93 matches
-
Ion Bogdan Lefter, "Intermezzo", „Viața românească”, 12, 1985; Edgar Papu, "O creativitate tânără", „Luceafărul”, 39, 1986; Radu Călin Cristea, "Eseu despre textul poetic ÎI", „Familia”, 5, 1987; Adrian Marino, "Critică sincronica", „Tribuna”, 4, 1988; Al. Cistelecan, "Psaltirea textualista pre vresuri tocmita", „Vatra”, 7, 1988; Nicolae Manolescu, "Autenticitatea scriiturii", România literară”, 27, 1989; Monica Spiridon, "Drumul spre Meka sau aventură textuala", „România literară”, 23, 1989; Liviu Petrescu, "Tema povestitorului", „Steaua”, 10, 1990; Monica Spiridon, "Lecția de anatomie", „Ramuri”, 5, 1990; Ioan Buduca
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
-a, 1683) și "Octoihul" (1683). Cronicarul Ion Neculce consemnează niște reparații făcute la începutul secolului al XVIII-lea, în perioada 1703-1705, de Doamna Ana, soția domnitorului Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726): "Și doamna mării-sali încă s-au apucat de-u tocmit și-au șindilit Mitropolie ce vechi, cu toate cheltuieleli ce au trebuitu, de cînta sfînta leturghie și astădzii, că era pustiită de mult". Plecând de la această afirmație, unii autori (printre care Nicolae Grigoraș și Constantin Cihodaru) au tras concluzia că
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
și până la 1908 când aceasta s-a alipit la comuna Cașin, Vlașca a avut statut de sat. Numele vine de la boierul Vlasin Crețescu, care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, prin hrisovul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei de Crăciun, aproximativ pe la ora 8, membrii Cetei se întâlnesc la Gazdă, de unde urmează să pornească colinda. Tot la Gazdă vor veni și muzicanții special "tocmiți" pentru perioada dintre Ajunul Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Al. I. Cuza din Iași). A tradus și adaptat învățământului teologic din Moldova, - Gramatică teologhiceasca - spre folosul preoților și a tuturor de obște pravoslavnici creștini, fiind folosită și la Academia din Kiev. O altă lucrare, intitulată - Elemente aritmetice arătate firești - tocmita după Aritmatica italianului Alessandro Conți, cu menționarea unităților de măsură folosite în Moldova.( Un singur exemplar se mai păstrează la Academia Roamana, Filiala Iași, are 15/20 cm. și 168 de pagini tipărite cu alfabet chirilic). Toate cele trei lucrări
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iar remorca era neagră toată de veninoasele insecte? Ei, bine, cu acel Înfricoșător prilej, tata Încercase, prin metode abrupte, să mă lecuiască de teama stupidă ce-o dovedeam față de micile vietăți („În toată nenorocirea aia, pe când nici măcar unul dintre oamenii tocmiți nu Îndrăznea să se apropie de cutiile sparte ale stupilor”, și-a amintit Foiște aproape cu Încântare, „taică-tău lua ghemotoace de albine și, de parcă ar fi ținut În mână zglobii bulgări de zăpadă, le arunca după tine ca să pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
este redat în următoarea mărturie a Dnei Newton, sora lui Chatterton: Îmi amintesc de setea lui timpurie de întîietate, și că, înainte să împlinească cinci ani, întotdeauna își domina camarazii de joacă în calitate de conducător al lor, iar ei - slujitorii lui tocmiți. Avea un temperament cam plin de asperități; uneori atît de mohorît, încît pentru mai multe zile la un loc vorbea foarte puțin, iar asta numai dacă era constrîns să o facă; alteori - extrem de voios. (apud Britton 1813: 33) În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între fată și stăpân se stabilește un contract verbal care prevede asigurarea tuturor sarcinilor domestice din partea fetei și înzestrarea și căsătorirea din partea stăpânului. Cu alte cuvinte, noul stăpân preia întru totul atribuțiile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce Neculai îl avea păstrat undeva, prin cele pivnițe, uitat de m ai mulți ani. Acesta, alăturat minunilor din cuhnia Mariei, nevasta boierului și comandantul suprem din ograda lui, stăpână uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei tocmite, pentru împrăștierea norilor din sufletul gazdei, car e au dis părut până la urmă de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acesta să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să‑i fie tăiat capul. În timpul tortúrilor, prin minune, se vindeca de fiecare dată. Aruncat să fie sfâșiat În groapa cu fiare sălbatice, a rămas neclintit În credința sa. Ostașii tocmiți să‑i taie capul, Înspăimântându‑se, au strigat : „Roagă‑te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele !”. Îndemnați chiar de sfânt 228 Suferința și creșterea spirituală să‑și Îndeplinească porunca primită de la Împărat, călăii s‑au apropiat, au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rătăcite și neumblate", ca moment anticipând trecerea la un nivel ontologic superior. Este nivelul atins în orice călătorie inițiatică împlinită, văzută aici ca experiență ideală a lecturii ce dispune de instrumentele necesare ("vêtrilele întinse "), are o finalitate bine precizată ("cârma tocmită "), și, de ce nu, un context generos ce stă sub imperiul clarității, configurând, astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin probele lecturii-călătorie inițiatică și ale cunoașterii de sine și ale lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vicarul Macedon Pop XE "Pop" descrie starea de nemulțumire provocată de deplasarea batalionului nr. 1 În Ungaria: Din cauza batjocurii a batalionului nostru prin unguri, Înverșunându-să asupra lor, nu vor șaț avea Între dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu Împăratul, nu cu craiu, un cuvânt nu vreau să știe de supușenia sau suveranitatea ungurilor. Cuvântul constituție Încă-i scăndălește ș...ț
