23,406 matches
-
glasul mai sonor, mai tare, Când se pornește dansul în saloane. Iubirile se-ascund printre coloane, Ca să-și păstreze taina, fiecare. Și melodia pare tot cea veche, Cu sunete cam fade și vetuste, Dar se prelinge blândă în ureche, Chiar dacă tonurile-s vii și fruste. Când sufletele se-mplinesc, pereche, Tot ce-i mai bun în viață o să guste. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TROMBON / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016
TROMBON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1473700447.html [Corola-blog/BlogPost/384892_a_386221]
-
și mă protejează. Examenul n-a fost ușor, am fost 65 de candidați pentru 5 locuri, dar se pare că fluxul energetic cosmic îmi reținuse deja unul dintre locuri! Șefa secției era o profesoară de excepție, om bun și respectat, Toni Radian, cu studii în China. Pot să-mi numesc colegii? Ca un omagiu. Un semn de iubire. Doina DRĂGUȚ: Te rog. Noroc că ați fost numai 5! Constantin LUPEANU: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga, căsătorită cu scriitorul Bănulescu, Amarili Avram
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
mama pe tatăl pornit să își certe băiatul. - Ce, Radu?! Înțeleg că e la vârsta critică, i-o fi căzut și vreo fată cu tronc, dar trebuie să realizeze că tot școala îl poate ajuta în viață... - Radu! ridică mama tonul poruncitor. Tatăl își opri, supus, discursul, iar Inu începu să soarbă din supa de pasăre. După ce luă și câteva înghițituri din salata boeuf, zise noapte bună și se îndreptă grăbit spre dormitor. Intră și îl strigă șoptit pe Sharp. Acesta
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
altă exprimare a Frumosului materializat în Opere durabile. Prin dăruire, dragoste, căutări, perseverență, performanțe, sacrificii. Prezentând Lumii un Neam și o Țară. Și pentru ca toate să poarte un nume, a trebuit să existe-în darul și Harul Domnului- un Om -CONSTANTIN TONI DÂRȚU. Și un moment al unei noi lansări - volumul cu numărul 57 - ca un aprins semnal de dragoste și recunoștință. Și un loc ales -Biblioteca Metropolitană București. Da, ne-am înveșmântat, în emoție și verbul A FI, în nemurire, și
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_enciclopedie_cu_iz_de_vesni_al_florin_tene_1388902523.html [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
emoție și verbul A FI, în nemurire, și cu o bucățică de Brașov și de poezie. Am adus acasei noastră, spre continuitate și dăinuire, bucuria existenței acestui valoros Monument ieșean, omagiat și laureat pe toate continentele Lumii. MULȚUMIM Domnule Constantin Toni Dârțu, pentru Instituția Dv. enciclopedică! Ce alese gânduri și vie Recunoștință - în numele Tuturor VIORICA POPESCU și MARIANA POPA LIGA SCRIITORILOR BRAȘOV Referință Bibliografică: O enciclopedie cu iz de veșnicie, articol de Viorica Popescu și Mariana Popa / Al Florin Țene : Confluențe
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_enciclopedie_cu_iz_de_vesni_al_florin_tene_1388902523.html [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem spontan în categoria sexagenarilor. I-am remarcat și mustața, aflată în același ton cromatic cu freza și dimensionată în așa fel încât să n-o pot asemăna nici cu a lui Emil Racoviță, nici cu a lui Iuliu Maniu, repere populare care-mi apărură spontan în minte, ca termen de comparație. Și fiindcă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton nostalgic este și poezia „Gânduri” în care stările sufletești se împletesc cu fenomenele atmosferice „În rătăciri fugare ca picurii prin ploi”. Destul de multă tristețe degajă și această poezie, stare provocată de dispariția iubirii și de căutarea zadarnică a ei. Registrul
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
sfârșit. Un poem nesfârșit într-un vers care tinde să atingă sublimul, infinitul. Poeta își declină și Crezul artistic și principiile morale în versuri admirabile. Ea urăște minciuna și recomandă interlocutorului să practice iertarea care e de sorginte divină. Un ton retoric apare în unele poeme, îndeosebi în „Tu cine ești?” și „Gânduri”. Atentă la miracolele continui ale naturii, autoarea găsește rostul fenomenelor naturale, al ploii care ajută firul de iarbă să crească, spală pământul și-l hrănește, și în felul
