234 matches
-
herostratică (1). Dar ei nu aveau baza doctrinară care să le ofere motive istorice, filosofice și morale pentru o atare temerară întreprindere. Dar eu, eu aveam. Eram singurul dintre ei care știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la topitoria Reșița, odinioară cea mai mare topitorie de fier din Europa. Doar eu știam că în topitorie lucraseră și țigani, și după legea țigănească, avem dreptul să vindem Turnul Eiffel, pentru că strămoșii noștrii au muncit și ei la turnarea elementelor turnului
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
baza doctrinară care să le ofere motive istorice, filosofice și morale pentru o atare temerară întreprindere. Dar eu, eu aveam. Eram singurul dintre ei care știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la topitoria Reșița, odinioară cea mai mare topitorie de fier din Europa. Doar eu știam că în topitorie lucraseră și țigani, și după legea țigănească, avem dreptul să vindem Turnul Eiffel, pentru că strămoșii noștrii au muncit și ei la turnarea elementelor turnului. Doar se știe că există o
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
morale pentru o atare temerară întreprindere. Dar eu, eu aveam. Eram singurul dintre ei care știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la topitoria Reșița, odinioară cea mai mare topitorie de fier din Europa. Doar eu știam că în topitorie lucraseră și țigani, și după legea țigănească, avem dreptul să vindem Turnul Eiffel, pentru că strămoșii noștrii au muncit și ei la turnarea elementelor turnului. Doar se știe că există o legendă că pe fiecare element al turnului scrie că a
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
muzicii românești, aurită cu aur din minele culturii și artei patrimoniale, dacă n-ar fi existat creația muzicală a compozitorului Marius Țeicu! Înainte să fie încorporată în cântec fiecare notă muzicală compusă de Marius Țeicu, trece și se-nnobilează prin topitoria auriferă a culegerii de cele mai frumoase cântece de muzică ușoară românească. Nici nu poate fi vorba despre a nu fi existat vreodată melodiile lui Marius Țeicu! Maestrul Marius Țeicu a existat, există și va exista! Până cam un sfert
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
mult la partea “dorsală” și a “feței” ale cărei “subțirimi” nu se mai înroșesc ca altădată, dar baremi un masaj, din picioare până-n creștetul capului, în care să fii băgat ca-ntr-un rotisor sau solenoid, “miez incandescent” de la o topitorie de fabrică aproape și să suporți cu bravură niște “amortizoare” - “degete lungi și catifelate” întinzându-ți osteneala și făcând-o harcea-parcea, “oțelindu-ți” încrederea și tu, umil, să ceri un “bis” sau mai multe, întinzându-te alene și rezervându-ți
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
al fidelității și gradului de adorație față de ele. Cel mai adesea, ofrandele erau “barometrul” înțelegerii și păsuirii lor de către divinitate. Racolarea, convertirea din primii ani ai epocii Conquistei spaniole au adăugat o “risipire” și mai mare a “melanjului” credințelor, o “topitorie” a crezământului și vieții spirituale deranjantă și absurdă - dacă o raportăm la fermitatea univocității creștine, exprimată prin trinitatea biblică și încărcată de o substanțiere spirituală care răspunde oricăror îndoieli și aspirații ale omului, inclusiv cea de după neființă. Simbolistica miturilor era
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără bani, fără mâncare. Erau
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
de ce statul român le-a dat unor jefuitori dreptul să cumpere întreprinderi la un preț de nimic și aceștia să le vândă la fier vechi, scoțând de zeci de ori mai mulți bani? Fier care a ajuns în afară, iar topitoriile noastre zac în paragină. Undeva pe dreapta era Fabrica de mică. Din păcate astăzi nu mai este nimic... La un kilometru pe vale, în amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
mai vechi documentariști care a consemnat despre bogățiile de aici a rămas Francesco GRISELINI, care la 1740, fiind în călătoria sa prin Banat ca trimis al cancelariei imperiale habsburgice de la Viena, găsea la Moldova Nouă un district minier cu două topitorii. Remarca eruditul italian, despre arama de la Moldova Nouă, că este e de o calitate mult superioară față de alte mine pe care le cunoaște el în Banat. În anul 1966, când am venit ca miner la Moldova Nouă, drumurile erau numai
