spațiu comercial. Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul F.M., care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul încadrării juridice a faptei, în argumentarea motivelor de apel arătându-se, în esență, că fapta nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat, ci ale infracțiunii de furt, în considerarea faptului că purtarea măștii de protecție în acel spațiu era obligatorie la data respectivă. La termenul din data de 26 octombrie 2021, Curtea de Apel București - Secția a-II
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. În cazul în care s-ar aprecia că fapta săvârșită de o persoană ce poartă mască de protecție într-un spațiu unde aceasta este obligatorie nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat în varianta prevăzută de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, s-ar putea ajunge uneori chiar la concluzii lipsite de fundament în realitatea obiectivă și s-ar crea artificial posibilitatea ca persoanele
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
măștii de protecție împiedică/îngreunează identificarea autorului, rațiunea reglementării subzistă. Mai mult, a aprecia că realizarea elementului circumstanțial agravant presupune ca autorul să fi urmărit îngreunarea/ împiedicarea identificării sale prin portul măștii de protecție ar însemna a adăuga o condiție de tipicitate care nu este prevăzută de norma incriminatoare. ... IV.2. În opinia contrară, exprimată de Curtea de Apel Oradea (inclusiv Judecătoria Oradea), Curtea de Apel Craiova și instanțele arondate, judecătoriile Balș, Caracal, Corabia și Motru, Curtea de Apel Ploiești (inclusiv Tribunalul Prahova
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
scop ori mobil poate fi stabilită pe bază de probe certe, acesta va putea fi valorificat, însă, doar în procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, elementul circumstanțial reprezintă un element constitutiv al infracțiunii care determină realizarea acesteia în varianta calificată, tipicitatea fiind dată de conținutul concret al normei de incriminare. Calificarea unei fapte ca infracțiune nu se poate face decât în conformitate cu legea, ca urmare a corespondenței dintre fapta concretă și conținutul infracțiunii, fiind exclus ca, pe cale de interpretare
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
ca urmare a corespondenței dintre fapta concretă și conținutul infracțiunii, fiind exclus ca, pe cale de interpretare, să poată fi adăugată o condiție care nu este prevăzută de lege, la fel cum nu ar putea fi eliminată o condiție de tipicitate expres prevăzută de lege. Așadar, dacă legiuitorul ar fi urmărit prin reglementarea elementului circumstanțial ca realizarea acestuia să fie condiționată de existența unui element subiectiv, ar fi prevăzut expres o astfel de cerință, așa cum a procedat în cazul altor
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
împrejurare de fapt urmând a fi stabilită de la caz la caz, o dezlegare de principiu nefiind posibilă; ... – îndeplinirea obligației de a purta mască de protecție în spațiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia nu înlătură tipicitatea elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în cazul infracțiunii de furt săvârșite de către o persoană mascată. ... ... Pentru motivele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?“ Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care în același timp se afla și sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii unice cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. Astfel, doamna procuror a arătat că sunt întrunite condițiile formale de admisibilitate a sesizării, iar pe fond a menționat că doctrina a făcut
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal.“ ... II. Expunerea succintă a cauzei
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?“ ... III. Opinia completului care a
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. În argumentare s-a arătat că există o singură acțiune comisă în împrejurări de fapt distincte și o unică stare de pericol, gravitatea faptei
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]