KorAP: Find »[drukola/base=topicalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

52 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8) supra) în derivarea deplasării verbului și specificatori multipli 16). (22) T' object shift ei V+v+T vP ei O vP ei S v' ei tv VP ei tV tO (23) vP ei topicalizarea VP VP vP ei ei V O S v0 ei v tVP Mai mult, Gallego formulează Generalizarea VOS - VSO, care leagă disponibilitatea de derivare a propozițiilor VSO de disponibilitatea operațiunii (22) (object shift)17: (24) VOS-VSO Generalization "If a Romance

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
văzut pe amândoi / toți Maria. b. Pe care concert spui că nu l-a ascultat pe tot Ion? Testele sintactice aplicate mai sus arată, în sens strict, că ordinea VOS în română este derivată prin procedeul object shift, nu prin topicalizarea VP; în sens larg, arată că, în română (și într-o serie de alte limbi romanice), obiectul se poate extrage în mod liber din interiorul grupului verbal minimal (VP). Următoarea problemă care se cere lămurită este ce fel de tip

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de trăsături a centrului TO pentru a asigura evacuarea sistematică a complementului centrului V. Se cuvine să ne amintim în acest punct observația lui Müller (1998), prezentată în §2.1 supra (text și notele 8 și 10); anume că, în topicalizarea VP, în unele limbi (e.g. germana) complementul lui V este în mod obligatoriu extras din VP (41), pe când în alte limbi (e.g. engleza) complementul lui V rămâne în mod obligatoriu în VP și se deplasează odată cu grupul verbal la periferia

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
engleză nu este înzestrat cu o trăsătură EPP, deci nu există o condiție asupra ocupării specificatorului acestei proiecții. Acestă setare parametrică explică în mod direct de ce în exemple de tipul celor din (42) obiectul direct se deplasează odată cu verbul în topicalizarea VP: obiectul nu se extrage din VP. În schimb, datele din română - extracția liberă a obiectului prin object shift (v. §2.4 supra) și deplasarea XP a verbului fără subordonați la periferia CP (v. discuția din §1 supra în care

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în care topicalizarea VP se produce fără extracția argumentului intern din VP, în română argumentul intern se extrage obligatoriu din VP. Am formalizat această intuiție utilizând teoria de atribuire a cazului propusă de Pesetsky și Torrego; centrul TO (= Tense object), plasat între v

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
aceeași, însă constituenții primesc o altă segmentare (Langacker 1977: 58; Hopper și Traugott 2003: 23; Lehmann 2004: 162; Marchello-Nizia 2006: 44; Roberts 2007: 122-141; Dragomirescu 2015b: 185-186). Ledgeway (2012: 68; 2015e: §46.3.3.1) arată că, drept efect al topicalizării frecvente a subiectului, structura (60) conținând un subiect periferic topic este reanalizată ca o structură în care subiectul ocupă o poziție nonderivată în nucleul propozițional, adică [Spec, IP], iar verbul ocupă o poziție în domeniul flexionar IP (63). (63) [P.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în care a îndrăzni este precedat de complementul său a scorni (i.e. [a scorni]ia îndrăzni ti), iar putea este, la rândul său, precedat de complementul său (i.e. [[a scorni]i a îndrăzni]j putea tj), se exploatează procedeul de topicalizare a propoziției subordonate (CP-topicalization) - în această situație, a propozițiilor nonfinite infinitivale -, procedeu disponibil inclusiv în gramatica limbii moderne, în alte condiții discursive ([ Că a venit de ieri]i, mi-ai spus(-o) ti). Vom reveni asupra efectelor discursive asociate cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a propoziției subordonate (CP-topicalization) - în această situație, a propozițiilor nonfinite infinitivale -, procedeu disponibil inclusiv în gramatica limbii moderne, în alte condiții discursive ([ Că a venit de ieri]i, mi-ai spus(-o) ti). Vom reveni asupra efectelor discursive asociate cu topicalizarea propoziției subordonate în §5.2 infra. În această secțiune, am examinat o serie de date care scot în relief natura flexibilă și nespecializată periferiei stângi în propozițiile cu deplasare V-la-C. Aceste trăsături caracterizează și alte limbi romanice vechi în faza

