118 matches
-
Vama este drenată de râul Moldova, care are pe teritoriul comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți mai importanți: Miclăușa, Moldovița-Argel, Doabra, cu o lungime de km, Sălătruc (9 km), Belțag (8 km) și Tocila (6 km) . La intrarea în depresiune, în aval de Strâmtura Roșie, râul Moldova are o viteză cuprinsă între 0,2-4 m/s. Depresiunea Vama se evidențiază prin terase și înclinare mai puțin reliefată; diferența de nivel la intrarea Moldovei în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se deschide valea zisă „Cetatea”, iar pârâul de aici se cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama, așa cum ne arată documentele, s-a stabilizat începând cu secolul al XIV-lea, la confluența Moldoviței cu Moldova, ca urmare a încetării năvălirilor barbare, cât și procesului de organizare politică în forma superioară
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Producția de pietre de moară, pietre abrazive și produse similare se include în clasele grupei 268 (Fabricarea altor produse din minerale nemetalice). 268 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2681 Fabricarea de produse abrazive Pietre de moară, pietre de polizor, tocila și alte pietre abrazive, naturale sau artificiale; praf sau granule din abraziv natural sau artificial aplicat pe suport textil sau hârtie etc. 2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Fibre confecționate din azbest; amestecuri pe bază de azbest și carbonat
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de oi, munții sîlhui în sensul de blînzi, muncel izolat la Boița semn de ieșire din defileu, Tălmaciu din rezerva Munții Cindrelului, advecție de aer umed, sens giratoriu, surîdem blînd, măsura puștoaik-nemțoaik, ciorapii ți s-au dus în adidași, pîrîul Tocile, "Oltchim 40" la aniversară menține reclama, sare, zahăr și grăsimi! liziera de betoane, munții valuri în margine, Sibiul "Etanșanți", "Turnișor Promenada Mall", și urmează acea expresie celebră, indicele de confort termic! linia 12 IRMES, "Bere Trei Stejari", " Nu aștepta o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Îndelungata insistență de schimbare a toponimelor originare românești care de altfel au dăinuit de secole. Astfel În raionul Bârzula ( astăzi Katovsk ) s-au aflat satele Lungu, Hârtop, Borș, Șerpa, Culmea veche, Culmea Nouă, ș.a. În raionul Nani ( Ananiev), Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișoru, Handneburo, etc. În raionul Balta , Pasat, Pârlita, Pasațel, Bursuci, Moșneaga, Bânzari, Mironi ș.a. În raionul Ocna Roșie ( Krasnye Okny ), Glăveni, Tiscolung, Brânza, Găvănosu, Basarabia ( I. Popescu). După opinia oficialităților, „utilizarea etnonimului român este un factor destabilizator care pune
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Garabetian Virginia, Constantă, str. Ștefan cel Mare Nr. 54. Klinger Herman, Constantă, sos. Scarlat Varnav Nr. 20. Ghetu Victoria, Constantă, strada Ștefan Mihăilescu Nr. 24. Contoguri Panait, Constantă, strada fosta Carol Nr. 129. Teodora Oprica, Constantă, strada Ștefan cel Mare. Tocila Petru Elenă, Medgidia, Fărm. "Sănătatea". Micu Nicolae, Medgidia, Fărm. "Sf. Elenă". Constantinescu Gh., Cernavoda, Farmacia "Sf. Gheorghe". Sigmud Emil, Cernavoda, Fărm. "Steaua României". Busuioc Nistor Cecilia și Scarlat Cinschi Maria, Mangalia, strada fosta Ferdinand Nr. 30. Bozianu Clară, V. Roaita
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
fiica lui Pop Ioan și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 7122 Gols, Feldgasse 16A, cu ultimul domiciliu din România în satul Fanate nr. 81, comuna Urmenis, județul Bistrița-Năsăud. 366. Kelly-Voicu Iulian, născut la 21 decembrie 1956 în localitatea Baltă Tocila, județul Buzău, România, fiul lui Voicu Cristea și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt, Bahnstr. 59/2, cu ultimul domiciliu din România în București, sos. Ștefan cel Mare nr. 42, ap. 14, sectorul 2. 367. Kelly-Voicu Eniko, născută
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
neprelucrate, vezi 14.11; - producția de pietre de moară, pietre abrazive și produse similare, vezi 26.81 268 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2681 Fabricarea de produse abrazive Această clasă include: - fabricarea de pietre de moară, pietre de polizor, tocila și alte pietre abrazive, naturale sau artificiale; praf sau granule din abraziv natural sau artificial, aplicat pe suport textil sau hârtie etc. 2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. Această clasă include: - obținerea de fibre confecționate din
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
