39 matches
-
de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani se
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
podul de la “Topili”, si Rovina spre Crisul Negru se găsesc bucăți de zgură de turnătorie. Bătrânii povestesc că în acea parte pe timpuri erau pe marginea șanțurilor și a drumurilor grămezi de zgură. (Mascas Marin - fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde izvora apă, aceasta se tulbură înainte de furtună. ( Sală Alexandru - 92 ani ) Lângă fântână Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
prin Valea Prahovei sau alte munci de salahori prin Beiuș. Această acțiune se poate remarcă și după colectivizare, cănd tot mai mulți oameni s-au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei. Din lucrarea lui Henri H Stahl "Contribuții la studiul satelor românești" aflăm că la prima
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. aflată în zona confluenței dintre Argeș și balta Topilele. Al patrulea obiectiv, , ridicată la începutul secolului al XX-lea, se află în satul Curcani și este clasificată ca monument de arhitectură. Bibliografie suplimentara Monografia comunei Curcani judetul Calarasi,de Nicolae Mavrodin,Curcani,2008
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
teritoriul actual al comunei Siriu). Școala cu 45 de elevi din comuna Nehoiașu funcționa în satul Lunca Priporului. Satele din zona sudică a orașului (Stănila, Mlăjet, Chirlești) alcătuiau comuna Mlăjetu, formată din cătunele Chirlești, După-Piatră, Între Sibice, Mlăjet, Păcura, Stănila, Topilele, Trestioara, Valea Lupului, Valea Rea și Valea Sibiciului, având în total 3150 de locuitori ce trăiau în 588 de case. În comună funcționau 2 mori, un făcău, o școală cu 30 de elevi și 4 biserici ortodoxe la Mlăjetu, Stănila
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
XIX-lea, monument istoric de arhitectură de interes național. Alte trei obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la Mlăjet, aflat în lunca Topilei, cuprinde o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al IV-lea-I î.e.n.), o altă așezare cu necropolă din secolul I î.e.n., o așezare și
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu profesorul Vasile Ciurea despre situl arheologic de la Cucuteni. Este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]