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
ne-a cuprins pe toți în tăcere.... XI. NORII TUNĂ, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor speranțe, Și pic cu pic și orice vină, Avea și tonuri și nuanțe. Privirea mi-o țineam aprinsă ; O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Doamne ale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI Citește mai mult Zburam pe aripi de lumină;În marea dulcelor speranțe,Și pic cu pic și orice vină,Avea și tonuri și nuanțe.Privirea mi-o țineam aprinsă ;( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă...De colțul prins de amăgiri.Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună,Au tot cules dezamăgire,Cu trăsnete și norii tună.Doamne ale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
și nu ne îngrijisem nici să avem clorură de potasiu pentru trusa de urgență. - Nu avem pentru că nu are farmacia spitalului de o lună! Nu ați adus clorură de potasiu de o lună de zile, i-am spus eu cu tonul mai jos, dar destul de răspicat, atât cât să înțeleagă că răspunderea nu este la noi. În acea vreme, mă aflam pe ultima sută de metri a acestui drum din viața mea. Urma să plec la un alt serviciu, să îmi
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
col. Pătrașcu”. Cum eram cam rușinos, am luat regulamentul militar, am salutat și am deschis ușa să plec, dar întrebându-l din nou de Zmaranda. L-am cam enervat și, uitându-se lung la mine, mi-a zis pe un ton ridicat: „Văd că ai ținere de minte scurtă, chiar dacă ai dovleacul destul de mare... dar e necopt!... Mă găgăuță, Zmaranda nu mai vine, chiar din seara asta îți iei frumușel postul în primire. Du-te și mănâncă, iar pe la ora șase
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
la această dimensiune, împărat pe claritatea imaginației „somnului“ este conștientul; primitor de semnale luminoase din focarul subconștientului. Acest transfer difuz de semnale, dintre cele două instanțe psihice, este de natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Păstrăguș rămâne, indiscutabil, o personalitate a culturii românești cu o activitate complexă, care este greu de cuprins în cuvinte. Pentru o succintă prezentare a profilului intelectualului Mihai Păstrăguș, am utilizat informații din ultimul volum al seriei elaborate de domnul Constantin Toni Dârțu - președinte al Ligii Scriitorilor din România,Filiala Iași - Moldova -în enciclopedia ,,Personalități române și faptele lor”. Liga Scriitorilor, Filiala Iași își oglindește activitatea îndeosebi în revista Moldova Literară, pe care domnul profesor Mihai Păstrăguș a condus-o în calitate de redactor
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
profesor Mihai Păstrăguș, care ne îndreptățește să afirmăm că Moldova rămâne locul unde se nasc valorile în fața cărora ne înclinăm cu mult respect. Vineri, 5 aprilie 2013, Comitetul Director al Ligii Scriitorilor Români a conferit, prin scriitorul și editorul Constantin Toni Dârțu, medalia „Virtutea Literară” profesorului univ. dr. Mihai Păstrăguș, pentru întreaga activitate dedicată învățământului, culturii și literaturii române. Referință Bibliografică: Prof. univ. dr. Mihai Păstraguș - o personalitate a culturii românești / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1291, Anul
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
început (4/5 ani) el poate colora litera din alfabet, imaginile-ființe, lucruri și poate recunoaște corespondența vers-imagine. b) Apoi, la grupa mijlocie, se pot dezlega labirinturile și puzzle-urile și se poate adăuga poezia dedicată fiecărei litere, poezie-catren cu un ton glumeț, copilăresc, astfel încât copilul învață aproape fără să își dea seama și în joacă tot alfabetul. c) La 6/8 ani pot rezolva și cerințele interdisciplinare. „Alfabetul distractiv” este în conformitate cu programa școlară și s-a bucurat de aprecierea cadrelor didactice
MELC CODOBELC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1477498994.html [Corola-blog/BlogPost/381010_a_382339]
-
