167 matches
-
Fiul iepei era un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să se hârjonească cu mânzele și să crească armonios din punct de vedere anatomic și fiziologic. Îl scarmăna prin cap, cu alte cuvinte, avea grijă de alimentația să rațională, îl înscrisese la cercul de tenis și la cursul de pian
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
fi fost isteț, dar, obraznic cum era, nimic nu se lipea de capul lui. Cum-necum a terminat cele șapte clase. Restul ... școală de șoferi!... Când eram mai mici, cam în clasa a doua, tata a tăiat mai mulți copaci din toloaca de lângă izlaz, a pregătit buștenii pentru tăiat cu joagăr, să scoată din ei niște scândură. Avea nevoie de scândură pentru renovarea casei. A doua zi așteptam, să vină doi oameni pricepuți la tăiat scândură cu joagărul. Seara târziu, tata s-
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
pregătit buștenii pentru tăiat cu joagăr, să scoată din ei niște scândură. Avea nevoie de scândură pentru renovarea casei. A doua zi așteptam, să vină doi oameni pricepuți la tăiat scândură cu joagărul. Seara târziu, tata s-a dus pe toloacă să vadă cum stau buștenii pregătiți pentru joagăr. Când acolo - buștenii nicăieri! Se uită el în toate părțile, vede niște bușteni tocmai în vale de tot, în iarba vecinilor de sub izlaz. Vai! Ce-au pățit buștenii? Cine i-a împins
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
Se uită el în toate părțile, vede niște bușteni tocmai în vale de tot, în iarba vecinilor de sub izlaz. Vai! Ce-au pățit buștenii? Cine i-a împins la vale? Se duse la moșul ce avea casa mai jos de toloacă, căruia-i zicea Dmetreiuc. Îl întrebă dacă n-a văzut cine a rostogolit buștenii le vale. Cum cine? răspunse Dmetreiuc. Băieții matale au făcut asta! I-am văzut eu, cu ochii mei! Vai ce s-a mâniat tata! A venit
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
i-a venit gândul că, totuși, poate nu noi am făcut isprava aceea. Dar atunci cine? Încetul cu încetul, a reconstituit scenariul. Nu eram noi aceia. Trebuia să fie golanul de Dumitru a lui Loba! Urcând spre casa lui prin toloaca noastră, văzând buștenii albi așa de frumos sprijiniți ușor dedesupt să nu fugă, i-a venit în minte să-i împingă, să se distreze văzându-i cum se rostogolesc la vale. Ce putea fi mai distractiv pentru golanul de Dumitru
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
cade zăpada, Și-unde soarele se-ndură Și iarna să dea căldură, I-a fost dată melodia Pe o stâncă-n Paralia, De o mierlă cântăreață, Gratis, într-o dimineață. Acum, cântă-n ram și joacă De se-aude pe toloacă. Veseli, puii de găină Țopăie după grădină; Sturzul cântă, cântă, cântă, Ei mai tare se avântă, Bat din aripi și picioare, Parcă-ar învăța să zboare! Referință Bibliografică: SIRTAKI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V
SIRTAKI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368029_a_369358]
-
care toți cinci copii eram, Și ziulica-ntreagă, întruna ne jucam. Leșie din cenușă, când tu făceai mămucă, Iar noi, pe după ușă pândeam de-i rost de ducă La zbenguit oleacă. . .Zburdam așa ca mieii, Curați ca ghioceii, întruna pe toloacă!. Când văruiai în casă și aranjai frumos, Așa de bucuroasă, schimbai totul pe dos, În altă parte masa, ba patul, ba găleata, Făceai pe șmecheroasa când seara, venea tata: -Ce-i asta Viorică? Pe toate le-ai sucit!. -Se pare Nihălucă
COPILĂRIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366572_a_367901]
-
al istoriei mersul ... Sunt fiu alor mei străbunei Și frate cu tot Universul ... VISUL Un vis plăcut azi noapte mă cuprinse, Atât de dulce, dar și- atât de amarâu... De parcă- o horă mare se încinse În valea gârlei, pe toloacă lângă râu. Se adunase lume multă, lume Din Timișoara, Iași și Căzănești ... Zâmbea și soarele de glume, Era o veselie mare, ca- n povești,,, Și toți în cerc Hora Unirii au încins Sub melodia dorului, ca frații ... Și-n raza
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
două șiruri de mărgele, Dar coada, nu știu cum, uită s-o spele! ... De coarne își legă un voal Și-apoi plecă iute la bal. Și cum e de presupus, Coada și-o ținea ... în sus! PUTEREA DRAGOSTEI Cică odată, pe-o toloacă, Țapul se-ndrăgosti de-o vacă, Dar nu așa, amor nebun! Nici n-am cuvinte să vă spun! Picioarele-i păreau de lut Când o privea în ochi, pierdut ... Și mai tot timpul împreună, Și pe sub soare și sub lună