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
spune despre stilul lui Cantemir, care a fost calificat adesea ca artificial, "manierist" (Moldovanu 1969) etc. Se poate da o explicație formală pentru această artificialitate? Să rămânem în zona complementării verbelor modale. Exemple ca (178) sau (179) ilustrează fenomenul de topicalizare a complementului verbului modal, cunoscut ca topicalizare a CP-ului (engl. CP-topicalization); în ambele exemple avem a face cu un infinitiv scurt verbal precedat de complementizatorul nonfinit a, ceea ce califică structura infinitivală ca având natură propozițională (CP)). După cum arată derivarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
fost calificat adesea ca artificial, "manierist" (Moldovanu 1969) etc. Se poate da o explicație formală pentru această artificialitate? Să rămânem în zona complementării verbelor modale. Exemple ca (178) sau (179) ilustrează fenomenul de topicalizare a complementului verbului modal, cunoscut ca topicalizare a CP-ului (engl. CP-topicalization); în ambele exemple avem a face cu un infinitiv scurt verbal precedat de complementizatorul nonfinit a, ceea ce califică structura infinitivală ca având natură propozițională (CP)). După cum arată derivarea schematică a exemplului (179), complementul infinitival al

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
infinitival al verbului putea este deplasat în periferia stângă a regentului său. (179) Mai cu de-adins [CP1 [CP2pre Dumnădzău de bine făcătoriul de pre ale sale minunate fapte a-l cunoaște][IPvii putea tCP2]](CD.1698: 51v) Fenomenul de topicalizare a CP-ului este atestat și în alte texte din româna veche (180) și este prezent ca strategie și în româna modernă (cu majoritatea verbelor care pot avea complement propozițional) (181) (fiind prezent și în alte limbi, v. Holmberg 1997

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sta / N-or putea, nice sălta (CPV.~1705: 37r) (181) a. Să cânt, vreau; să citesc, nu vreau. b. Să citesc romane cavalești, mai pot; să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume topicalizarea CP în scurta analiză de față. Structura sintactică folosită are o interpretare pragmatică specială (pe care derivarea prin roll-up movement din gramaticile cu centru final nu o are), care contravine modului în care este utilizată de Cantemir. Putem deci conchide

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
contexte, unde factorii injonctivi nu sunt implicați. Pentru acest al doilea tip de deplasare la C, care a fost eliminat diacronic în trecerea la româna modernă, am propus o analiză mai complexă, care face apel atât la factori discursivi (focalizare, topicalizare, contrast, v. Hill și Alboiu 2016), cât și la factori sintactici (codarea forței asertive, v. Ledgeway 2008, cf. și Brandner 2004). Testele sintactice care indică faptul că în fazele vechi ale altor limbi romanice funcționează o gramatică de tip V2

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în româna veche este encliza pronumelor clitice) - încercarea de imitare a topicii străine prin exploatarea unor opțiuni de topică specifice românei determină uneori încălcări ale interpretărilor pragmatice cu care sunt asociate aceste opțiuni de topică în română (e.g. la Cantemir, topicalizarea CP, structură care este asociată în româna veche și modernă cu exprimarea contrastului, este folosită în contexte neutre, ca efect al imitării unei gramatici cu centru final) Gramaticalizare • limba română veche este caracterizată de două sisteme de auxiliare  primul dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
rezervând termenul object shift deplasării obiectelor și generalizând termenul scrambling pentru toate tipurile de deplasare determinate pragmatic (v. Thráinsson 2001 pentru discuții). 10 În schimb, în limbile în care operațiunea de scrambling nu se aplică, obiectul direct însoțește verbul în topicalizarea VP: (i) [VP Kicked the dog]i John never has ti. (engleză) lovit DEF câine John niciodată AUX.PERF ' De lovit câinele, John nu l-a lovit niciodată' 11 În capitolul următor, vom arăta că această generalizare caracterizează și inversiunile

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
justifică generarea sa în poziția de soră la dreapta a verbului (ca în Pesetsky și Torrego 2004, de exemplu). 16 O soluție mai bună (sugerată în text) pentru extragerea obiectului prin object shift și, respectiv, a VP (conținând obiectul) prin topicalizarea VP este deplasarea acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate): (i

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
20 "Binding Condition C: A full NP must not be bound" (după Büring 2005: 7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care se aplică topicalizarea VP nu este gramaticală (exemplificare prin spaniolă pentru primul tip (i) și prin catalană pentru al doilea tip (ii)): (i) Qué película dices que ce film spune.PREZ.2SG că no vio toda Juan? nu vedea.PS.3SG tot Juan

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Ideea că ergativitatea este un fenomen marcat este sugerată de faptul că există limbi în care manifestările ergativității sunt total absente. Analiza propusă de Van de Visser arată că "adevărata" ergativitate sintactică (vezi infra, 3.2.) din dyirbal reprezintă rezultatul topicalizării argumentului O, iar construcția alternativă, în care A ar fi topicalizat, nu (mai) există, ceea ce explică lipsa construcției sintactic acuzative din această limbă. Și la Creissels (2004a) apare ideea că structurile ergative sunt marcate tipologic. Voi reține însă perspectiva moderată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]