315 matches
-
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din tombac cuprat cu tema 2025 - "Anul Cardinal Iuliu Hossu" EMITENT BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 3 iulie 2025 Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în temeiul art. 48
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299602]
-
temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezenta circulară. Articolul 1 Începând cu data de 7 iulie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu“. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal tombac cuprat Valoare nominală 1 leu Titlu - Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 23,5 g Cant zimțat Calitate proof Aversul monedei prezintă o imagine de
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299602]
-
României emite prezenta circulară. Articolul 1 Începând cu data de 7 iulie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu“. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal tombac cuprat Valoare nominală 1 leu Titlu - Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 23,5 g Cant zimțat Calitate proof Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Catedralei Greco-Catolice din Gherla, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, anul de emisiune „2025
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299602]
-
arc de cerc, anul de emisiune „2025“, stema României și valoarea nominală „1 LEU“. Reversul monedei redă portretul și numele cardinalului Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, senator de drept și membru de onoare al Academiei Române. Articolul 3 Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Articolul 4 Monedele din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu“ au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299602]
-
de Cluj-Gherla, senator de drept și membru de onoare al Academiei Române. Articolul 3 Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Articolul 4 Monedele din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu“ au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României
CIRCULARĂ nr. 18 din 26 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299602]
-
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din tombac cuprat cu tema 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România EMITENT BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 426 din 9 mai 2025 Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297846]
-
temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezenta circulară. Articolul 1 Începând cu data de 12 mai 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal tombac cuprat Valoare nominală 1 leu Titlu - Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 23,5 g Cant zimțat Calitate
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297846]
-
cu data de 12 mai 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal tombac cuprat Valoare nominală 1 leu Titlu - Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 23,5 g Cant zimțat Calitate proof Aversul monedei prezintă o parte a clădirii Spitalului Colțea, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU“ și
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297846]
-
valoarea nominală „1 LEU“ și anul de emisiune „2025“. Reversul monedei redă portretele și numele doctorilor Constantin I. Angelescu și Daniel Danielopolu și inscripția „90 DE ANI DE LA INFIINTAREA ACADEMIEI DE STIINTE MEDICALE DIN ROMANIA“. Articolul 3 Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Articolul 4 Monedele din tombac cuprat cu tema 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România au
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297846]
-
90 DE ANI DE LA INFIINTAREA ACADEMIEI DE STIINTE MEDICALE DIN ROMANIA“. Articolul 3 Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Articolul 4 Monedele din tombac cuprat cu tema 90 de ani de la înființarea Academiei de Științe Medicale din România au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași
CIRCULARĂ nr. 15 din 2 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297846]
-
României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr București, 24 iulie 2023. Nr. M.153. Anexa nr. 1 (Anexa nr. 37^1 la Ordinul nr. M.102/2012) INSIGNA PARTICIPANT LA MISIUNI Descrierea insignei*) *) Insigna este reprodusă în facsimil. Insigna propriu-zisă este confecționată din tombac emailat și are o formă ovală, cu dimensiunile de 40/30 mm și grosimea de 2 mm. Pe avers, central, este aplicată roza vânturilor iradiind cu patru linii albe în direcții diametral opuse, așa cum este reprezentată pe drapelul organizației Tratatului
ORDIN nr. M.153 din 24 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273346]
-
sunt reprezentate culorile naționale: roșu, galben și albastru. Pe revers este realizat sistemul de prindere, cu ac și siguranță. Insigna-simbol este prevăzută cu sistem de prindere la echipament, are forma de dreptunghi cu laturile de 18/10 mm, este confecționată din tombac emailat de culoare albastră. Pe insigna-simbol este aplicată o cifră arabă (1, 2, 3 ...) care reprezintă numărul misiunilor la care a participat militarul respectiv, iar în continuare inițialele MR având culoarea galbenă. Anexa nr. 2 (Anexa nr. 38^1 la Ordinul
