743 matches
-
Constanța Sursa foto: #Lady in #Red 27 - #Emerico #Imre #Toth #Style #MistyRose #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii ... Citește mai mult Plămada palmelor terestre,Meteahna muzelor rupestre,Orânduite-n sanctuar -Un orologiu-n estuar;Apele tulburi greu mă poartăSub ceașca cerului cu toartă,De care mă atârn în vis,Cotrobăind prin paradisMinunea unui curcubeu,Descoperită de un zeu,Devine-n vis realitate,Pentru o mie de păcate,Desăvârșite într-o doară,Fără vreo limită precară,Secretizată de amurg,Sub norii molcomi, care curgSpre
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
dar cărora li s-a explicat în timp că sunt niște posibile viitoare somități, deși ei nu stăpânesc cele mai elementare noțiuni de aritmetică și limba română. Purtăm cu mândrie sacoșe de plastic pline de inutilități, până li se rup toartele. Vorbim aiurea, ca-n tramvai, indiferent unde ne aflăm. Dăm sfaturi despre orice lucru pe care nu l-am făcut. Totul cu violență de limbaj și aere de judecători corupți. Cei care înșeală mult și păcălesc, se pretind profesori. În
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407561602.html [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele sparte ce-au plâns, fără sprijin și fără zabrele. Zabrele pus-am la poarta și-n mânerul de fier ruginit, ce-atârnă-ntr-o singură toarta de-atâta durere tocit. Tocit și mâncat mi-e și pragul de dor și de singurătate, rămâne singur meleagul în vremuri apuse, uitate. Referință Bibliografica: DIN BUCUREȘTIUL TRECUT / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461077845.html [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
râuri/ dacă mi-e munte și mănânc piscuri...” Temele lui cosmice și erotice îmbinate cu nostalgia abolirii timpului prin cuvânt se așează sub zodia relativului: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des./ Eu stăteam la marginea orei,/ tu-la cealaltă/ ca două toarte de amforă./ numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi./ Vârtejul lor putea fi aproape zărit, și, deodată,/ îmi lăsam un genunchi,/ iar cotul mi-l înfigeam în pământ,/ numai ca să privesc iarba-nclinată,/ de căderea vreunui cuvânt, / ca sub
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nichita_stane_ion_ionescu_bucovu_1364543021.html [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
de păsări încarcă adânci poteci, Sclipiri de-argint aruncă pe ale vieții praguri, Pe care le desfaci din palma ta când treci. Cu degetele-nfipte-n miresmele de flori, Aruncă peste ape ce murmură-n vâlcele, De care și-a prins cerul toartele ușor Și unde se-oglindesc clar gândurile mele. Zidește-ți primăvară în al meu trup o poartă, Pe unde să pătrundă parfumul tău mereu, Să renasc din abisuri cu tine, mai voioasă, Feeric curgă-n mine sclipiri de curcubeu. De
PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_cornelia_viju_1330408942.html [Corola-blog/BlogPost/364531_a_365860]
-
care fugeau arcuite pe sub urechi. De sub basmaua legată la lucru dinspre ceafă spre creștet atârnau alte două cozi zdravene, împletite până dincolo de firele de păr prin terminațiile câte unei panglici roșii. De urechi atârnau lucitori cercei de argint, lungi în toarte, închipuind două frunze crestate pe margini. În jurul gâtului subțirel se orânduia un șirag de pietricele roșii, iar sub el se lăsa un lănțug de argint cu zale jucăușe de forme curioase. Purta o bluză-nflorată de stambă, câmp alb pătat
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
ochi albaștrii și umezi. Își ridică de pe frunte clopul, după care îmi zise: No, fecioare, nu vrei să guști vinul meu? și îmi împinse o cană din lut plină cu o substanță lichidă de culoarea trandafirului bătut. Prinsei cana de toartă și o ridicai la nivelul pieptului, așteptând liniștit ca și ceilalți doi tovarăși ai mei să facă la fel. Unchiul Marin îl privi în ochi pe baciul Ioan și zâmbi, spunând: Apoi, dacă mânzul ista ne îmbie, frate Ioane, noi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Marin îl privi în ochi pe baciul Ioan și zâmbi, spunând: Apoi, dacă mânzul ista ne îmbie, frate Ioane, noi să ne petrecem cu el, după care tăcu, așteptând să zică și bătrânul ceva. Prinse apoi cana, dar nu de toartă, cum mă așteptam, ci așa cum prinzi un pahar. Își dete de două ori mâna stângă peste mustățile albe, groase și lungi, vărsă de trei ori vinul din cană, pentru cei care nu mai erau printre noi și zise: Dar, dragii
