5,799 matches
-
fără 20 sînt la Sighișoara, se lasă întunericul, mă urc în mașină. Faină (să fiu în ton cu locul!), altă dată nu mai apuc să mă urc în așa ceva. O duce bine lumea la Odorhei, aici e cea mai mare tipografie din Europa Centrală. Infopress. N-am auzit, nu știu nici o editură care să tipărească la Infopress. Fabrici de confecții; una lucrează pentru Hugo Boss. (A doua zi, pe lumină, în oraș: într-adevăr, lume bine îmbrăcată.) Singura biserică franciscană din
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
plus, cei mai mulți patroni au personal insuficient, un volum mare de muncă și editorul e obligat să facă singur munca unei întregi echipe: triază manuscrise, redactează, discută cu autorii, face rost de subvenții, se ocupă de publicitate, urmărește difuzarea, tratează cu tipografia și cîte și mai cîte. Ca să faci toate astea și încă bine, trebuie să fii un mare pasionat. Din fericire, nu ducem lipsă de astfel de editori de vocație. încă. Fiindcă tinerii, mai pragmatici, nu se mai simt atrași de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
și-o să constatați că nu suntem nici pe departe o națiune de Feți-Frumoși și de Ilene Cosânzene. Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin douăzeci mai mult: are părul rărit, în neorânduială, e veșnic neîngrijită și aproape complet știrbă. În același timp, e extrem de prietenoasă și comunicativă. În anii de când o cunosc
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
cu cel puțin douăzeci mai mult: are părul rărit, în neorânduială, e veșnic neîngrijită și aproape complet știrbă. În același timp, e extrem de prietenoasă și comunicativă. În anii de când o cunosc (ne întâlnim cam o dată pe lună, când trec prin tipografie), am ajuns să-i știu pe de rost biografia: și-a crescut cu greu fiica, după ce soțul bețiv a abandonat-o. A fost, la rându-i, bolnavă, a schimbat câteva locuri de muncă, iar acum lucrează în tura de noapte
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
dau seama, până și cei care-au votat împotriva lui îl creditează masiv. Prin votul de la 12 decembrie, în România a renăscut speranța. O speranță deocamdată timidă - cu părul rărit, în neorânduială, neîngrijită, aproape complet știrbă, asemeni conlocutoarei mele din tipografie. Dar totuși o speranță. E datoria lui Traian Băsescu și-a echipei sale să-i dea consistență.
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
pe care o face scriitorul, mutat la București tocmai în primăvara lui 1904, an miraculos pentru destinul său. O împrejurare favorabilă a fost și întâmplarea că redacția "Sămănătorului" își avea sediul în strada Regală nr. 6, unde se afla și tipografia Editurii Minerva, astfel că se realizau mai ușor contactele umane între instituțiile culturale, circulau mai ușor impresiile bune între cei interesați și se făcea mai repede transferul de texte între autor, revistă și editură. E, desigur, doar o împrejurare minoră
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
termina cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939) prima poezie (Monahală), cu pseudonimul N. Veghe. La nici un an de la absolvirea liceului, în cursul lunii martie 1940 este angajat ca funcționar tehnic la Tipografia "Tiparul Universitar" din strada Elie Radu, nr. 6, din București, condusă de filosoful Nicolae Bagdasar (1896-1971). În ciuda unor tot mai insistente preveniri că este în vederile Siguranței, între 1941-1942, cu sprijinul moral al lui Geo Dumitrescu, pune bazele Editurii Alfa
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
publică primul volum de versuri în 1941 (Încrustări în gând), semnat G. Niculescu-Veghe, urmat în 1942, la aceeași Editură Alfa, de volumul Om, cuprinzând versuri cu aluzii directe la crimele fasciste, și de placheta Libere, poeme în proză, blocată în tipografie de cenzura militară. Editată într-un timp foarte scurt și răspândită clandestin în librării, după ce mai înainte primise viza "Cenzurat", cartea de poeme Om este interzisă la numai câteva zile după broșare și nu a mai putut fi difuzată și
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
cartea de poeme Om este interzisă la numai câteva zile după broșare și nu a mai putut fi difuzată și vândută în întreg tirajul, și așa redus la numai 600 de exemplare. S-a ordonat blocarea restului de exemplare în tipografie și retragerea imediată din circulație de câtre Siguranță și distruse. În asemenea împrejurări, în urma unui simulacru de proces, la 5 septembrie 1942, prin sentința de condamnare a Curții Marțiale nr. 5115 (rămasă definitivă în urma respingerii recursului din 17 februarie 1943
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
în cursă, George Gibescu, a absentat. Victor Frunză, după ce răspândise înainte în sală pliante cu programul său de ,reformare morală" a Uniunii, a criticat vechea conducere pentru o pretinsă colaborare cu P.S.D. și a promis eventualilor alegători ,transparență absolută", editură, tipografie, post de radio. Mihai Gălățanu a vorbit și el despre necesitatea reformării morale a Uniunii, transparență, autonomia filialelor. La fel Grișa Gherghei. Mircea Ghițulescu a evocat realizările echipei anterioare printre care și colocviul de dramaturgie, de care s-a ocupat
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
loc prima confruntare a șpaltului de la volumul întâi al românului Ingeniosul cavaler Don Quijote de la Mancha cu manuscrisul original, moment ce marchează etapa finală a aventurii editoriale a acestei cărți, a cărei publicare era comandata de librarul Francisco de Robles la tipografia lui Juan de la Cuesta din capitală Spaniei. Corector a fost un anume Murcia de la Llana. În ziua de 20 decembrie, este aprobată la Valladolid valoarea celor 83 de coli editoriale și prețul cărții este stabilit la 290 de maravedis. Începea
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
