1,870 matches
-
un luptător căruia i s-ar porunci să lupte cu trupul gol, după ce i s-ar rupe vârful lancei, și ar fi dezbrăcat de platoșă, dar el ar câștiga bătălia cu toate că e lovit, bătut și plin peste tot de răni. Tiranii aduceau pe mucenici la luptă goi, le legau mâinile la spate, îi loveau și-i scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 401) Totul era cuprins de frică amară și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
așa a fost chinuit și cel de al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: bine este a muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom învia prin El, înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va învia spre viață (II Mac. 7, 14), ci spre ocară și rușine veșnică”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXV, în PSB, vol. 8, p. 371) „Dacă și perii capului cuiva sunt numărați
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și cuvântări de laudă la sfinți, p. 364) „Așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților! Nu pot fi luate, nu pot fi biruite! Sunt așezate în bărbăția sufletului lor, ca într un loc ce nu poate fi jefuit; ochii tiranilor nu le văd, mâinile călăilor nu le pot răpi; de ar găuri inima sfinților, locul unde se află mai cu seamă bărbăția sufletului lor, de le-ar tăia-o în bucăți, mii, nici atunci nu le pot lua bogăția, dimpotrivă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bărbăția lor și harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 528) „Ce făceau tiranii vărsători de sânge în perioada prigoanelor? Prindeau câte o fată tânără, fecioară și cu trupul fraged, mai moale decât ceara. O răstigneau, îi sfâșiau coastele cu ghiare de fier. Sângele curgea râu din rănile ei adânci. Însă preacurata mireasă a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din rănile ei adânci. Însă preacurata mireasă a lui Hristos răbda chinurile nădăjduind în Împărăția cerurilor. Astfel, în vreme ce mucenicia încă nu se sfârșise, înainte ca suferința să se fi încheiat, primea cununa biruinței. Gândește-te cât de mult se rușina tiranul. O fetișcană îl rușina pe omul care era înconjurat de soldați voinici ce Țineau în mâini săbii tăioase. Vezi cum încercarea și suferința devin de multe ori pricini de laudă?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
patruzeci de mucenici ce au suferit mucenicia în orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, VII, în PSB, vol. 17, p. 540) „Deci gonirea (prigonirea) martorilor (martirilor) din partea tiranilor, este deocamdată dureroasă simțurilor după chipul ei arătat, dar sfârșitul celor ce li se întâmplă întrece toată fericirea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 396) Cel ce chiar sub loviturile morții se întoarce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o ai pe femeia lui Filip, fratele tău (Mt. 14, 4), iar celălalt e înfierat și după moarte pentru adulter, fărădelege și îndrăzneală? Observă după cele spuse cât de mare e puterea celui legat și cât de mare e neputința tiranului! Fiindcă unul n-a putut să pună frâu unei singure limbi, ci suprimând-o a deschis în locul ei și împreună cu ea mii de guri; iar celălalt s-a înfricoșat și atunci îndată după înjunghiere - căci frica îi zdruncina atât de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
India, în cea a maurilor și în oricare pământ îl vede soarele, până în părțile lui cele mai de pe urmă, și aici vei auzi acest glas și vei vedea pe acel drept strigând și acum cu glas răsunător și demascând răutatea tiranului, netăcând vreodată și fără ca mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși înaintea ta, ci vezi aprinsă văpaia poftei. Au călcat aceia pe cărbuni aprinși, calcă și tu văpaia trupului! Au luptat aceia cu fiarele, înfrânează
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși înaintea ta, ci vezi aprinsă văpaia poftei. Au călcat aceia pe cărbuni aprinși, calcă și tu văpaia trupului! Au luptat aceia cu fiarele, înfrânează și tu mânia, fiara cea sălbatică
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
marile puteri mondiale, irakienii l-ar fi dat jos înainte de război, dar au fost împiedicați să o facă pînă în ultimul moment. Firește, asta ar fi trebuit să se întîmple, e normal să ajuți un popor să scape de un tiran. Am știut că va fi un dezastru, dar eram la curent și cu rolul Kremlinului în toată această poveste.
