57 matches
-
este frumosul. Ideea nu mă satisface. Îmi trebuie ceva spectaculos, mai puțin rece și tehnic, ceva simplu, limpede; "Secolul 20" nu este o revistă de filozofie. Mă gândesc mai degrabă la o categorie stilistică, la încadrarea lui Heidegger în specia titanismului modern al gândirii, la asumarea unei sarcini extraordinare, care vine în răspăr cu toată tradiția consfințită a filozofiei, deci la o răsturnare de proporții, așa cum au visat și Kierkegaard, Marx sau Nietzsche. Toți aceștia, Heidegger inclusiv, și-au propus să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încercării de a surprinde sinele eminescian, o competiție între masca și sosia operei, adică între cele două mari ipostaze ale receptării" (p. 251). 111 Observația îi aparține lui Călinescu, care combate, pornind tot de la constatarea obsesiei dezindividualizării eului, și ipoteza "titanismului" eminescian, pe motiv că "încrederea lui Eminescu în valoarea personalității e paralizată și prin experiență proprie, și prin mefiența lui [...] față de valoarea practică a individului" (G. Călinescu, "Geniul", capitolul "Teme romantice", în G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Editura Minerva
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a mesajului/a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Poezia va aduce în unele cazuri spaima în fața acestui univers pe care poeții nu-l mai ajung și atunci, încearcă sentimentul gigantizării. Procedeul, după părerea unor critici, este exagerat și foarte frecvent, dar, după părerea altora, el transcrie orgoliul veacului, titanismul epocii. Din acest univers poetic, mozaical, simțim cum iese la iveală, cum se alege un spirit clasic cu substrat romantic, o seriozitate în gândirea poetică, o optică limpede cuprinsă într-o realizare superioară, sau o stare de poezie neorganizată încă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a mesajului/a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre a fi credibil, iar nu infăptuiri liricoide, stridente. Romanul însă, nu prinde viață în absența tipologiei. El presupune caractere, tipuri generale, structuri psihice reale, eterne. Dante este poetul catolic hermeneut, Michelangelo este artistul care trăiește terifiant tragedia nedesăvârșirii față de titanismul aspirațiilor proprii, Tommaso Campanella este gânditorul eretic și profetic, inflexibil în confruntarea lui cu Inchiziția, Lucrezia Borgia reprezintă (pentru Victor Hugo) la femme fatale în timp ce Don Juan, Vautrin, Madame Bovary, Coriolan, Tănase Scatiu, Ion, Andrei Pietraru, Cațavencu, Richard III, Don Quijote
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
argheziană, o revoltă interioară permanentă a artistului care trece printr-o criză de conștiință, după ce căutase absolutul în prezența idilică și fabuloasă a lui Dumnezeu. Noul ciclu de poeme este unul faustic, demonic, destinul fiind secretizat în mișcările sufletului; un titanism romantic, având înclinații spre "lirismul luciferic". Heruvimul arghezian, bolnav, a căzut în țărână (Heruvim bolnav), teroarea existențială domină în haosul apocaliptic de sfârșit de lume (Duhovnicească), aspirația spre absolut este condiția tragică a omului (Între două nopți). Având o imagine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
multe elemente mitice și legende populare (Memento mori, Egipetul, Veneția). d. poezia de inspirație filosofică în multe poezii identificăm elemente care se înscriu în această temă: "dorul nemărginit", viața ca vis, voința oarbă de a trăi, identitatea indivizilor prin moarte, titanismul și revolta față de ordinea prestabilită, ataraxia, condiția nefericită a geniului într-o lume meschină, dezamăgirea creatorului în societatea care nu-l înțelege; fără a fi fericit și fără "a ferici pe cineva", geniul nu are moarte, dar "n-are nici
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