că știe și așteptându-se chiar și la o laudă. Însă nici nu terminase bine ceea ce avea de spus, că putuse observa cu uluire, cum pe chipul învățătoarei se conturase o expresie acră, după care aceasta o întrebase cu un ton ironic, cum își poate închipui că tocmai ea, „o lipoveancă”, poate cunoaște limba română, mai bine decât colega ei - „româncă” - accentuase ea cu asprime în voce și, măsurând-o încă o dată cu o privire de gheață, îi întorsese spatele, trecând cu
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
lăcrămioare, Să sorb un pic din verdele promis. Să înfloresc cum înfloresc și pomii, Sub mugurii de ploaie să m-ascund, În aripi de lumină să schimb norii Și-așa, lumină,-n suflet să-ți pătrund. Se cerne zarea-n tonuri pastelate. Iau primăvară să mi-o fac alcov, Îmi pun la geam zambile dantelate Și-n așternutul alb, lalele mov. E primăvară noastră-n doi, promisă, Ia trupul meu de față să-ți faci strai, Să mă ghicești în albul
PRIMĂVARĂ PROMISĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1425811540.html [Corola-blog/BlogPost/372082_a_373411]
-
europeană, doream să pătrund la renumitul Vollard,pentru a cumpăra un tablou de Cezanne.După ce am sorbit o cafea la “Cafe de la Rotonde”, m-am întâlnit cu pictorul Matisse și, spunându-i intenția mea, acesta mi-a vorbit, cu un ton protocolar, cum unii locuitori ai metropolelor vorbesc cu cetățenii din provincie. -Nu cred că ești pe măsura celor care iscălesc cecuri de milioane de franci, cum a făcuto de curând miliardarul Barnas, care a plătit 7 milioane pentru un tablou
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
iarna. O iarnă autentică. Însă de sărbători, la Crăciun și la Revelion zăpada nu a binevoit să fie prezentă, strălucind orbitor prin absență. Totală. Totuși, a fost frumos: eu, nevastă-mea, fiul cel mic și a doua fată am dat tonul petrecerii de sărbătoare. Mâncare și băutură, din belșug. Brăduțul - imaculat și echipat în conformitate cu evenimentul. Căldură și muzică. Colindători. Lerui ler și mâine anul se-nvechește!...Alt plugușor își va intra în drepturi abia la primăvară. Semne bune anul are? Are
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
decizie. Deodată tresări. Suna telefonul mobil. Cu mâinile tremurânde îl scoase cu greu din geantă încurcându-se în mulțimea lucrururilor aruncate de-a valma. Era Valer. Avu o ezitare de câteva clipe, dar în cele din urmă răspunse. Pe un ton glacial îi spuse că a trebuit să plece pe neașteptate ca s-o ducă pe Mariana, sora lui, la țară și cum vremea se înrăutățea, voise să evite lăsarea întunericului. Ba chiar la țară ningea, încheie el pe același ton
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
ton glacial îi spuse că a trebuit să plece pe neașteptate ca s-o ducă pe Mariana, sora lui, la țară și cum vremea se înrăutățea, voise să evite lăsarea întunericului. Ba chiar la țară ningea, încheie el pe același ton. „Dumnezeule, dar n-o să putem fugi la nesfârșit!” își spuse, dar apoi înțelese că va avea timp să cântărească totul și să se gândească la o explicație. Dar va avea oare tăria unei explicații!? Sigur că nu, dar deocamdată alungă
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
Adriana și Sandu le atraseră din nou, atenția. La un moment dat el strigă tare: - Te iubeeesc! Uite! Mă aud și domnii, și mărețul Decebal! - Și euuu! Și eu te iubeeesc! - Vrei să fii soția mea? Continuă el pe același ton. - Ceee?! - Ce nu-nțelegi? Te-am întrebat dacă vrei să fii soția mea? - Daaa! Vreauuu! Strigă ea sărindu-i în brațe și sărutându-se încă o dată. Cele trei persoane începură să aplaude și se apropiară de ei. Domnul cel în
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
de-am rămas la cratiță”, apărută în 2010, reunește eseurile publicate între anii 2000-2003 în revista „Femeia” și în „Almanahul omonim” din 2002, în cadrul rubricii „Picătura de venin”. Egalitatea de șanse este tema predilectă a acestor eseuri, scrise într-un ton ironic, uneori chiar sarcastic. Cartea de față, „Cum s-a făcut de nu mi-am bătut copilul”, abordează relațiile dintre părinți și copii, părinți și sistemul educațional. O carte din gânduri. Autoarea nu dă lecții, nu dă sfaturi, ci vă
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]