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
sfîrșitul drumului dinspre marele teatru. sens și contrasens acesta e sensul lor de mers toate au o durată chiar lucrurile banale se distrug reciproc între ele se află tezaurul și ceasul care anunță trezirea de obiciei la aceeași oră relația tiranilor cu cei în jur e tot mai bună din cauze greu de explicat peste cîțiva ani sunt nenumărate standarde pentru aceasta absențele în textele sacre apar spre seară o singură bătaie de aripă și maturitatea poate sfîrși revoltații din piața
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
să te iert și pace. Și la fel și cu ceilalți oameni! - Dar și tu, Doamne, ai cam abuzat de răbdarea noastră! Amintește-ți de catastrofele naturale pe care le-ai produs, de hecatombele de inocenți jertifiți bunului plac al tiranilor, de fluviile de sînge pe care le-ai făcut să curgă fără rost, de nemernicii pe care i-ai miluit! Dacă mă ierți, deci, promit că am să te iert și eu pe tine!- mai vorbi omul. - Fie, așa să
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
doveditoare. Negrescu observă că erau autentice. Deocamdată, nu mai era nimic de făcut. Operațiunea lui și-o însușise generalul de arme, același care trimisese cuplul dictatorial în fața plutonului de execuție. Încă o dată, triumfa abilitatea lui. - În sfârșit, ai investit banii tiranului în ceva trainic!, exclamă cu amărăciune etnologul. - Durabil, e cuvântul potrivit, îl corectă Stănchescu. Albin Negrescu realiza că principalul complotist al revoluției, împiciorogat pe platou, mai dădea o lovitură de grație unei alte comunități, în care se insinuase prin repertorii
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
cu viața - aveau ceva de plătit și, în naivitatea lor, crezuseră că vremea revanșei sosise? Că milioanele de membri de partid - peste patru la număr -tremurau acum de teama pentru pielea lor, cu toate că, în primă fază, se bucuraseră de răsturnarea tiranului și chiar luptaseră pentru asta? Că serviciile străine trăgeau și ele care-ncotro, lansând fel de fel de zvonuri otrăvite, țesând fel de fel de intrigi, sporind confuzia generală și pregătind țară nu pentru a fi vândută, așa cum credeau fraierii
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
să se retragă în insula Rodos sau în alt loc îndepărtat în așteptarea unor vremi mai bune. La 18 aprilie același an Cicero exclamă disperat într-o scrisoare către editorul și prietenul său Atticus: “O zei binefăcători! Tirania trăiește, deși tiranul a murit! Ne bucurăm de moartea tiranului, dar îi apărăm actele!” Ceva mai târziu, la 3 mai, Cicero formulază în alți termeni aceeași idee “Noi împlinim toată voința regală, deși regele a fost ucis” și enumeră toate abuzurile noii puteri
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
în alt loc îndepărtat în așteptarea unor vremi mai bune. La 18 aprilie același an Cicero exclamă disperat într-o scrisoare către editorul și prietenul său Atticus: “O zei binefăcători! Tirania trăiește, deși tiranul a murit! Ne bucurăm de moartea tiranului, dar îi apărăm actele!” Ceva mai târziu, la 3 mai, Cicero formulază în alți termeni aceeași idee “Noi împlinim toată voința regală, deși regele a fost ucis” și enumeră toate abuzurile noii puteri: falsificări de hotărâri ale Senatului, scutiri de
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
indiferent câte eforturi și timp va necesita. Dacă nu vom reuși să constituim o structură solidă capabilă în viitor să se impună pe scena politică, ne vom mai lamenta încă foarte lungă vreme, asemenea lui Cicero, că “tirania trăiește, deși tiranul a murit!” (vivit tyrannis, tyrannus occidit!).
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
și nimic” (titlu care-mi amintește de acela al unei cărți a lui Jean D’Ormesson care a făcut oarecare vîlvă în Franța, „Presque rien sur presque tout”) un pasaj semnificativ în care Mordehai, evreul, îi vorbește în umbra spînzurătorii tiranului Haman: „Să te închini în fața unei puteri nemăsurat de tiranice care nu lasă loc nici unui singur fir de praf să curgă în direcția contrarie alunecării tuturor firelor, unei dorințe atît de absurde de putere încît ar ucide orice frunză ce
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
justețe e indicată și cauza oneroaselor inerții, ale monstruoaselor cinisme ale realului care e blestemata moștenire a dictatorului. Din păcate respirăm încă o atmosferă insalubră, restauraționistă: „De atîta vreme deasupra orașului nostru/ plutește o duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar „desuetudinea”, „demodarea”, „perimarea” pe care le cultivă cu un zîmbet subțire nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar pe care surprinzător de mulți dintre noi afectează a nu-l vedea: „duhul tiranului” ce nu s-a descompus încă.
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
Adrian Păunescu nu-i amendează absolut deloc prestația propagandistică!? Asta nu ar fi însă nimic dacă scriitorul nu ar deveni profund antipatic insistând asupra liberalilor ani de până la Tezele din iulie prin opoziție cu stalinismul dejist. Ceaușescu nu era "adevăratul tiran" ("paranoia" dictatorului e amânată, de fiecare dată, ca "o altă poveste"), iar Der Spiegel scrisese că România nu avea atunci "decât" 800 de deținuți politic, ca și cum unul singur nu ar fi fost de-ajuns: "Au fost posibile nu numai opere, creație
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
Constantin Țoiu Cred că ideea deșteptării - ca imperativ - să se deștepte, românul, adică, din somnul lui cel de moarte - în care-l adânciră nu mai zic ce fel de tirani - nu o are, în imnurile lor naționale, nici un neam de pe pământ. Numai noi, românii, convinși că dormim somn greu de secole, punem pe primul plan necesar existenței noastre naționale zilnice acest verb de bază al vieții, poruncitor... în paranteză, nu știu cum
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]