anul 1948, dar nici îndemnul: „Citește Biblia!” Anul 1948 a însemnat alte 12 numere în care Credința a totalizat 136 de pagini, cu același redactor - C. Antonescu, dar și cu noi nume de autori: preot I. Gh. Ivanciuc, preot Enache Tocilă Sibianu, Gavril Mihai, Pr. Florea Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Regensburg în munți Dunărea Mică". Olanda "țară cu sistem vascular dezvoltat; într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin sânge apa acelor lacuri. Finețuri gastronomice la restaurantul "Bagatelle" (extrem de scump), proprietatea unui român (Tocilă) "aventurier simpatic, deși cam trist" care "vorbește destul de bine italienește, franțuzește, nemțește, englezește, olandeza; românește se cam încurcă". Anul următor, textul îmbogățit, sub genericul Olanda Note de călătorie, apărea la "Cartea românească". Pentru "reparație" trupească, la sfârșitul anului 1937, Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Berlin, luna mai 1926. Două scrisori provenind de la familia Sturdza (paginile 16-17), una de la Dieppe-Franța. Despre Demonul tinereții (adăugire: paginile 80-95). XI Carnet 1926 103 pagini (15 x 18 cm.). Despre Olanda (6 + 56 pagini). Impresii despre un român (Tocilă), proprietar de restaurant. Note diverse: una cu titlul Spectatorul. XII Carnet coperte negre (10 x 17 cm.). 10 pagini numerotate de autor. Transilvania și Basarabia. O datare: 21 august 1926. XIII Calendar săptămânal (1945), editat de "Cartea Românească" cu coperte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici? întrebăm noi pe chelnerul olandez, care vorbește destul de bine franțuzește. Le patron? C'est Mr Tosilà, ne răspunde el politicos. Tovarășul nostru, inginerul Marcel Popescu, ne atrage atenția asupra numelui acestuia ciudat. Acest Mr. Tosilà e pur și simplu Tocilă. E un român din regat, rătăcit la Amsterdam de multă vreme. Am mai mâncat și altă dată la acest restaurant și am stat de vorbă cu domnul Tocilă. Trimitem, prin garçon domnului Tocilă vorbă că dorim să-l vedem. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atenția asupra numelui acestuia ciudat. Acest Mr. Tosilà e pur și simplu Tocilă. E un român din regat, rătăcit la Amsterdam de multă vreme. Am mai mâncat și altă dată la acest restaurant și am stat de vorbă cu domnul Tocilă. Trimitem, prin garçon domnului Tocilă vorbă că dorim să-l vedem. Și cătră sfârșitul mesei noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Acest Mr. Tosilà e pur și simplu Tocilă. E un român din regat, rătăcit la Amsterdam de multă vreme. Am mai mâncat și altă dată la acest restaurant și am stat de vorbă cu domnul Tocilă. Trimitem, prin garçon domnului Tocilă vorbă că dorim să-l vedem. Și cătră sfârșitul mesei noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vedem. Și cătră sfârșitul mesei noastre, când suntem la înghețată, apare. Un om mărunțel, uscat, smead, cu ochii vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită. E de loc dela Mălini, din județul Folticeni, fost Suceava, lângă vechea graniță austriacă. Tatăl său pare să fi fost exploatator de pădure și negustor de lemne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Despărțit de mult de țară, ar vrea să se întoarcă înapoi, să înceapă ceva, vreo afacere la București. Copilul lui de 6 ani, deși nu vorbește decât franțuzește și olandeza, e totuși declarat aici român, fiu de cetățean român. D. Tocilă e un aventurier simpatic, deși cam trist. Ne arată fotografia copilului în costum național românesc, ne mărturisește preferințele sale pentru Anatole France și J.J. Rousseau și ne declară cu vocea-i domoală și rostirea-i ciudată că nu-i place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
joasă și monotonă. Nu se împacă cu negura, cu ploile și umezeala, cu tot pământul acesta de glod deși cu oamenii din partea locului, foarte serioși și foarte cinstiți, se împacă de minune. Când convorbirea a ajuns la cafea, atunci domnul Tocilă are plăcerea să ne trateze c-un coniac vechi dintr-un butoiaș care e adus pe scăunelul lui în fața noastră. E în adevăr o băutură care are ani și nobleță. 7 iulie 1927 Il fut un matin Où nous ouvrimes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atelierelor din București. Atelierul de ajustaj avea dimensiunile de 52,3 metri lungime și 36,5 metri lățime. Acoperișul era susținut de trei rânduri de ferme Shed. Un motor cu aburi acționa mașinile-unelte. În apropiere se afla o încăpere destinată tocilelor și recondiționării pilelelor uzate (cu tot ceea ce presupunea întregul proces tehnologic specific - înlocuirea dinților vechi și recălirea pilelor). Dimesiuni asemănătoare avea și clădirea rotăriei, unde erau strunjite bandajele roților și erau efectuate alte operații la osiile montate. Era un alt
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în cap. Ne jucăm de-a maimuțele. Îmi povestește tot mai des de Ginel, țigănuș de pe Moșilor, devenit pentru el un model. Veneau împreună de la școală, când au văzut pe geamul unui subsol un bandit care ascuțea cuțitoaie la o tocilă cu scântei. „Și dacă vine să ne omoare?“, s-a speriat Tomi. „Nu-i nimic, mai bine“, i-a răspuns Ginel, „scăpăm de lecții“. 21 decembrie Cea mai lungă noapte a anului, după o zi de dârdâială în Casa Scânteii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]