119 matches
-
104, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum vicinal - dealul Ovăzului - Boaru"; - la poziția nr. 104, coloana 3 va avea următorul cuprins: "1500 ml x4 ml"; - la poziția nr. 105, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare Boaru - Tocila"; - la poziția nr. 105, coloana 3 va avea următorul cuprins: "900 ml x 4 ml pământ"; - la poziția nr. 106, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Dealul Bradis - Daracvane"; - la poziția nr. 106, coloana 3 va avea următorul cuprins: "2200
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206083_a_207412]
-
VALENTINA NATALIA (n. 1975) Pitești Negru Vodă nr. 38 bl. A2 sc. A ap. 8 țel: 0348424494 0723613590 26989 TIGAU GEORGETA CERASELA (n. 1968) C-lung Cpt. I.Becleanu nr. 12 bl. C10 sc. A ap. 17 țel: 0745750459 7099 TOCILA AUREL (n. 1958) Câmpulung, str. Frații Golești nr. 7 țel: 0248/511270 0748083934 26994 VELICESCU NICOLAE BOGDAN (n. 1982) Com. Calinesti sat Ciocănești nr. 29 țel: 0248/651189 22735 VLAICU GABRIELA MIHAELA (n. 1970) C-lung str. Muzeul Fundeni nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Comuna Podgoria Sate: Podgoria, Coțatcu, Orația, Pleșești, Tăbăcari Comuna Racovițeni Sate: Racovițeni, Budrea, Petrișoru Comuna Săpoca Sate: Săpoca, Mătești Comuna Sărulești Sate: Sărulești, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Sările-Cătun, Valea Largă-Sărulești, Valea Stânei Comuna Scorțoasa Sate: Scorțoasa, Balta Tocila, Beciu, Deleni, Dâlma, Golit Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori Comuna Siriu Sate: Lunca Jarișiei, Cașoca, Colții Pietrii, Gura Siriului, Mușcelușa Comuna Valea Sălciei Sate: Valea Sălciei, Modreni, Valea Sălciei-Cătun Comuna Vintilă Vodă Sate: Vintilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Teliu - nr. 3 - 21; 2 - 18 Str. Teodor Mazilu (fosta Bacău)- nr. 1 - 37, 2 - 36 Str. Tigrului - nr. 1 - 11; 2 - 22 Int. Tiparniței - nr. 3 - 49A, 2 - 32 Str. Tiparniței - nr. 3 - 83; 2BIS; 2 - 88 Str. Tocilei - nr. 3 - 43; 2 - 46 Str. Topologului - nr. 1 - 3; Bl. Z3; Z4; Str. Topologului - nr. 17 - 75; 4 - 70 Int. Toporași - nr. 1 - 53; 2 - 52; Str. Toporași - nr. 31; Bl. 1 Str. Toporași - nr. 1; Bl. 15 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
defibrare, concasare etc., cum ar fi pietrele de moară (superioare sau inferioare), discuri abrazive pentru defibrarea lemnului, azbestului etc., morile de concasare pentru fabricarea hârtiei, vopselelor etc. 2) Discurile abrazive de tipul celor de ascuțit sau șlefuit scule (discuri de tocila sau similare) destinate a fi montate pe mașini de tocilărie manuală, cu pedala sau cu motor. Discurile din aceste două categorii sunt, în general, plate, tronconice sau cilindrice. 3) Pietrele, discurile, vârfurile abrazive etc., care constituie unelte veritabile ale masinilor-unelte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
Transilvaniei", lăsând în urmă un băiat, pe nume Gheorghe, elev în clasa a VII-a la gimnaziu, o fetiță de 11 luni, Eleonora, și pe soția sa Suzana. Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriașilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu și-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureșanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuși mitropolitul Andrei Șaguna, cu îndemnul: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
sa Suzana. Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriașilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu și-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureșanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuși mitropolitul Andrei Șaguna, cu îndemnul: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura.” Cuvântările funebre au fost rostite de preotul unit Ioan V. Rusu și de Iacob Mureșanu.