referință din trecutul nostru cultural, capătă noi valențe de conștiință, întrucât este circumscrisă obiectivelor ce și le-a propus demersul nostru despre Coresi și tipăriturile sale. Diaconul Coresi (1519?-1581) este originar din Târgoviște și și-a făcut ucenicia la Tipografia lui Dimitrie Liubavici. În 1557 el a tipărit un Triod Penticostar slavonesc. În același an, a fost invitat de autorități, la Brașov, ca maistru tipograf, să tipărească, cu literă chirilică, unele cărți. Tipărirea cărților de către Coresi a constituit un mijloc
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
n-a ezitat să-și împărtășeacă imensa experiență, fie că respectivii o meritau, fie că nu. Au existat experimente reușite (Stelian Tănase ori Dan Pavel), dar și pseudo-reputații clădite pe copierea febrilă a propozițiilor maestrului și livrarea lor grăbită la tipografie (nu dau nume, pentru că le-aș face o reclamă nemeritată!) Marea lovitură reprezentată de această carte (Robert C. Tucker vede în ea „lucrarea definitivă asupra comunismului românesc”) provine din perspectiva abordării. Pe cât de simplu, pe atât de spectaculos, punctul de
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
a icrelor............................................................... 81 88 81 LUCRAREA 14 - Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura.pim@gmail.com www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la:
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
În 2004, și-a dedicat Întreaga viață românismului, domeniu În care a realizat mai mult decât o armată. Golea a scris, publicat și răspândit, cheltuindu-și mai toți banii, un mare număr de cărți și broșuri, În parte realizate cu tipografia pe care și a Înjghebat-o singur acasă. Soția sa. Nadejda, a suferit mult și l-a secondat cu credință În tot ceea ce a făcut. Sunt mândru că i-am sprijinit și că le-am fost aproape, ducându-l cu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dânsa întru inima sa” (Matei 5, 28). Iar despre limbă auzim pe apostolul Iacob, zicând : „De nu greșește cineva în cuvânt, acesta este bărbat desăvârșit, puternic a-și înfrâna și tot trupul” (Iacob 3, 2)<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Tipografia Modernă, București, 1937, p. 82. footnote>. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
poruncilor dumnezeiești, iar voința îi era supusă întru totul rațiunii și - deși putea înclina și spre rău, dovedind astfel libertatea sa - săvârșea în chip statornic numai binele<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, Manual de Teologie Dogmatică, ediția a III-a, Edit. Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1932, pp. 125-126. footnote>. Și trupul era nemuritor în înțelesul că omul avea putință, dacă asculta întru totul și întotdeauna de Dumnezeu, să fie nemuritor și după trup, dar nu în înțelesul că nu putea să moară
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Acesta din urmă i-a fost oferit lui Adam ca ocazie spre virtute, iar pomul vieții ca o răsplată a respectului său pentru poruncă<footnote Teodoret, In Genes. Quest., 26 apud Macarie, Teologia Dogmatică Ortodoxă, tradusă de Arhim. Gherasim Timuș, Tipografia cărților bisericești, București, 1886, p. 607. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin pare, la prima vedere, să afirme și el caracterul pur vegetal al pomilor raiului: Pomul vieții era un pom care avea o energie dătătoare de viață, sau din care puteau
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
biblioteca risipită. Dar acestea n-au fost cele mai mari pagube suferite de ilustrul cărturar, căci în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
poeziile noi, făcute pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Eminescu este arhitectul volumului său de versuri. Greșelile de tipar identice în volumul apărut în 1883 cu cele din textele tipărite în „Convorbiri literare” între 1870-1881 arată că n-a existat un manuscris al cărții, ci s-a dat la tipografie revista, cum credea Perpessicius (tăieturile, cum consideram eu). În ediția a doua a cărții, din 1885, Titu Maiorescu îndreaptă tacit aceste greșeli de tipar. Dacă citea și în 1883 textul, le-ar fi depistat atunci. Este o ipoteză. Poate că
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
se poate ști dacă, procedîndu-se la o predare pur cantitativă a colii către corector (Maiorescu), poeziile de pe acea coală ar fi trebuit să urmeze una după alta sau trebuiau diseminate prin tot volumul. Nu mai știm cum se lucra în tipografii pe-atunci, dar ar fi și acesta un domeniu ajutător care ar trebui să intre în atenția editologiei.. Sunt convins însă că e puțin probabil ca Eminescu să nu-și fi însoțit „pachetul” (cum îi zice Perpessicius) pentru tipografie cu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
în tipografii pe-atunci, dar ar fi și acesta un domeniu ajutător care ar trebui să intre în atenția editologiei.. Sunt convins însă că e puțin probabil ca Eminescu să nu-și fi însoțit „pachetul” (cum îi zice Perpessicius) pentru tipografie cu indicațiile pentru culegere și de o listă a cuprinsului final, care ar fi fost ca o „cheie”, în fond, și un mijloc de verificare. N-am descoperit acea listă, presupun existența ei, și fac sugestii de reconstituire în consecință
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
ar fi fost ca o „cheie”, în fond, și un mijloc de verificare. N-am descoperit acea listă, presupun existența ei, și fac sugestii de reconstituire în consecință. Un procedeu oarecum asemănător am surprins la C. Botez, care trimitea la tipografie fragmente din ediția sa, indicând locul fiecărei piese pe formatul cărții, cu numărul paginii etc. Consider că e posibil ca Eminescu să fi colaborat cu Stabilimentul grafic Socec & Teclu, care se afla pe strada Berzei, lângă intrarea în Cișmigiu, pe
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]