1966 INTRAREA ÎN MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358282_a_359611]
-
C.A.P.-urile din zonă cultivau pe suprafețe întinse, inul. Capacitatea întreprinderilor se ridica la 1.000 tone fibre pe an. În toți anii care au trecut de la punerea în funcțiune a unității, capacitatea planificată a fost tot timpul depășită. „Topitoria de in”, cum i se mai spunea, era una din cele mai moderne întreprinderi de profil din țară, situându-se pe unul din primele 3 locuri în ce privește calitatea fibrelor și prețul mediu pe un kg de fibră. Specialiștii de aici
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
efectuate în anii 1969, 1980 și 1991 au fundamentat bazele de amenajare, ducând la o organizare națională a gospodăririi pădurilor. În anul 1970, în cadrul Ocolului Silvic, a fost înființat un atelier de împletituri din nuiele. Situat în imediata vecinătate a „Topitoriei de in”, avea la început un număr de 10 muncitori. Pe parcursul anilor, în contextul modernizării procesului de producție și a îmbunătățirii calității produselor, atelierul s-a dezvoltat mult, având în anul 1985, un număr de 65 de muncitori, care realizau
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
capital italian), având cea mai mare cifră de afaceri. Este o firmă care își are amplasamentul în una din secțiile fostei Întreprinderi de prefabricate, aici desfășurându-și activitatea de producție, în timp ce partea administrativă și financiar-contabilă, își are sediul la fosta „Topitorie de in”. Este o întreprindere de confecții care, la început a lucrat după sistem lohn, după care, patronii italieni, conștientizând faptul că produsele realizate (blue jeans) se pot confecționa cu material și accesorii autohtone, de calitate aproape la fel de bună, sau
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
Împăratului. Avântul economic declanșat din deceniul IV al secolului al XIX-lea, dezvoltarea forțelor de producție capitaliste, lărgirea rețelei de comunicații, cu precădere a căilor ferate și navale pe Dunăre - ca o cerință a creșterii circulației mărfurilor, dar și extinderea topitoriilor de oțel din Hunedoara au obligat statul monarhic austro-ungar să-și intensifice interesul pentru descoperirea, explorarea și valorificarea a noi zăcăminte de cărbune, în special cele de pe Valea Jiului. Atras de bogatele zăcăminte de cărbune descoperit încă din anii 1835 pe
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
atunci, scântei de erudiție pornesc un joc măiestru. Amarul a fost cântecul greu al durerii ce încă apasă ființa omului, acea durere fizică și sufletească ce îl răpun pe cel neinițiat. Amarul este greu ca un plumb răsturnat din cuva topitoriei sorții, ce caută, prin întinderea lui în spațiu și timp să distrugă frumusețea morală: Dormea întors amorul meu de plumb / Pe flori de plumb, și-am început să-l strig - / Stam singur lângă mort...și era frig.../ Și-i atârnau
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
conținut de ulei 10 08 20 deșeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele menționate la 10 08 19 10 08 99 alte deșeuri nespecificate 10 09 deșeuri de la turnarea pieselor feroase 10 09 03 zgura de topitorie 10 09 05* miezuri și forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conținut de substanțe periculoase 10 09 06 miezuri și forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
conținut de substanțe periculoase 10 09 16 deșeuri de agenți pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 09 15 10 09 99 alte deșeuri nespecificate 10 10 deșeuri de la turnarea pieselor neferoase 10 10 03 zgura de topitorie 10 10 05* miezuri și forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conținut de substanțe periculoase 10 10 06 miezuri și forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
în vocea interpretului Ștefan Vlad cântecul nu ia ființă pe timpul emisiei directe, el colindă întâi prin suflet și se transmite ca ecou al sufletului. Ștefan Vlad contopește ființa fiecărui cântec în propria ființă și-o trece ca pe aur prin topitorie ca să-i dea forma inelului sufletesc, apoi îl transmite către ascultătorul, nu către auzitorul său; Ștefan Vlad n-a scos niciodată vreun cântec brut, fără luciu, fără izvor, fără revărsare, fără mare care să-l cuprindă! Spre câștigul muzicii și
