170 matches
-
mars 1993, Paris, 1994, pp. 153-195. Pentru Labourdette, „sub forma pe care i-a dat-o sfântul Toma, teologia scolastică reprezintă profilul (l’état) cu adevărat științific al gândirii creștine”. Prin urmare, el nu poate admite o alternativă la modelul tomist. Dar problema nu este opera sfântului Toma, cunoscută și Înțeleasă foarte bine de „tabăra adversă”, ci reducerea acestei opere la o dogmatică fără viață, caricaturală. Labourdette denunță Încercarea „noii teologii” de a-l minimaliza pe Toma și de a-i
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
acces la ceea ce se află dincolo de nivelul analitic par astăzi foarte greu de parcurs doar rațional. Pe plan istoric raportul dintre filosofie și creștinism s-a configurat în mod variat; vom fixa în trei momente esențiale tipologia acestui raport: sinteza tomistă; raționalizarea hegeliană; teologia practicii. Poziția sfântului Toma este cunoscută: între filosofie și credința religioasă există un raport de distincție și nu de separare. Așa numitele «preambula fidei» sunt emblematice pentru acest tip de raport. Conținuturile specifice misterului creștin nu intră
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
contemporană și de modelele după care s-a configurat istoric raportul dintre creștinism și filosofie, putem să enunțăm o propunere metodologică pentru a ajunge la o posibilă filosofie creștină actuală. Spațiul propunerii este delimitat, pe de o parte, de distincția tomistă dintre gândirea filosofică și Revelația creștină, distincție în mod fundamental validă, și pe de altă parte, de dizolvarea filosofiei speculative, în locul căreia se introduce clarificarea analitică a contextelor experienței, printre care se inserează și se intersectează și experiența religioasă creștină
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care întâlnește credința concretă, adică în conținuturile ei. Filosofia (și filosofia creștină) întâlnește credința însă, ca filosofie, nu o urmează pe teritoriul său, nu o poate urma datorită deosebirii substanțiale dintre ele. Această poziție pare să fie conformă cu tradiția tomistă. Totuși o atare deosebire este trăită cu adevărat de filosoful creștin? Poate să fie cu adevărat filosof cine acceptă datul unui adevăr revelat? În ultima parte a acestui studiu vom încerca să dăm un răspuns pozitiv acestei probleme, însă după cum
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mod necesar izvorâtă din caritate, ci care putea să provină doar din dorința de dreptate, de adevăr, sau de corectitudine. Alții, în schimb, se situau pe o poziție intermediară. Totuși, se constată profilarea a două curente teologice în interiorul aceleiași Biserici: „tomiștii” și „scotiștii”, din rândul cărora se vor desprinde trei orientări reprezentative: a) cei care susțineau ca fiind suficientă doar existența unei iubiri profunde a lui Dumnezeu pentru om, pentru ca acesta să primească dezlegarea; b) cei care susțineau ca fiind necesară
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pauline (Ier 31, 31-33)”. Dimensiunea Alianței, subliniată de Häring, în care întrevede deschiderea față de Dumnezeu și față de ceilalți, o putem reciti ca pe o vocație originară la Binele prin excelență, adică Dumnezeu. În paralel cu dimensiunea ontologică a conștiinței, tradiția tomistă a precizat natura intelectuală a aceleiași conștiințe, ca judecată de aplicare a principiului la un act particular oarecare, semnalând, în acest fel, raportul conștiinței ca judecată, cu adevărul principiilor desprinse de la sinderesis, care o precedă și de la care își trage
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a avea pretenția de a epuiza problemele care privesc această temă în istoria teologiei morale. Din lectura noastră rezultă că alegerea făcută de Papa Paul al VI-lea este de a uni legea naturală cu ordinea morală obiectivă, de inspirație tomistă, și atenția la argumentele care favorizează acest tip de discurs ne poate ajuta să înțelegem semnificația acestei alegeri metodologice. Aici există cel puțin trei momente: primul - se pare că odată cu întâlnirea dintre filosofia greacă și anunțul creștin (pentru Ambroziu din
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
