52 matches
-
fost calificat adesea ca artificial, "manierist" (Moldovanu 1969) etc. Se poate da o explicație formală pentru această artificialitate? Să rămânem în zona complementării verbelor modale. Exemple ca (178) sau (179) ilustrează fenomenul de topicalizare a complementului verbului modal, cunoscut ca topicalizare a CP-ului (engl. CP-topicalization); în ambele exemple avem a face cu un infinitiv scurt verbal precedat de complementizatorul nonfinit a, ceea ce califică structura infinitivală ca având natură propozițională (CP)). După cum arată derivarea schematică a exemplului (179), complementul infinitival al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
infinitival al verbului putea este deplasat în periferia stângă a regentului său. (179) Mai cu de-adins [CP1 [CP2pre Dumnădzău de bine făcătoriul de pre ale sale minunate fapte a-l cunoaște][IPvii putea tCP2]](CD.1698: 51v) Fenomenul de topicalizare a CP-ului este atestat și în alte texte din româna veche (180) și este prezent ca strategie și în româna modernă (cu majoritatea verbelor care pot avea complement propozițional) (181) (fiind prezent și în alte limbi, v. Holmberg 1997
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sta / N-or putea, nice sălta (CPV.~1705: 37r) (181) a. Să cânt, vreau; să citesc, nu vreau. b. Să citesc romane cavalești, mai pot; să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume topicalizarea CP în scurta analiză de față. Structura sintactică folosită are o interpretare pragmatică specială (pe care derivarea prin roll-up movement din gramaticile cu centru final nu o are), care contravine modului în care este utilizată de Cantemir. Putem deci conchide
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contexte, unde factorii injonctivi nu sunt implicați. Pentru acest al doilea tip de deplasare la C, care a fost eliminat diacronic în trecerea la româna modernă, am propus o analiză mai complexă, care face apel atât la factori discursivi (focalizare, topicalizare, contrast, v. Hill și Alboiu 2016), cât și la factori sintactici (codarea forței asertive, v. Ledgeway 2008, cf. și Brandner 2004). Testele sintactice care indică faptul că în fazele vechi ale altor limbi romanice funcționează o gramatică de tip V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în româna veche este encliza pronumelor clitice) - încercarea de imitare a topicii străine prin exploatarea unor opțiuni de topică specifice românei determină uneori încălcări ale interpretărilor pragmatice cu care sunt asociate aceste opțiuni de topică în română (e.g. la Cantemir, topicalizarea CP, structură care este asociată în româna veche și modernă cu exprimarea contrastului, este folosită în contexte neutre, ca efect al imitării unei gramatici cu centru final) Gramaticalizare • limba română veche este caracterizată de două sisteme de auxiliare primul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rezervând termenul object shift deplasării obiectelor și generalizând termenul scrambling pentru toate tipurile de deplasare determinate pragmatic (v. Thráinsson 2001 pentru discuții). 10 În schimb, în limbile în care operațiunea de scrambling nu se aplică, obiectul direct însoțește verbul în topicalizarea VP: (i) [VP Kicked the dog]i John never has ti. (engleză) lovit DEF câine John niciodată AUX.PERF ' De lovit câinele, John nu l-a lovit niciodată' 11 În capitolul următor, vom arăta că această generalizare caracterizează și inversiunile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
justifică generarea sa în poziția de soră la dreapta a verbului (ca în Pesetsky și Torrego 2004, de exemplu). 16 O soluție mai bună (sugerată în text) pentru extragerea obiectului prin object shift și, respectiv, a VP (conținând obiectul) prin topicalizarea VP este deplasarea acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate): (i
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
20 "Binding Condition C: A full NP must not be bound" (după Büring 2005: 7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care se aplică topicalizarea VP nu este gramaticală (exemplificare prin spaniolă pentru primul tip (i) și prin catalană pentru al doilea tip (ii)): (i) Qué película dices que ce film spune.PREZ.2SG că no vio toda Juan? nu vedea.PS.3SG tot Juan
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care se constată, adică la nivelul grupului de cuvinte. Sau poate deveni funcțional în discurs ceea ce în limba nu este în mod obiectiv distinctiv: o anumită ordine a cuvintelor poate fi folosită pentru diverse forme de "punere în relief" sau "topicalizare": Șindrila o zboară vîntul. Pe Florica o alege Ion. Lacul codrilor albastru/Nuferi galbeni îl încărca. Așadar, conchide Coșeriu, "Une linguistique idéelle de l'ordre des mots devrait, par conséquent, étudier ce phénomène (dans le sens établi ci-dessus) dans la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe care un autor l-a asociat unei forme deja existente în limbă sau unei forme noi, create de el însuși, se impune
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe care un autor l-a asociat unei forme deja existente în limbă sau unei forme noi, create de el însuși, se impune în uzul public fără a fi (încă) recunoscut ca atare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbă sau unei forme noi, create de el însuși, se impune în uzul public fără a fi (încă) recunoscut ca atare de către dicționarele de specialitate (ca indicatoare ale competenței "idiomatice"). Neincluderea în dicționare constituie o condiție sine qua non a topicalizării; altfel, sensul respectiv ar înceta să mai indice un fenomen diasemic și ar deveni "fapt de limbă". Cealaltă condiție o reprezintă însăși noutatea sensului, care diferențiază topicalizarea de o simplă greșeală de exprimare. Astfel, fierăstrău sau pireu nu pot fi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale competenței "idiomatice"). Neincluderea în dicționare constituie o condiție sine qua non a topicalizării; altfel, sensul respectiv ar înceta să mai indice un fenomen diasemic și ar deveni "fapt de limbă". Cealaltă condiție o reprezintă însăși noutatea sensului, care diferențiază topicalizarea de o simplă greșeală de exprimare. Astfel, fierăstrău sau pireu nu pot fi considerate fenomene topice, deoarece ele nu aduc nimic nou în raport cu semnificațiile unor lexeme recunoscute deja ca "fapte de limbă"387: ferăstrău și piure. În schimb, forme precum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensului, deoarece, datorită operei caragialiene și figurii lui Pristanda, termenul amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă parte, topicalizările sunt cuvinte care, în pofida reticenței gramaticilor normative, beneficiază
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă parte, topicalizările sunt cuvinte care, în pofida reticenței gramaticilor normative, beneficiază de o imensă popularitate în vorbirea individuală: ele reprezintă (cel puțin deocamdată) unități de "discurs repetat" ale căror sensuri nu au devenit încă o parte a repertoriului "comun" al limbii, ci funcționează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe forumul cotidianului o controversă între userii "Alex" și "caragiale" cu privire la caracterul (ne)intenționat al utilizării textemului respectiv de către autorul articolului (v. http://www.ziarul de iasi.ro/economic/boc-vrea-sa-ii-reduca-salariul-cumnatului-lui-geoana-de-20- de-ori~ni656q). De asemenea, trebuie precizat că, în afara acestor topicalizări, termenul renumerație continuă să apară în discursul public actual și ca parte integrantă a textemului famelie mare, renumerație mică, după buget (v. Marius Daea, "Familii numeroase, renumerații după bugetul afacerii", în Ghimpele de Iași, http://iasi.ghimpele.ro/index.php
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca textem ce exploatează semantismul injonctiv-contradictoriu al componentelor sale. 3.4.1. În discursul public românesc actual, textemul lui Farfuridi a cunoscut o popularitate considerabilă, confirmată de o serie de "repetări" care atestă o evidentă diversitate funcțională. Astfel, pe lângă numeroasele topicalizări, reîncadrări (inclusiv reîncadrări absolute, provocate de inițiativele de revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]