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
și creșelor din municipiul Satu Mare, înregistrându-se îmbolnăviri în rândul copiilor. Datorită întreruperilor frecvente în alimentarea cu curent electric la complexele de creștere a porcilor din localitățile Berveni și Moftin în ultima perioadă au crescut mortalitățile la purcei, iar la Topitoria de cânepă Berveni au rămas în bazinele de topit circa 600 tone de cânepă, care a înghețat, fiind expusă deprecierii. Din lipsă de motorină, majoritatea morilor comunale din județ nu funcționează, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fruntea Arsenalului, unde cunoștințele sale de chimie fac minuni. Începe să fabrice explozibil după rețeta sa și chiar, când e cazul, focuri de artificii care Îl bucură mult pe maharajahul Ranjit Singh. Făurește arme albe și toarnă tunuri Într-o topitorie de bronz, inventează un sistem de Îndreptare a gurii de foc spre țintă, pentru artilerie, face vin, distilează băuturi, prepară droguri afrodiziace, mult apreciate de oamenii din Lahore. Activitățile sale de bricoleur În toate genurile l-au determinat să Înființeze
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zi), a cărei fațadă, așa cum se vede În planșă, Întinzându-se de-a lungul fortăreței, a fost ocupată de doamnele din harem. La sud se aflau mai Înainte magaziile de muniții, fabrica de praf de pușcă, fabrica de armament și topitoria; În spatele acestora erau grajdurile regale. Nr. 6 - acea parte a fortăreței numită Summum Burj; aici, În timpul iernii, durbarul (consiliul de stat) s-a reunit frecvent. Nr. 7 - intrarea vestică dinspre grădina regală, numită Hazuri Bagh. Nr. 8 - grădina regală de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
averea sa, le-a topit, sub veghea acestui abil meșter, Împreună cu o parte din cenușa pe care o obținuse. Însă nu a avut nevoie de sfatul aurarului pentru a recunoaște, spre marea sa surprindere, că masa de metal extrasă din topitorie nu era defel aur. Eșecul acestei tentative nu era făcută să-l angajeze În a experimenta virtutea pe care trebuia să o posede de asemenea această cenușă, aceea de a prelungi viața, de a readuce tinerețea și vigoarea În trupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vă instalați grădina Găsiți locul potrivit Simplă observație de bun simț: o grădină, și cu atât mai mult o grădină de legume ecologică, nu ar avea ce căuta în apropierea unor fabrici industriale, cum ar fi uzinele de produse chimice, topitoriile, rafinăriile și alte „minuni” ale civilizației moderne... După cum vă puteți da seama, fumul, vaporii și praful pe care le degajă sunt nocive pentru legume, ale căror țesuturi le absorb cu ușurință. Veți evita, prin urmare, acest gen de vecinătate pentru
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și i-a arătat. Vezi? Apoi i-a venit Primarului o idee. I-a spus copilului: Fă-mi o hartă cu drumul ăla, ca s-o dau la fiecare om ca să știe când trec trenurile-fantomă și în ce direcție spre topitoria din groapa de gunoi, ca să știe și să nu accidenteze pe cineva. Și or să vină și ei și să vadă asta. Apoi, oamenii au început să meargă cu ele, dar fantoma trenului s-a înfuriat că li s-a
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a mai putut merge cu ele în acea direcție necunoscută. Ele după ce se topeau se transformau în fantome. Și de asta erau rele... Și copilul dorea să vadă cum ies fantomele din locomotive și noroc că tatăl lui lucra la topitorie. Na... Și l-a dus și pe el la serviciu. A întrebat pe tatăl lui: Mă lași să mă duc unde se topesc locomotivele cu aburi? Și el a spus: Da. Și apoi s-a dus acolo. Și când se
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Și el a spus: Da. Și apoi s-a dus acolo. Și când se topeau... au văzut niște... niște umbre urcând, care semănau cu-o locomotivă. Na... Dar nu se vedea nimic acolo... pentru că ele se făceau după ce ieșeau din topitorie, din ligheanul ăla cu fier topit, din cazanul ăla mare cu fier topit, ele erau invizibile și apoi nu au mai fost invizibile, dar erau locomotive Diesel, nu mai erau cu aburi. Copilul a mers așadar și a găsit topitoria
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]