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
câțiva pași, piciorul moșului se eliberă din strânsoare. Iapa nu înceta să bată cu copitele din spate în desaga care-i atârna pe crupe. În cele din urmă, desaga căzu prin livadă. Iapa fugi la deal, tocmai sub gardul de la toloacă, și se uita speriată de acolo la vale, să vadă unde-i necuratul. Baba sări în ajutor, ajută pe omul ei să se ridice de la pământ, apoi luă desaga cu cozonacii și pasca făcute ferfeniță, adună și pușcociul de pe jos
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
pe când se afla în vizită la bunica ei, i-a fotografiat și a făcut un obicei pe cale de dispariție cunoscut în lumea întreagă. „Urșii” băuți și dansatori ai României, în New York Times Fotografiile făcute de ea cetei petrecărețe a lui Toloacă au ajuns în New York Times, în The Sunday Times, la CNN, stârnind fascinație. Povestește cum îi privea ea însăși, pe vremea când era copil. „Mă plimbau bunicul sau tata cu sania și, dacă treceai pe lângă o trupă de urși era
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului () [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
buză-n buză, cum, în lanțuri, doi ocnași; și din ochi, făcând la frunză, tu te prinzi, ș i-apoi mă lași... și-o vom ține-o într-o joacă, că destul vom avea timp; când pe deal, când pe toloacă, veșnic într-un anotimp... eu voi fi Adam, tu Eva, dar, nu voi mușca din măr; c-o să-i sece, frunzei - seva și voi vrea să mă... însor! cu acestea, fiind zise, tot mai spui că... mă iubești? ori cumva
SPUI CĂ MĂ IUBEŞTI, FEMEIE?! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343727_a_345056]
-
care dispărea numai când nu stia lecția, îi câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura însă înghiontirile și bătăile. Mai dragă decât școală îi era lui Eminescu joacă. Din strada Cuciur-Mare, în dosul grădinii publice, se întindea un mare maidan numit toloaca (Pulvertum), unde "studenții", ucenicii și calfele de meseriași își făcuseră loc pentru bătut mingea. Sub streașina casei unde locuia colegul Ștefanelli, peste drum de toloaca, băieții făcuseră un depozit de bețe și nuiele cu care alimentau pe studenți pe data
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Eminescu joacă. Din strada Cuciur-Mare, în dosul grădinii publice, se întindea un mare maidan numit toloaca (Pulvertum), unde "studenții", ucenicii și calfele de meseriași își făcuseră loc pentru bătut mingea. Sub streașina casei unde locuia colegul Ștefanelli, peste drum de toloaca, băieții făcuseră un depozit de bețe și nuiele cu care alimentau pe studenți pe data ce începeau ostilitățile. Eminescu, focos goliard toată viața, era unul din cei mai zeloși purtători de muniții, și n-a lipsit mult odată ca să fie
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu motănelul, și cu puișorii de găină, și cu vițelușul. Dar resimțea mult lipsa unui copil tovarăș de joacă. De aceea, când nu găsea nimic de făcut în jurul gospodăriei bunicilor, ieșea până pe uliță, și stătea acolo așezat pe gardul dinspre toloacă, uitându-se lung la vale, acolo unde, sub un smoc de pădurice, se alfa o casă cu multe șoproane și grajduri. Îl captiva mult de tot ceea ce vedea în vale, și casele de lemn cu geamuri mai noi sau mai
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă. Dar nu asta urmărea el în mod deosebit, ci căuta să vadă dacă în acele multe gospodării nu se zăresc niscaiva copii de joacă. Inima chiar îi tresari, când, sub toloaca unde stătea și privea, era o gospodărie în care descoperi trei copii. Poate erau mai mulți, dar atâția văzuse el umblând în jurul casei. Ceea ce-l miră, era că acei copii nu se jucau, cum ar fi fost firesc, ci, se
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
miră, era că acei copii nu se jucau, cum ar fi fost firesc, ci, se vedea, erau trimiși de părinți încolo-încoace, să îndeplinească multe treburi. Se părea, că acei copii nu aveau hodină. Și, cum stătea Ionuț acolo, sus pe toloacă, ca o pupăză, singuratic, nemișcat, fu zărit de copiii din vale, care se uitară de la o vreme lung spre el. La un moment dat, o fetiță, care părea copilul cel mai mare, strigă la el, făcând semn cu mâna: - Vino