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
harul lor tămăduitor și apelau la ei cu mare încredere. Ritualul de vindecare: Bolnavul atins de Rusalii se așeza în mijlocul curții pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav se așeza un vas înalt din lut cu o „mănușă”(toarta vasului), plin cu apă neîncepută, scoasă după miezul nopții de la puț. La „mănușă”se legau busuioc, pelin și usturoi. Plantele de la brâul călușarilor se foloseau în ritualul de vindecare. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
Toate Articolele Autorului Uneori mi se spânzură cuvintele în vârful limbii Aș vrea să-ți spun atâtea dar ce folos că nu te am Te-ascunzi sub fruntea-ți grea, ai ochii ispitiți și-ntunecați Iar eu am rămas cu toarta unui vis ce ieri s-a spulberat ... Cine oare ne joacă la cărți, soarta, în umbra grelei ierni Și cine bate clopotul morții când suntem încă vii? Când carnea ta hoinară mă ninge crudă peste-a mea Și-i simt
CU PRUDENŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_prudenta_vasilica_ilie_1329381213.html [Corola-blog/BlogPost/345071_a_346400]
-
mirare și mister Și-i simt cărarea, drumul, ce urcă până-n cer, E-un foșnet ca de valuri prin pomii înfrunzind, Aprins de albul florilor de-argint, Se-aud silabe dincolo de moarte Când suri luceferi teferi duc luna ca pe toarte Și-n liturghii de îngeri ce zboară către ceri, Duc mai departe visul acestei primăveri. Mă doare clipa dulce ce se duce Când viața noastră trece, în răstigniri pe cruce, Trec vârstele prin cercuri cu anii care vin Ce se
GERMINĂRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490597685.html [Corola-blog/BlogPost/373412_a_374741]
-
Mircea Gheorghe, care ne-a oferit PARTIDA DE CANASTĂ, precum și alți cavaleri atentatori pozitivi la înoire. Dar nici în proză și nici în poezie pământul nu s-a scuturat din țâțâni iar marile ecouri nu s-au lovit încă de toartele cerului. Se caută și se tot caută un nou stil de literatură! Alături de Octavian Curpaș ne dorim un personaj extrem al literaturii de azi, măcar din exil, care să ne fie drag, să ne uimească, pe care să-l zidim
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_halima_dar_mai_moderna.html [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
Baraba fusese prevăzător. Avea chiar acolo în Ierusalim pe cineva de încredere care îi păstra în pivnița casei sale, în cea mai mare taină, un vas de lut în care se aflau monede de aur. O amforă elină cu două torți înalte, conică în partea de jos a vasului, pentru a putea fi înfiptă sau îngropată mai ușor în pământ. Se aflau în acel vas atâta aur încât dacă ar fi reușit să plece cu mica sa avere în altă parte
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
virtuoși au prieteni.” (Voltaire) „Când nu mai am putere, închid ochii și realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea.” (Necunoscut) „Prietenia este egalitate armonioasă” spunea matematicianul Pitagora. Probabil, pentru că, „Ultimii arheologi au mai găsit/ două căni de lut, prinse toartă în toartă/ - erau înclinate față-n față,/ ca și cum una pe alta/ se iartă.// Gurile lor erau arse/ de buzele ce le-au atins./ Din ele au curs/ lapte și miere,/ din ele cândva a nins/ cu șoapte.// Cele două căni
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_cu_zapezi_si_fluturi_cronica_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
prieteni.” (Voltaire) „Când nu mai am putere, închid ochii și realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea.” (Necunoscut) „Prietenia este egalitate armonioasă” spunea matematicianul Pitagora. Probabil, pentru că, „Ultimii arheologi au mai găsit/ două căni de lut, prinse toartă în toartă/ - erau înclinate față-n față,/ ca și cum una pe alta/ se iartă.// Gurile lor erau arse/ de buzele ce le-au atins./ Din ele au curs/ lapte și miere,/ din ele cândva a nins/ cu șoapte.// Cele două căni/ au fost
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_cu_zapezi_si_fluturi_cronica_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
mic, l-am descoperit stând măreț ca un real Atlas la ușa Lazopan-ului. Nimic scoborâtor în ținuta-i, degajând mai de grabă considerație, nu-ți insuflă ideea c-ar cerși, Doamne ferește! Doar punga străvezie din plastic, ținută numai de-o toartă pe brațul stâng îți lămurește rostul șederii sale în locul ăsta. De la-nceput neizgonit de managerul turc, a fost adoptat de acesta și dăruit cu primul covrig din prima șarjă a zilei, după cum povestea cineva. Recunoașterea din partea turcului a fost, din
