1,440 matches
-
cultură slavonă din Țara Românească în epoca respectivă. La Mănăstirea Bistrița erau caligrafi care scriau în limba slavonă, erau sculptori, erau gravori, era chiar și un atelier de legătorie de cărți. Deci, toate documentele converg spre această ipoteză, că Macarie Tipograful este acel Martinus Burciensis de Cseidino, care a activat la Mănăstirea Bistrița în perioada 1508 - 1512. (Cf. Răzvan Bucuroiu - http://www.lumeacredintei.com/reviste/lumea-monahilor/lumea-monahilor-nr-42-decembrie-2010/parintele-veniamin-micle-monahul-carturar/ - 21.07.2015). În loc de epilog - câteva concluzii finale și încheierea Altfel spus, acum
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și „Cronica” lui Gheorghe Șincai. În unele domenii, Părintele Arhimandrit Veniamin a adus contribuții de pionierat: despre români în Cronicile franceze din secolul al XIII-lea, despre prima Cronică universală în limba română, primul act mănăstiresc în limba română, primul tipograf bucureștean, primul egumen al Mănăstirii Hurezi, primul stareț al Mănăstirii Bistrița, sau despre Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, inedit. Așadar, Părintele Arhimandrit Veniamin Micle este pentru noi, „o legendă vie” vrednică de urmat și un exemplu de imitat. Cu alte cuvinte
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
bancă. Fusesem umilit timp de ore întregi pentru schimbarea unui „token” pentru banking, un mic util digital care-și dăduse duhul lui electronic. În a doua ipostază, ca jurnalist, fusesem invitat să concep o broșură pentru promovare turistică alături de un tipograf ce-mi trimitea la revistă articole tehnoredactate ale autorilor și care punea după titlul articolului virgulă. După acesta, un titlu de articol era un fel de scrisoare, tip Facebook, către iubită: „Dragă papushik,”. Ei bine, m-a câștigat la licitație
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
în profundul ei îți dă și revelații. Ieșind jignit de la bancă, în piață, vânzătoarea m-a ajutat să bag marfa în geantă și mi-a zis, neprefăcut, „Sărumâna!” iar în cazul broșurii, s-a lăsat în final cu scor egal: tipograful tipărește dar concepția broșurii tipărite va fi a jurnalistului. Așa fu și cu „îndreptarea nedreptății” din senatul României. Vorba lui Dumitru Tătăroiu: n-aveam noi jurnaliștii nevoie de milă, ci doar de nițică dreptate socială. Tocmai încheiam ieri forma finală
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
o aspră mustrare” deoarece „misiunea literaturii este de a îmbogăți și înălța spiritul, de a purifica moravurile, de a constitui un îndemn împotriva viciilor prin descrierea rătăcirilor care pot interveni în viața socială.” În aceste împrejurări, autorul romanului, editorul și tipograful trebuie achitați. Astfel se termină un proces celebru. Flaubert declară imediat că procesul i-a făcut „ o reclamă gigantică”, datorând două treimi din succesul său acestei mascarade. Dar scriitorul a fost marcat pe viață de acest proces, lăsând urme adânci
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor, nr. 22 din Sibiu, Atanasie Marian Marienescu descrie modul în care și-a cunoscut viitoarea soție, fiind prezent la Rășinari cu ocazia sfințirii noului episcop Ioan Popazu, în Duminica din 15 August 1865! Cu prilejul acestei sărbători, aici îl reîntâlnește
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
parte, și toți laolaltă, la păstrarea ființei și culturii noastre. Adevărate pietre de temelie pentru altarul neamului românesc. Familia MARIENESCU a avut 2 copii: Delia- Ecaterina și Eugen -Dafin. În urma investigațiilor noastre, la Sibiu, în casa Anei Brote, de pe str. Tipografilor, Nr. 22 locuiește în prezent Doamna Melania Petrișor, fiica profesoarei Octavia Drăgulescu (1906-1998), unul din cei trei copii ai Deliei Marienescu, căsătorită Popovici, (Delia, Marius si Octavia). De semenea la Köln, în Germania, locuiește Dr. Ștefan Wachtler, fiul fiicei lui
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
lui Preda. Sunt doar câteva cazuri asemănătore în istoria literaturii universale. Unul dintre ele este cazul celebrului scriitor Charles Dickens, care a murit lăsând un roman la jumătate, neterminat. Peste câțiva ani romanul lui Dickens a fost continuat de un tipograf din Statele Unite, care l-a scris noaptea, în transă. În presa epocii acest eveniment parapsihologic a făcut o vâlvă extraordinară, care a ținut prima pagină a ziarelor ani de zile. Patologia egoplasmului și a axiofagiei de care suferă scriitorii români
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
profesioniștii din cinema și publicul larg, dar și cu proiecția filmului sau, Rembrandt’s J’accuse. incursiune portmodernă în istoria artei și a umanității și o excentrică desfătare vizuală, impresionantul Goltzius and the Pelican Company urmărește povestea lui Hendrick Goltzius, tipograf și gravor de printuri erotice, din Olanda sfârșitului de secol 16. Influențate de studiile sale de pictură, de teoria structuralismului lingvistic și filosofie, filmele lui Peter Greenaway traversează adesea teritorii neexplorate, respingând structurile narative convenționale în favoarea unui univers vizual fascinant