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
și celor doi copii le-a fost fixat domiciliu obligator în localitatea Lom, pe malul Dunării. În 1887 Piekarski a trecut Dunărea la Calafat și s-a stabilit la București. Aici a realizat ilustrații pentru revistele umoristice "Ghiță Berbecul", "Cașcavalul", "Tocila", "Moș Teacă" (1895-1898) și pentru ziarele "Adevărul ilustrat" și "Lumea Nouă", și a lucrat în întreprinderea de exploatare a terenurilor petroliere condusa de Jan Zalplachta. În martie 1891 a fost numit profesor de desen la Gimnaziul din Slatina. Aici avea
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
După numeroase memorii, mai ales după ce Iosif al II-lea, la 28 octombrie 1781, emisese decretul de concivitate, prin care se stipula între altele că românii puteau ridica școli și biserici dacă aveau cel putin 100 familii, locuitorii din zona Tocilelor obțin dreptul de a-și ridica o biserică. Potrivit cronicii locale a lui Thomas Tartler, de abia la 31 iulie 1812 "„împăratul dădu aprobarea pentru ridicarea unei a doua biserici în Șchei”", în locul unei capele făcute în 1806. Probabil că
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
Romano-catolică din Cernat și bisericile din Toderița, Râșnov, Țânțari (Dumbrăvița) și Arpătac (Araci). Cercetătorul Mihai Manolache prin studiile pe care le-a realizat, meționează că Mișu Popp împreună probabil cu Constantin Lecca, ar fi pictat și Biserica Sfânta Treime (pe Tocile) din Scheii Brașovului. Mișu Popp s-a întors în Brașov în anul 1862 și și-a reactivat atelierul părintesc, în condițiile în care tatăl său bătrân fiind, nu mai putea lucra. Începând din acest an, Mișu Popp a început să
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Tocila uneori Tocilă (în ) este o comună în raionul Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Conform datelor din 1859 în satul Tocila din ținutul Ananiev, gubernia Herson locuiau 1.180 persoane (576 bărbați și 604 femei), existau
Tocila, Ananiev () [Corola-website/Science/334632_a_335961]
-
Tocila uneori Tocilă (în ) este o comună în raionul Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Conform datelor din 1859 în satul Tocila din ținutul Ananiev, gubernia Herson locuiau 1.180 persoane (576 bărbați și 604 femei), existau 234 de
Tocila, Ananiev () [Corola-website/Science/334632_a_335961]
-
Tocila uneori Tocilă (în ) este o comună în raionul Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Conform datelor din 1859 în satul Tocila din ținutul Ananiev, gubernia Herson locuiau 1.180 persoane (576 bărbați și 604 femei), existau 234 de gospodării, și o biserică ortodoxă. Către 1886 în satul din parohia Handrabura locuiau 1.481 de persoane, în 309 de gospodării, exista aceeași
Tocila, Ananiev () [Corola-website/Science/334632_a_335961]
-
biserică ortodoxă. În recensământul imperial din 1897 numărul de locuitori a crescut la 2.427 de persoane (1.245 de bărbați și 1.182 de femei), dintre care 2.379 de credință ortodoxă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Tocila era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Tocila, Ananiev () [Corola-website/Science/334632_a_335961]
-
Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel, și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
comuna Policiori funcționau o școală cu 45 de elevi și 6 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei Scorțoasa mai funcționau atunci, în aceeași plasă, și comunele Beciu și Grabicina. Comuna Beciu era formată din cătunele Băligoși, Beciu, Schitu și Tocila, cu o populație totală de 860 de locuitori. În comuna Beciu erau atunci două biserici, în cătunele Beciu și Băligoși. Comuna Grabicina avea tot 860 de locuitori, în 236 de case în satele Grabicina de Jos și Grabicina de Sus
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Negel: Slatina -Valea Rea (390 m), Râpă (468 m). Dealurile Căpățâna și Pietricica reprezintă o prelungire a culmii principale la sud de Negel. În lungul culmii principale sudice se înșiruie un aliniament de martori de eroziune: Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
catolică la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani. Constantin Cândea, profesor
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată în satul Piatra Șoimului din comuna cu același nume, pe partea stângă pârâului Calu. Reprezintă o stâncă înaltă de gresie, martor de eroziune "Cascada de de pe Pârâul Dracului" - Pârâul este omonimul Tocilei, situat în partea cealaltă de versant, spre valea Iapa. "Poiana Murgoci" - este cunoscută pentru câțiva paltini seculari groși și înalți. Se află spre vârful Murgoci în amonte de Piatra Șoimului. "Cascada Duras" - Este situată la 4,5 km în amonte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea drumului axial al văii Iapa, la 1 km aproximativ în amonte de capătul satului Negulești, iar cealaltă se află pe același versant, mai sus în amonte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila 1 și 2" - Pârâul Tocila are 2 cascade, una este situată chiar în apropierea drumului axial al văii Iapa, la 1 km aproximativ în amonte de capătul satului Negulești, iar cealaltă se află pe același versant, mai sus în amonte. "Zona Stogul de Piatră": "Lacul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureșenilor până la Bulevardul Revoluției, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Șchei”, în sus pe strada Căpitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul Satului” pe strada Podul Crețului și de aici la Pietrele lui Solomon. Pe tot parcursul defilării, junii sunt întâmpinați de locuitorii Brașovului cu urale și aplauze, cărora junii le răspund prin a-i invita să-i însoțească „la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și echilibrul junelui. Bineînțeles că și în onomastica grupului există o nepotrivire, tânăr (june) — bătrân. Istoricește explicația o găsim în necesitatea îngroșării rândurilor celor ce luptau pentru apărarea ținutului. Organizația Junilor Bătrâni are ca membri, bărbați căsătoriți din zona „Pe Tocile”. Vestimentar, Junii Bătrâni poartă costum identic cu cel al Junilor Tineri, dar fără panglici la pălărie, fiind și aceasta o dovadă a originii comune a celor două grupuri. În ultimul timp, exceptând șergile, membrii companiei poartă tricolorul ca panglică în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]