De-aș avea, O călărire în zori, Din străinătate, Misterele nopții, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie). Sunt poetizări pe teme patriotice și erotice, amintind de Alecsandri, Heliade, Bolintineanu. Perioada '68-'69 este una de romantism tenebros, configurată de titanism și demonism, cu eroi răzvrătiți care filosofează pe teme sociale, erotice, pe tema vieții și morții: profetul din Junii corupți, răzvrătitul din Înger și demon, proletarul comunard din Împărat si proletar, îndrăgostitul din Mortua est. Lumea în care se deplasează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ceasornic. Altădată, poetul se refugiază în timpul mitic al Daciei legendare (Memento mori) sau într-un timp istoric, în viziunea lui grandioasă (Scrisoarea III). Evaziunea în spațiu: un spațiu cosmic sau un spațiu terestru paradisiac. Viziunea cosmică se află sub semnul titanismului revoltat, a năzuinței spre Absolut (tabloul călătoriei lui Hyperion în spații intergalactice). El este fiu al cerului și al mării (simboluri ale spațiului infinit). În cosmogonia din Scrisoarea I, asistăm la nașterea universului dintr-un punct miraculos, care se mișcă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
numelor Silvia și Nerina sau semnele patologiei autorului ascunse de privirea publicului, studii în care Leopardi era de regulă catalogat că geniu melancolic, în veacul XX exegeza a proliferat, trasând o panoramă amplă, multifațetată.62 Printre subiectele predilecte se numără: titanismul leopardian, pesimismul și nihilismul sau, arta versului și rafinamentul lexicului bazate pe o erudiție filologica incontestabila, dihotomia clasicism-romantism, prezența lumii antice în operele sale originale etc. Mai exact, la începutul secolului s-a raspandit distincția dintre pesimismul istoric și cel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-lea, de canadianul McLuhan în secolul trecut, pentru a anunța "orgia mass-media". O elită de savanți și de poeți (cei din avangardă sau premiații Nobel n.ns) anunță însă un mit "nou" și "Un zeu "nou" care recuză nu doar titanismul preromantic, ci, în egală măsură, și dionisismul "decadent". Acest zeu, înger și mesager al comunicării este Hermes. (Op. cit., p. 239) El este zugrăvit de către creștini sub chipul lui Hristos. În mod derizoriu, în mod paradoxal, "Geniul Creștinismului" pare să se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atent, pregătit, Într-o stare În care acordul la vibrația firească a profunzimilor este pentru el mereu posibil. Poezia nu este astfel decît contactul cu realitatea profundă, atingerea ei și preluarea acelui palpit esențial. Poetul, modest, umil, fără accese de titanism creator, surprinde doar poezia lucrurilor și o comunică, o Împărtășește celorlalți, celebrând astfel misterul ei. Poezia este astfel sărbătoarea realității, realitatea În ipostaza ei sărbătorească. Convingerea poetului oriental este deci că realitatea ca mister, poezia realității, există. Omul trăiește Într-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unei importanțe dispropoționate insignifiantului, banalului, nonvalorii. Acest dublu demers presupune ireverență, insubordonare, nonconformism, sfidare, elemente care fac explicabilă reacția anticomică ieșită firesc în cadrul structurilor sociale bazate pe dogmatism, pe îngrădire a libertății spiritului, pe supunerea oarbă în fața unor norme tiranice. Titanismul creatorului de comic a fost un aspect frecvent invocat de biserică pentru justificarea considerării comicului drept "blasfemiator", "satanic", și pentru persecutarea asiduă a creatorilor de comic. În nicio perioadă istorică comicul nu și-a pierdut, însă, puterea de a produce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
părerea mea, un act de curaj: atât din motivele enumerate mai sus, cât și din cauza asumării unei identități cu actantul masculin. De ce ar fi acesta un act de curaj? Pentru că vocea aparține unui misogin antisocial, violent, unui mizantrop suferind de titanism. Nu e un personaj care să stimuleze empatia manifestă a cititorului. E un lucru imposibil, mai ales când îl vezi exclamând cu satisfacție după ce a reușit să facă dragoste o oră vorbind la telefon în același timp... Un personaj fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cât distanța dintre cei doi actanți se mărește, observăm că modul lor de a gândi și de a simți devine aproape similar. Veți rămâne uimiți la contactul cu scriitura lui M.: e un hibrid între Camil, Gib Mihăescu, Holban și titanismul unui Papini... Atât în autoanaliză, cât și în exprimare, M. pare un personaj cunoscut: poartă în sine datele unei experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