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
la povești cu copiii din vecini. Sus, pe deal, bunicii lui Ionuț erau tare îngrijorați, unde este copilul. Plecase de-acasă fără să le zică o vorbă. Unde plecase ? Se porniră să-l caute peste tot în jurul casei și în toloacă. Nu-l găsiră. Bunicul se duse iarăși în toloacă, să se uite mai bine. Căutând cu privirea peste tot, parcă i se păru că vede pe ogorul vecinilor din vale un copil cu căpșorul care semăna a fi a lui
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
bunicii lui Ionuț erau tare îngrijorați, unde este copilul. Plecase de-acasă fără să le zică o vorbă. Unde plecase ? Se porniră să-l caute peste tot în jurul casei și în toloacă. Nu-l găsiră. Bunicul se duse iarăși în toloacă, să se uite mai bine. Căutând cu privirea peste tot, parcă i se păru că vede pe ogorul vecinilor din vale un copil cu căpșorul care semăna a fi a lui Ionuț. Atunci strigă în vale: - Hei, voi din vale
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
trânti răzlogii dincolo de gardul de la poartă, deschise și închise poarta, ridică răzlogii, și-i târâi în jurul gardului de la livadă, tocmai aproape de șura de lângă grajd. De bună seamă, îl zări pe Ionuț cu Motocel în brațe așteptându-l pe cărarea dinspre toloacă. Se miră ce caută băiatul noaptea afară. Copilul se aținu după el până la grajd, apoi, văzând că bunicul nu mai are vreo altă treabă pe-afară, îi zise : - Bunicule, nu stai cu mine să-mi povestești despre stelele de pe cer
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
lui. Motocel era în stare să doarmă toată ziua, deși el dormise deja pe prispă, la soare, tot timpul cât Ionuț și bunica erau plecați după fragi. După ce se trezi, Ionuț, văzând că până diseară mai era mult, ieși pe toloacă, să vadă ce se mai întâmplă. Un domn cu geantă diplomat urca dealul gâfâind. Era fiul bătrânei cu care se întâlniră de dimineață, când plecau la fragi. Venea omul în concediu, la mama lui. Se dezvățase de viața la munte
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Articolele Autorului îmi pare ziua mult mai scurtă, decât a fost când eram puști. cum îmi dădea mama o turtă și-o supă caldă cu găluști!... și o zbugheam din nou la joacă, cu bucătura între dinți, ca titirezii, pe toloacă și doar în somn eram cuminți! și, Doamne, câtă energie! și câte garduri mai săream și cum dădeam iama prin vie și câte dealuri călăream?! of, cât se mai ruga bunica, vrând și ea, măcar, s-apuce, (că robotea precum
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
descuiată și singură. Dar poți să te pui cu un copil? Acesta ieși doar un pic pe uliță, doar cât să se uite în vale, să vadă ce mai e prin sat. Ceva îi atrase curiozitatea: mai în vale, pe toloacă, luceau mici ochiuri de apă, ca niște minuscule lacuri. De bună seama, în urma ploii furtunoase de ieri, gropile se umpluseră de apă iar acum luceau ispititor. Se uita cu încântare spre livezile cosite de curând de vecinii din vale, îi
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
ei. Fetița cea mai mare îl strigă: - Ionuț ! Nu cobori la noi, în vale ? - Nu am voie. Mi-a zis bunica să nu plec departe de casă. Mai bine veniți voi aici, la deal, să vedeți cum lucește apa în toloacă. - Ce apă ? Unde ai văzut tu apă pe deal ? întrebă nelămurită Anuța. - Uite chiar aici aproape de mine ! Copiilor din vale, foarte curioși de tot ce zicea Ionuț, nu le-a fost greu să lase treburile de lângă casă, ca să tragă o
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
le-a fost greu să lase treburile de lângă casă, ca să tragă o fugă până sus pe deal, să vadă despre ce luciri de ape tot vorbește Ionuț. Când au ajuns sus la Ionuț, într-adevăr, ce minunăție! Toate gropile din toloacă, și mai adânci, și mai mici, se umpluseră de apă din puhoiul de ieri, iar acum luceau ca niște oglinzi, sub cerul curat ca o pânză albastră. Unul după altul, pe rând, copiii intrară în apa puțin adâncă, rece și
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]