1,605 matches
-
sau/și metaforica. În domeniul toponimiei, observațiile cele mai interesante privesc frecvențele terminațiilor numelor de țări sau localități, contextele de dezambiguizare, posibilitatea de a forma un plural neutru de la numele de localități (Bolintinuri, Clujuri), refacerea unei forme de singular a toponimelor cu forma de plural (Iasul, Bucureștiul) - acceptată că tendința normală a limbii, de regularizare formală și semantica. Nu ultimul dintre meritele volumului e deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare: ceea ce se poate dori în primul rînd e continuarea
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele evenimente minerești au avut de pildă dezavantajul de a aduce în discuție toponime și antroponime pe care era puțin probabil ca un cititor străin să le cunoască dinainte. În reportajele corespondenților străini au apărut astfel forme stranii că Marion Cozma, Raminicu Valcea sau Tragi Jiu (nonșalanta în reproducerea numelor proprii e egalata de
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
direcții este desigur Ro-Mania, care își subliniază grafic jocul de cuvinte. Aer autohton au în mod evident Getto-Dacii, în vreme ce Valahia își manifestă mai ales identitatea regională; în sens larg, se poate vorbi de puncte de reper autohtone și în cazul toponimelor devenite nume de formații a de exemplu, Vama Veche. Din seria cuvintelor banale, din micul univers domestic sau din politică, aflate (cel putin aparent) în contrast cu sfera muzicii tinere, fac parte nume că Zacusca sau Parlament. Umorul surprizei lingvistice e legat
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
trimiterea automată la textul-sursă. Operația de căutare nu se realizează - din limite de spațiu - pentru cuvintele care apar în material cu frecvență foarte mare (mai mult de 2000 de ocurențe). Programul conține, pe lîngă indexul general, și un index de toponime și unul de antroponime; în lista generală sînt cuprinse toate formele în care apare cuvîntul în texte (flexionare, cu articol, ca variante regionale, cu variații grafice etc.); de asemenea, în combinările cu forme conjuncte (zicându-i-se, n-ai, bolțile
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu, sufixul se aplică unor nume terminate în -i(a): sinaiot de la Sinaia, mangaliot ("promontoriul mangaliot" - RL 2155, 1997, 24) de la Mangalia. Trebuie amintit și că de la numele localității maritime
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate, identice cu adjectivul, deci fără -că, pentru: americană, europeană, germană, lituaniană, palestiniană, indiană; nu apar deloc nici israelian,-ă, nici israeliancă (există izraelit, dar
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate sursele, inclusiv legendele despre toponimul Drăgășani. Adevărul e unul singur, despre care a scris și subsemnatul, în „Actualitatea drăgășăneană”, adevăr consemnat și în lucrări lingvistice, acela că radicalul DRAG, de origine slavă, inseamna PLĂCUT, IUBIT (v. cuvântul DRAGOBETE, sărbătoare ; vresus Valentyn Days. Și uite așa
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
jurnalist, atunci când structurează demersul științific în 4 mari părți: Date de identificare fizică; Date de identitate spirituală; Treznea în documente; Treznea în imagini. În prima parte autoarea face o incursiune în timp, pornind de la așezarea geografică a localității, atestarea documentară, toponime, populație, ocupații, gospodării, locuințe, instituții publice și încheie cu potențialul turistic al localității, devenită comună martir în anul 1995. După aceste aprecieri cantitative, autoarea trece la partea a doua a lucrării intitulată „Date de identitate spirituală”. După o scurtă trecere
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
dobândește tocmai prin acest lucru o semnificație etică. Dirijismului politic i se sustrage și Sorin Titel, mitul oferindu-i calea de a scăpa din realitatea nesatisfăcătoare și făcând posibil exilul autoimpus al prozatorului în ,, țara îndepărtată", spațiu ce rămâne, în ciuda toponimelor și a unei geografii concrete, un teritoriu miraculos, imaginar ce se constituie dealtfel într-o replică la ,, provincia socialistă" pe care un critic pretindea că o vede într-una dintre cărțile de început ale autorului. Despre un substrat mitic evaziv
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
grup de oameni, confirmă si el originea ardelenească a acestora, cu ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din 1878. Este atestat documentar la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
spre nord. HECI, cel mai întins și mai populat sat al comunei și cu cea mai veche mențiune documentară (18 aprilie 1409). Heci, în Maramureș înseamnă loc de pe malul unui râu, unde numeroase crengi de copaci au intrat în putrefacție. Toponimul mai poate proveni însă și de la un oarecare Herci, proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o răritură de pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi participat și Laslău, crai unguresc, care ar fi pronunțat „EĂcce Seretum”, sintagmă de la care derivă toponimul Heci. La una din incursiunile de prin anii 1343-1345 a participat și Dragoș Descălecătorul, un voievod român din Maramureș, care i-a alungat pe tătarii dintre Carpați și Siret, organizând un stătuleț de margine pe Valea Moldovei, ca o pavăză
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
socotind valorile drept simple "fapte de opinie": "Știința științelor anvizajează universul real în totalitatea sa (și pe celelalte odată cu el) și profesează că nu-s nici bune nici rele, ci patafizice". Studiile liceale ale patafizicianului se petrec la Gura Humorului (toponim facețios, de bunăseamă stimulativ!), între colegi de diverse etnii: germani, români, evrei, polonezi, ucrainieni. Acolo d-sa dobîndește experiența prețioasă a pluralității și a "alterității celălaltului". Cea a limbii străine o săvîrșise deja, de la o vîrstă pesemne preșcolară, cu fratele
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
variații asupra ploșnițelor, ca și unele considerații asupra posibilității existenței de dincolo de mormânt. Apoi, comparația dintre țârâitul greierilor de sub fereastra camerei sale de hotel din Crimeea cu o competiție Între ceasuri, ca și etimologiile unor nume proprii sau ale unor toponime, apoi tălmăcirea unor coșmaruri. Apoi vorbele lui de dragoste, sfaturile lui de cum să mă Îmbrac pe vreme friguroasă, cum să‑mi aranjez părul, apoi rugăminți, „terapii fierbinți de dragoste“, scene de gelozie, evident neîntemeiate. Apoi, Într‑o zi, am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
așa cum Îl găsiți scris În documentele de cancelarie, cărți funciare, hărți de cadastru ori topografice, este o ficțiune deoarece, În timp ce eu vă scriu din Feldiu, oricare alt localnic v-ar scrie din „Felghi” fără ca această grafie să redea fidel pronunția toponimului În cauză. Renunțarea la rostirea comunitară neaoșă ar echivala, În mintea țăranilor de aici, cu o strămutare Într-un loc necunoscut, așa cum Îmi pare și orașul nostru cu numele străzilor schimbate, cum bine se știe de atâtea ori. Tonul scrisorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]