ORDIN nr. M.153 din 24 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273346]
-
sub ninsoare. Zăpada de pe alei fusese bine bătătorită cu maiul și apoi acoperită cu un strat de paie. Strădanie inutilă. Ninsoarea țesea de acum un nou covor de omăt. Numai fulgii care nimereau în vâlvătăile jarului din marile masalale de tombac suflat cu aur, înfipte printre tufele albe de trandafiri și hortensii, se evaporau spontan, piereau cu un sfârâit scurt. În curte, doi platani uriași își legănau cerceii țepoși pe ramurile lor golașe. Între ei, slugile ridicaseră un cort deasupra unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îndrăgostiți roiesc în jurul tău mai mult ca oricând? În fiecare zi primești dovezile lor de iubire. Coșuri cu flori, colivii aurite cu porumbițe în gulerașe de dantele, pomiere de zahăr cu tot felul de amorași, fluturi sau peștișori, lădițe din tombac aurit cu artificii și fel de fel de surprize comestibile, aromitoare, mișunătoare sau zburătoare, serenade cu lăutari, ca să nu mai pomenesc și de stolurile bilețelelor parfumate purtând desene elocvente și versuri duioase... Drept să-ți spun, mai multă imaginație și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dânsul - un ciocoi, A murit, și anul azi-i S-a făcut din el moroi. De-unde-mi aprindea ciubucul Se apucă, bată-l cucul, Ca să-mi strice - mpărăția - Și nu pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu anticipație pentru anul jubiliar 2014, comemorarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și a poetului național Mihai Eminescu și în sfârșit medaliile Spitalului Clinic de Recuperare din Iași din 2008 și 2009. Medalia Studioului de Radio din anul 2001 (tombac, 50mm), impresionează prin mulțimea elementelor-simbol care sugerează statutul acestei instituții în massmedia românească. Ca un om care și-a legat întreaga viață de mas media, omul de cultură ieșean, jurnalist și poet, Constantin Ilie, care a făcut corectura prezentei lucrări
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
totalitate problema genezei medaliei respective. Pe de o parte avem informații că medalia a fost oferită la festivitatea organizată cu ocazia încheierii lucrărilor de reparații capitale la Palatul Cuza, de pe strada Lăpușneanu, iar pe de altă parte că exemplare din tombac ale acesteia (circa 300) au fost topite de Monetăria Statului. Apreciem că atât placheta cât și medalia rămân realizări notabile ale artiștilor medalieri Vasile Gabor și Maximillian Fetița, atât ca transpunere grafică, cât și ca noutate tematică (noi imagini medalistice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aceasteia apare fără banda lată marginală exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm macheta pentru o plachetă unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figura 31), cât si cele două medalii ale Spitalului de Recuperare (fig 32unifață și 33av și 33rv). Subliniem și aici, așa după cum am făcut-o de câte ori am avut
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apare fără banda lată marginală exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm macheta pentru o plachetă unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figura 31), cât si cele două medalii ale Spitalului de Recuperare (fig 32unifață și 33av și 33rv). Subliniem și aici, așa după cum am făcut-o de câte ori am avut ocazia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că ambele realizări poartă amprenta unei indiscutabile originalități și că reproduc în viziunea grafică a maestrului Constantin Dumitrescu imaginea impresionantă a edificiului de la Băile Nicolina precum și interesante simboluri pentru apele termale și domeniul medical respectiv. Medalionul (fig 34), bătut în tombac, are dimensiunea de 40 cm și reproduce, într-un dreptunghi înscris, cu latura mare pe orzontală, clădirea spitalului văzută din nord-est. Întreaga imagine are conturat, în partea stângă a planului secund, un dreptunghi cu latura mică dispusă orizontal în care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
după cum s-a întâmplat cu Brâncuși, în Franța, cu Henri Coandă, în Anglia, cu George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura autografă / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCURESTI, pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe bandă, în partea de sus, este inscripția semicirculară ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub forma spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ciornei, am aflat de existența unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeană. Am tot sperat ca, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu, dacă nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanată. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
existența unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeană. Am tot sperat ca, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu, dacă nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanată. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]