natură prezent în argumentarea legii naturale atât ca punct de plecare, cât și de sosire. De aceea, intrând în înțelegerea conceptului de natură ne întrebăm: care tip de natură este scos în evidență și preferat, în același timp? 2. Viziunea tomistă despre natură Toma de Aquino vorbește despre natură în sens dublu: generic, cu referire la înclinațiile comune animalelor și specific, referindu-se la om ca ființă rațională. După concepția doctorului angelic, principiile raționale ale lucrurilor sunt imutabile, în cazul nostru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa. Ioan
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cărui forță împiedica nașterea unui partid conservator care să accepte jocul electoral, votul universal fiind introdus abia în 1890. Începutul secolului XX a asistat la apariția inițiativelor care urmau să pregătească formarea unei democrații creștine după 1919: reviste precum: Ciencia tomista fondată de dominicani în 1910, Cercurile muncitorești ale iezuitului Antonio Vicent, un început de sindicalism creștin susținut de canonicul Maximiliano Arboleya în regiunea minieră Asturia, fondarea de către un alt iezuit, părintele Gabriel Palau, în 1906, la Barcelona, a Acción social
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Iași, 2003; Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Cheung S.S., The Theory of Share Tenacity, University of Chicago Press, 1969; Constant B., Despre libertate la antici și moderni, Institutul European, Iași, 1996; Crăiuțu A., Alisdair Mac Intyre sau noul catehism tomist. Introducere la Alisdair Mac Intyre Tratat de morală. După virtute, Humanitas, București, 1998; Crowley B. L., The Self, the Individual and the Community, Clarendon Press, Oxford, 1987; Davy M.-M., Enciclopedia doctrinelor mistice, vol.1, Editura Armacord, Timișoara, 1997; Diamond
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Editura Universității "Al. Cuza", Iași, 1992, p. 25 33 John Rawls, Political Liberalism, Columbia University Press. New York, 1993, p. 157. 34 În The Morality of Freedom, Oxford University Press, Oxford, 1986. 35 Aurelian Crăiuțu, Alisdair Mac Intyre sau noul catehism tomist. Introducere la Alisdair Mac Intyre Tratat de morală. După virtute, Humanitas, București, 1998, pp. 13-14. 36 Annick de Souzenelle, L'Egypte intérieur ou les dix plaies de l'âme. Albin Michel, Paris, 1991. p. 15. 37 Marie Madeleine Davy, Enciclopedia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o riguroasă conexiune elementul "mulțime" de cel al "unității" vieții sociale. Distincția operată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o riguroasă conexiune elementul "mulțime" de cel al "unității" vieții sociale. Distincția operată asupra celor doi termeni, asupra aspectului "mulțime" și aspectului "unitate" ale societății, este fundamentală pentru înțelegerea sociologiei tomiste. Unitate, stratificare, diferențiere a vieții sociale, acestea sunt caracteristicile esențiale a ceea ce am putea numi "corporatismul Sfântului Toma". Ordinea socială este o reprezentare mai perfectă, mai completă, mai bogată în binele public decât ordinea individuală. Individul se inserează într-o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
homo faber, sapiens, zoon politicon, ș.a. îl explic prin doctrinele lui Heidegger și Heberlin. Pentru a înțelege omul din unghiul ontologiei, Heidegger, spune Ralea, a fost influențat în primul rând de psihologul catolic Brunettiere, care întrebuințase o serie de doctrine tomiste, cu gust pentru filosofia medieval, adic Ontologia. Sigur c aceast definire din perspectiv heideggerian nu are în vedere, ca în cazul precedentelor definiri, doar evoluția rațiunii, a inteligenței, ci a întregului suflet omenesc, cu tot ceea ce conține el: sentimente, instincte
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
analiza epistemologia dezvoltată de Toma din Aquino și de a oferi un raspuns inedit următoarei întrebări: „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane?