31 matches
-
pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit atât de trebuitori „de treaba ceșmelelor și feredeilor” încât voievozii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca și Iisus Hristos. După cele trei registre cu Sinaxarul, urmează al patrulea registru care ilustrează mai ales Pildele Mântuitorului, unele scene din Vechiul și Noul Testament. Scenele mai mari le găsim pe latura de vest. Prima din dreapta ilustrează Pilda despre tocmirea lucrătorilor la vie. Este o scenă bogată, peisaj cu dealuri și clădiri, iar în mijloc se lucrează la sădirea viei. Iisus Hristos este reprezentat de cinci ori cu grupuri de oameni chemați la lucru, la diferite ore ale zilei. Fiecare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tot a patriarhului Hrisantu, întru care iarăș(i) mai întărește stăpânire Ilincăi,... pentru 2 dughene care sânt pe Podul Hagioaiei, lângă dughenele lui Ilie Enache Spat(arul... a le stăpâni”... Și zice că cine s-ar ispiti să-i strice tocmirea, să fie “anathema și blăstămat”. ― Din cele citite până acum, am reținut faptul că Hrisant patriarhul acorda multă atenție, în special... femeilor. ― Ai dreptate, părinte. Prima dovadă o găsim în iulie 1673, când adeverește dorința catigumenei Socolei, doamna Martha monahia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în veșminte albe ca zăpada, care ținea în mîini un toiag de fier. El va fi călăuza în cetatea Domnului: Iar acea cetate înfricoșată era foarte mare, și era cum este rotunjimea cerului și în lung, și în lat, iar tocmirea era nu de var, nici de marmură, nici de lemn de lucruri putrezitoare, ci era de aur și slobozea raze ca curcubeul cerului. Iar frumusețea zidirii acelei cetăți, în scurt, limba omenească cu amănuntul nu poate a o spune". Aici
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]