"Goltzius and the Pelican Company" în închiderea BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/4098/goltzius-and-the-pelican-company-in-inchiderea-bieff [Corola-blog/BlogPost/98445_a_99737]
-
bine documentate, e genul de carte din ce în ce mai rar în peisajul literaturii contemporane care se grăbește să privească lumea prin ecranul calculatorului, uitând adesea că farmecul unei lucrări solide, tipărite pe hârtie tăiată pe lung, nu pe lat, cum fac unii tipografi grăbiți ai zilelor naostre, e o mică operă de artă. Celor care au făcut posibil acest regal în 500 de exemplare, din care sunt mândră să posed și eu unul și mai ales Domnului Alecsandu Rîpeanu, care a îngrijit această
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
Am cunoscut oameni cu foarte mulți bani care își doresc edituri, dar nu le iese. E ceva ce nu se cumpără cu bani. Să nu credeți că suntem poeți. Factura de gaz trebuia plătită, la fel înscrierea firmei, licențele, traducătorii, tipografii. Dar investiția financiară inițială a fost ceva inconștient de comic sau comic de inconștient”, remarcă Dana Moroiu. Colegii cu care a plecat la drum de la început sunt Andreea Radu și Cornel Alexandrescu. Cu Cornel Alexandrescu lucra atunci de vreo 14
GENERAȚIA B. O afacere născută dintr-o pasiune „barocă”: cărți care merg la un vin by https://republica.ro/generatia-b-baroque-books-arts-cartile-care-aduc-mici-bucurii-in-viata-de-zi-cu-zi-care-slefuiesc-si-rafineaza [Corola-blog/BlogPost/338684_a_340013]
-
legendă”, o bijuterie a compoziției poetice „îngemănată” cu o prelucrare grafică de excepție după lucrările pictoriței pariziene Rodica Iliescu, originară din Râmnicu Vâlcea, au oferit motivația ca Germania, Franța și România să aibă „privilegiul” de a se întâlni în „Capitala tipografilor”, cum numea Râmicul, marele savant Nicolae Iorga. Inedit și atipic, printre respirațiile tăcute și privirile concentrate, cei prezenți au vizionat filmul omonim cu cel al volumului de poeme, în fapt, au „citit” cartea prin intermediul imaginilor, al vocii autoarei, al lui
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
mai fost încă, o nuntă împărătească, în care POEZIA a venit înveșmântată în voaluri tremurătoare de sfioasă și neprihănită mireasă. George Voica, Membru al Uniunii Scriitorilor din România SEARĂ DE CULTURĂ DE NEUITAT Râmnicul, numit de savantul Nicolae Iorga „Capitala tipografilor” și-a menținut, peste secole, un suflu cultural aparte, a format oameni de știință autohtoni, a primit cu ospitalitate și respect pe cărturarii veniți din alte părți, oferindu-le posibilitatea de a-și valorifica teoriile, tezele și ideile generatoare de
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Williamsburg, care conservă spiritual vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea și aduce în fața vizitatorilor viața orașului de altădată. Ateliere de încălțăminte, țesături și broderii manuale, vopsitorii, tâmplării, confecționeri de pălării de damă și peruchieri, fierari, tipografi, bijutieri și alți meșteri, specializați în peste treizeci de meserii, te întâmpină în costume de epocă și reconstituie zilnic atmosfera secolului al XVIII-lea. În capitala colonială a Americii ai senzația unei calatorii în timp. Există și un program dedicat
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Williamsburg_virginia_capitala_americii_coloniale.html [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
Lupu în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică. În anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf. Nicolae din Șchei, unde cântă la strană, îl cunoaște pe Ion Barac, celălalt traducător și tipograf de cărți populare cu care leagă o frumoasă prietenie de creație. La revenirea de la Brașov o cunoaște pe Zamfira Agurezean, de care se îndrăgostește și cu care intemeiază prima căsnicie, fără a avea însă mulțumire deplină. Din această căsătorie are
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
adus în Țara Românească de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1690. Aici a învățat meșteșugul tiparului de la episcopul Mitrofan, iar după câțiva ani s-a călugărit și a fost hirotonit preot. A desfășurat o bogată activitate de redactor, editor, gravor, traducător, tipograf, teolog, autor de Didahii și Proloage pentru viețile sfinților, episcop, mitropolit, ctitor de lăcașuri bisericești. A învățat bine limba română și a considerat Țara Românească drept țara lui de adopție pe care a iubit-o și pentru care și-a
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
gospodar să acopere toate lipsurile. Mănăstirea Antim cu hramul Tuturor Sfinților, este opera sa, deosebit de reprezentativă ridicată între 1713-1715 dar și alte lăcașuri de cult și a făcut numeroase danii așezămintelor bisericești. Alături de diaconul Coresi, este considerat cel mai mare tipograf al României medievale dar și creatorul limbii liturgice în Biserica Română. A iubit țara Românească la fel ca pe propria lui țară și nu avea cuvinte de laudă pentru puterea turcească. Lucrul acesta a fost aflat la Înalta Poartă și primul
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