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bezin, azi Donici-Orhei - 20.X.1865, Piatra Neamț), fabulist și traducător. Născut într-o familie boierească, D. este unul dintre cei patru copii ai Elenei (n. Lambrino) și ai lui Dimitrie Donici (frate cu Andronache, vestit pravilist). Învață acasă, cu dascăli tocmiți anume, după care, în 1819, este trimis la Liceul Militar din Petersburg. Prin 1821-1822 familia se mută la Chișinău, unde se găsea, în exil, și Pușkin. În pofida legendei, e puțin probabil ca D. să-l fi cunoscut pe autorul poemului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne amintim că aici s-au imprimat pentru prima oară în limba română: Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643), Pravila împărătească a lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea pre versuri tocmită a lui Dosoftei (1673), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir (1698), Istoria românilor din Dacia Traiană de Xenopol, Teoria ondulației universale aparținând lui Vasile Conta ș.a. Textele vechi sunt înțelese în primul rând cu sufletul, ele ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi. "PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITĂ" Ne întrebăm de ce "eul nostru profund", ca să preluăm vorba poetului, intră în miraculoasă rezonanță cu sufletul cărții de sub ochii noștri? Există, fără îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu ardoarea hârtia așternută cu slove vechi. Fascinantă este țesătura cuvintelor dintr-o carte înnegrită de vreme. Răsfoiesc cu emoție "Psaltirea pre versuri tocmită" de mitropolitul luminat al Moldovei Dosoftei și parcă la zicerea poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de viersuri bune,/ Și din ferecate surle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
odinioară 87 "De la efecte spre cauze" 89 Scurte opinii critice 91 Care-i luna noastră? 93 Saloanele asachiene 95 Parcă era din altă lume 100 Și totuși, prietenii rămân... 102 Pe Lascăr Catargiu 108 Cultura vorbirii 111 "Psaltirea pre versuri tocmită" 116 Între zidurile istorice ale Galatei 119 Lecția naturii 121 Dialog la editura "Junimea" 124 Lumina cetății 127 Cine a fost Gh. Asachi? 130 Universul liric ieșean 132 Dimitrie Anghel și "dulcele târg" 135 Ca în babilonicele grădini 137 Desprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Veronicăi Micle, regretă revenirea în țară: „Eu care pân-a veni în această țară afurisită aveam inimă curată și minte deșteaptă” (ian.-iun. 1876, XVI, 325). Alta, lui Leonida Panoplo: „Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să tot poruncească, rămâne la vorba ceea: a poruncit câinelui și câinele pisicii, iar pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă” (mai-iul. 1876, XVI, 326). Din vara aceluiași an funest datează și o scrisoare concepută pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împreună cu armata română, au și trecut la repararea podului. Atelierul unde lucram era la doar câteva sute de metri. Cum o parte din meseriași eram la slujbă , a venit la noi un ofițer român, urmat de doi soldați, a în tocmit o listă cu cei pe care ne-a găsit la lucru, și ne a obligat să mergem cu el la pod, că unitatea noastră era militarizată . Timp de aproape trei săptămâni am muncit acolo, alături de soldații români și câțiva ruși
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așa că l-au spânzurat? Cu alte cuvinte: au făcut-o intenționat sau abia după ce lucrurile au luat-o razna, scăpându-le de sub control - din spaimă, dispreț sau poate chiar ca să se distreze? Ucigașii erau angajați ai Securității ori niște infractori tocmiți sau, mai rău, șantajați de Securitate? șocul resimțit în fața morții prietenului meu mi-a readus în amintire ca pe un ecou, poate că din pricina autopsiei refuzate, un caz simetric invers, din copilărie, cel al unui om din satul meu, regele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dreaptă, gura fiindu-i astupată. Ne-a trebuit ceva timp să întredeschidem poarta, având grijă să nu scârțâie. Afară, cu spinarea lipită de ziduri, opt bărbați mă așteptau în întuneric. I-am luat cu mine în dormitorul soldaților, și ucigașii tocmiți și-au făcut meseria. Picioarele lor păreau să nu fie omenești, atât de silențios călcau. Militarii au trecut de la somn în moarte în aceeași clipă, cu toții. Cu niște sule ascuțite de fier, la un semn al căpeteniei, inimile le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]