BUNUL SAMARITEAN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1491674206.html [Corola-blog/BlogPost/372485_a_373814]
-
care curge întâi. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu adaugă că femeia în grabă a spart vasul, care era strâmt la gură; un astfel de vas se numește alabastru. Acest vas, spune Sfântul Epifaniu, este de sticlă și este făcut fără toartă; un astfel de vas se numește amforă. Mirul acela era făcut din mai multe materii: flori de smirnă, scorțișoară bine mirositoare, stânjenel, trestie aromată și untdelemn". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Miercuri se săvârșește Liturghia darurilor înainte
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
personal sunt și mai mari. Dacă emiți un câmp odios în ... II. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
din lut, Voi fi tot a ta iubită! Vei fi dorul absolut! N-ai să știi de unde vine, Acea liniște de lac, Că bând vin, mă bei pe mine, Că-n ulciorul tău, eu zac... N-ai să știi că toarta lui, Mâna mea-i nemângâiată; Cât va sta ulcioru-n cui, Mâna mea s-o prinzi așteaptă... N-ai să știi că dacă-i plin Și te-neci de-amărăciune, Gurii tale mă închin, Să te-ajut în rugăciune! Ți-am
ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1425535031.html [Corola-blog/BlogPost/369608_a_370937]
-
intru tiptil, cu sfiala, între copertele ei. De multe ori le iau cu mine-n poșetă. Veșnic am câte o carte-două cu mine. De aceea, gentile mele sunt foarte grele (ascund atâtea destine!) - și se strică repede. Întâi le cedează toartele, apoi fermoarele și în cele din urmă se jerpelesc de-a binelea. De data aceasta găsesc o carte subțirica, scrisă în urmă cu 34 de ani de Adriana Bittel. Am văzut-o pe autoare de curând la TV, la emisiunea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Stancile_creatiei_proza_scurta_c_cezarina_adamescu_1345188044.html [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
În anul 1976 li s-a acordat acestora dreptul de autosuveranitate în locurile în care locuiesc, restituindu-li-se o parte din pamânturi. În 1993 Parlamentul australian a votat o lege care prevede drepturile copiilor de origine Aborigeni. 3 Cu toarte acestea, o parte din ei trăiesc până în ziua de azi în condiții de primitivitate și doar o mică parte au adoptat viața civilizată, învățând la școli împreună cu albii.De asemenea maturilor li s-a dreptul de a ocupa servicii publice
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1481130254.html [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
lui Tufan. Se simți, o clipă, ușor jenat pentru ieșirea de adineauri... Dar și starea asta de jenă-i trecu rapid... Îi veni să râdă, gândindu-se la modul caraghios în care poștașul ștersese putina. „Ce papagal!...”, gândi el, apucând toarta găleții și pornind spre poarta primitoare a propriei gospodării, care-i prefigura o nouă șansă de acces către poteca ce duce spre fundul grădinii. i.ESOP (AISOPOS)(c. 620-c. 560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să-i distreze ... Dă să iasă, dar se întoarce și adaugă): Tot trăncănind era să uit: Din Nod aveți urări de bine de la feciorul vostru Cain! Amic la toartă e cu mine ... (Iese) Scena 3 Set (înfiorându-se) Văleu cât poate să vorbească ființa asta reptilină! Mi-a provocat aceeași silă pe care-o simți lâng-o jivină. (Adam și Eva se privesc semnificativ.) Adam: (visător) L-am cunoscut și
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
ca să mă vadă. Și când mă vede, îi piere râsul, o strig cu dor, o strig anume și carul pleacă, fără mine, cu râsul mamei, în altă lume. Începe apoi, încet să plouă, de parcă-n cer s-a rupt o toartă, văd două linii adâncite în iarba deasă de la poartă. Referință Bibliografică: Urmele de car / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
URMELE DE CAR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1462861854.html [Corola-blog/BlogPost/381498_a_382827]
-
pe chip mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță folosită la biserică! Noi o construiam dintr-o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul cu furculița pe Olteț
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]