poet înnăscut, predestinat. Sine care, potențat are mereu un "imperialism" luciferic, bine cunoscut de Blaga și chiar de Eliade. Nimic damnabil, totuși, în luceferismul acesta autohton, de vreme ce nu se hrănește dintr-o excrescență a ideologiei religioase iudeo-creștine, ci dintr-un titanism arhaic, al "vârstei de aur". De aceea, "geniul" eminescian se autodenumește impropriu astfel (datorita modei romantice); el e clar un titan de dinaintea fulgerării speței de către Zeus. Relațiile sale cu Demiurgul sunt altele; a se revedea Luceafărul. "Cenzura transcendentă" ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
următor. Din nefericire pentru unii, această idee rămâne dechisă pentru oricare om Înțelept. - În calitate de curent literar, romantismul s-a născut din atitudini opuse, mai Întâi moderat, apoi radical anticlasic, din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu reușesc să-l omoare, pentru a-l buzunări, înainte ca actul să se împlinească, de ce atâta metafizică? Toate astea pentru a spune că Danovski avea un fel de a duce totul spre idee, spre obsesie, într-un fel de titanism, totul trimițându-te până la urmă, la aceeași relație a lui, cu timpul, cum spuneam, gospodărească și în fond, unica dramatică. Dacă mi-aș fi dorit cu adevărat ceva, era să revăd spectacolul acela, înregistrat de vreo televiziune, pe vreo casetă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu vită, Cu luna lividă sclipind în spărtura de geam Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ia în considerare punctele de vedere ale unor J. Baudrillard, J. Derrida, apelând la ideea creației în formularea lui Fr. Nietzsche ș.a., aplicând totul creației emines ciene care dă răspunsuri originale neașteptat de actuale și de viabile. Iată, bunăoară, motivul titanismului primește la Eminescu "sensul simbolic al înălțării și căderii, prin imaginea răzvrătirii". Eminescu este conștient de această criză a limbajului, a neputinței omului de a verbaliza gândurile "care cutreeră lumea", decât într-o mică măsură și de aici starea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
metaforei" ca expresie a "limitării acestuia întru mister și revelare". Prin poezia lui Al. Philippide, ca și prin intervențiile teoretice ale acestuia, i se relevă "reevaluarea modernă a romantismului". La nivelul "praxisului poetic" al lui Philippide, apare cu limpezime manifestarea "titanismului magmatic eminescian" ("În peisajul liric interbelic, poezia acestuia reflectă probabil cea mai acerbă luptă a creatorului cu modelul romantic eminescian, cea mai intensă convulsie a spiritului creator, chinuit de contrarietatea influențelor, fie cea modelatoare, tentantă și facilă, fie cea catalitică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tipologia individului ce "se reintegrează ritmurilor cosmice" (Cezara). În detaliu sunt abordate romanul Geniu pustiu ("romanul unei generații insurgente") și nuvelele Sărmanul Dionis ("personajul /.../ cu bune lecturi din Kant și Schopenhauer, începe să aibă ambiții faustice), Cezara ("aici demonismul și titanismul se domolesc și se convertesc în serafim"-ism). Toate aceste proze, unele doar fragmente nefinisate, vădesc ambiția de a privi "creația universului și epopeea lumii într-o oglindă românească". Publicistica lui Eminescu pune în valoare spiritul polemic al autorului articolelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
încălzea, ne fermeca, dar pentru puțin timp, căci din nou zbura mai sus de posibilitățile noastre de a-l vedea. Acum, cînd știu precis că a murit, nu-mi vine a crede că s-a putut pierde atîta spirit, atîta titanism. Nimic nu te îndeamnă la pesimism mai mult decît acest gînd: „A putut pieri în neant Călinescu!” D-voastră care nu i-ați auzit vorbind pe Ibrăileanu, pe Iorga, pe Călinescu nu aveți imaginea de sus a omului deosebit. Poate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]