“ Am ales să analizez problemă enunțata plasându mă în mijlocul disputei contemporane iscate cu privire la epis temologia tomista, si nu în vreuna dintre disputele medievale în care a fost prins Toma însuși, deoarece am dorit să înfățișez o pers pec tiva proaspătă asupra operei tomiste. Una din tre mizele controversei contemporane este aceea de a da seama de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să analizez problemă enunțata plasându mă în mijlocul disputei contemporane iscate cu privire la epis temologia tomista, si nu în vreuna dintre disputele medievale în care a fost prins Toma însuși, deoarece am dorit să înfățișez o pers pec tiva proaspătă asupra operei tomiste. Una din tre mizele controversei contemporane este aceea de a da seama de mă niera în care epistemologia construită de Toma ni se adresează nouă astăzi, chestionând măsură în care textele sale mai au sau nu, pentru noi, aceeași coerentă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru noi, aceeași coerentă pe care au avut-o în perioada istorică în care au fost elaborate. Alegând ca spațiu de joc acest context specific, manieră de lucru va fi prepon derent sistematică, centrată pe o analiză imanenta a textelor tomiste în vederea evidențierii elementelor angrenate în procesul cunoașterii, a funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc și, nu în ultimul rând, a tipurilor de configurații care rezultă pe parcursul desfășurării activității cognitive. Întreaga investigație, care are ca scop furnizarea unui răspuns la întrebarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intermediare o joacă în cadrul procesului de cunoaștere. Datorită atenției sporite pe care exegeza contem porana a oferit-o nivelului intelectiv al cunoașterii, o sarcină aparte a acestui capitol este reprezentată de topografierea diverselor tipuri de interpretări actuale dedi câte epistemologiei tomiste. Rolul acestei topografieri este acela de a ma ghida în încercarea de a propune o nouă interpretare a procesului cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Cel de-al treilea capitol pune laolaltă răspunsurile obținute în cel de-al doilea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
da capo al fine. Contrar acestei pretenții, din analiza sistematică întreprinsă am observat că atât inter pretarea realistă, cât și cea reprezentationalista, la un nivel sau altul al procesului de cunoaștere, forțează sau ignoră anumite precizări și sensuri ale textelor tomiste. Rostul acestei observații nu este acela de a pune cele două versiuni de exces hermeneutic sau, dimpotrivă, de omisiuni pe seama unor acte deliberate, ci doar de a constata prezența lor. Cu alte cuvinte, nu intenționez să denunț vreun soi de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nr. 7a8, 2009a2010, și „Thomas Aquinas’s Theory of Knowledge. The First Opperation of the Intellect“, în Ana lele Științifice ale Uni versitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, tomul LVI/2009; sub capitolul ÎI.4 . a fost publicat în Studii tomiste, XI/2011. Lista abrevierilor operelor lui Toma din Aquino 1. Commentaria în Aristotelis libros Peri Hermeneias et Posteriorum Analyticorum cum synopsibus et annotationibus fr. Thomae Mariae Zigliara, Operă omnia (ed. Leonina), tomus primus, Romă, 1882 Pery. 2. Commentaria în octo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano. Datorită popularității acestei paralele și datorită faptului că ajunsesem la o poziție similară, voi întârzia puțin asupra ei. În acest fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atat mai mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita ții, si cand consideră că intenționalitatea este marca cunoașterii. Mai mult, Lisska nu este singur în această interpretare, mai sunt și alți exegeți tomiști care accentuează rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.4. a Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane?, ÎI.7. a Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.8. a Punctul de cotitură al episte mologiei tomiste: conceptul și ÎI. 9. a Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, voi recurge la o analiză fiziologica, în care voi analiza funcțiile pe care le îndeplinesc entitățile intermediare aferente fiecărei etape a procesului cunoașterii în parte, pentru a putea reconstitui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aferente fiecărei etape a procesului cunoașterii în parte, pentru a putea reconstitui și relua mai tarziu, în capitolul trei, întreaga întrebare directoare a acestei cărți, împreună cu răspunsul care îi revine. În cadrul subcapitolului ÎI.6. a Topografia interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, voi oferi o imagine de ansamblu a modurilor în care a fost citită teoria tomista a cunoașterii umane în contemporaneitate, imagine pe care o voi folosi ca punct de sprijin pentru interpretarea pe care o propun în această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]