prin cercetări de arhivă și aprofundare istoriografica, deoarece se au în vedere mutările pe care le-a avut Episcopia Greco-Catolica, de la Albă Iulia la Făgraș(1721) și mai apoi la Blaj, sub patronajul căreia a funcționat tipografia, momentul funcționarii unei tipografi la Blaj este legat de un document emis de Maria Terezea, care indică, în anul 1746, printr-un decret imperial înființarea unei tipografii în Principatul Transilvaniei. În istoria tipografie de la Blaj se disting trei perioade: prima etapă este aceea stabilită
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Chirila_enescu_cartea_tipar_varvara_magdalena_maneanu_1371041551.html [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
române - 500 de ani de la apariția tiparului pe teritoriul nostru - a rămas complet neobservată. În afara unei manifestări științifice cu circuit închis, la Academie, nimeni nu a marcat o jumătate de mileniu de cuvânt tipărit pe pământ românesc. Nici măcar cei câțiva tipografi de succes, care câștigă sume considerabile de pe seama acestei invenții, nu s-au simțit datori să consemneze faptul că n-am fost printre ultimii, în lumea civilizată, care să utilizeze tiparul pentru a răspândi Cuvântul", spune Ionuț Vulpescu. Centenarul nu
Proiect fără precedent la 100 de ani de la Marea Unire, propus de Vulpescu, vicepreședinte PSD by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103343_a_104635]
-
Volum omagial dedicat împlinirii a 300 de ani de la moartea marelui ierarh-cărturar, ctitor de cultură și spiritualitate românească. Antim Ivireanul este cel care a inițiat introducerea limbii române în cultul divin, fiind cunoscut, printre altele, pentru bogată sa activitate de tipograf, gravor, ilustrator și editor de carte. „Implicat profund în toate aspectele evoluției tiparului din Țară Românească, factor important al modelului propus de domnitorul Șerban Cantacuzino - si strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având
Călătorie printre cărțile de la Editura Humanitas, Litera și Institutul Cultural Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104246_a_105538]
-
propus de domnitorul Șerban Cantacuzino - si strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unității spirituale, culturale și de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meșteșugului sau un ctitor și organizator de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor". (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 11.00 (Standul ICR) Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de
Călătorie printre cărțile de la Editura Humanitas, Litera și Institutul Cultural Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104246_a_105538]
-
Mecanici de mașini și utilaje 7231 Mecanici de autovehicule 7232 Mecanici de motoare de avioane 7233 Mecanici de mașini agricole și industriale 7234 Lucrători specializați în repararea de biciclete și asimilați 73 Muncitori calificați în domeniul produselor manufacturiere și muncitori tipografi 731 Muncitori calificați în domeniul produselor manufacturiere 7311 Muncitori calificați în fabricarea/repararea instrumentelor și aparatelor de precizie 7312 Muncitori calificați în fabricarea/acordarea instrumentelor muzicale 7313 Giuvaergii și lucrători în metale prețioase 7314 Olari și lucrători asimilați 7315 Sticlari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261057_a_262386]
-
din lemn și alte materiale 7318 Muncitori calificați în executarea de produse artizanale din textile, piele și materiale similare 7319 Muncitori calificați în domeniul produselor manufacturiere neclasificați în grupele de bază anterioare 732 Lucrători poligrafi 7321 Zețari și linotipiști 7322 Tipografi 7323 Legători și lucrători finisare 74 Tehnicieni la echipamente electrice și electronice 741 Montatori de echipamente electrice 7411 Electricieni construcții și asimilați 7412 Mecanici și instalatori de echipamente electrice 7413 Montatori de linii electrice 742 Montatori de echipamente electronice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261057_a_262386]
-
de lângă biserică, cerul de deasupra, indescriptibila armonie a liniilor și spațiilor, atrăgând privirea și călăuzind-o, înfățișarea și expresia trecătorilor, cărțile lor, morala lor, copacii de pe stradă - toate păreau, la răstimpuri, țepene ca niște paravane pliante, dure ca matrița unui tipograf, complete - căci altfel nu se poate spune - atât de complete și desăvârșite, încât alături de acestea simțeai că ești doar o ceață inutilă, o anemică răsuflare pentru care Dumnezeu nu mai are timp. În acest moment, își dori să fie un
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
menționate mai sus. Cu stimă, Bogdan Drăgoi, secretar de stat BIROUL BĂNCII MONDIALE, ROMÂNIA Park S, clădirea Tel.: (+4)021.201.03.11 BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU nr. A2, et. 2 Fax: (+4)021.201.03.38 RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE Str. Tipografilor Asociația de Dezvoltare nr. 11-15 Interna��ională sectorul 1, 013714 București, România 10 februarie 2010 Excelenței Sale Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice București, România Stimate domnule ministru Ref.: România: Proiect privind modernizarea sistemului de informare și cunoaștere în agricultură (Împrumutul RO
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230664_a_231993]