762 matches
-
mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și-au putut găsi un loc de muncă la „Arta Casnică”, bărbații, foști oieri sau dăltuitori în piatră și lemn, s-au reprofilat după 1974, când a fost dată în folosință Fabrica Mecanică de Precizie (actualmente HIDROJET S. A. ). 4. 2. TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ultimul rând 64 terapia prin credință. Dispune de 80 de locuri și își propune să valorifice potențialul deosebit al apelor minerale existente aici, pe malul drept al pârâului Slănita, în cartierul Podul Vadului, la locul ce s-a păstrat în toponimie “La Băi”. Importantele resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul de terapie naturistă “Alexandra”. Hofigal Import-Export este un nume remarcat pe piața românească prin produse farmaceutice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală Recapitulare la sf. de semestru 1 S15 Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
birje. Poate pe aici se plimba Garabet Ibraileanu cu „Adela”. Nu mai există vechea gară, unde Ionel Teodoreanu,venit de la Galați,cumpăra un bilet de tren la clasa a III-a până la Iași. Bulevardul Primăverii este rectiliniu până la Gura Leului.Toponimia a rămas aceiași. Cișmeaua cu cap de leu a dispărut. A dispărut și vechea casă pe a cărei calcan era pictată o lozincă electorală . Poate cândva în acest perimetru se adunau și cavalerii florii de cireș,ale căror aventuri temerare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la N și NV cu orașul Dolhasca, jud. Suceava, la E cu Sirețel și Vânători, la S cu Valea Seacă, iar la V cu comuna Tătăruși, jud. Iași. V.S. 1.2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul al XIV-lea și al XV-lea, Valea Siretului din nordul Podișului Moldovei a fost intens populată, iar așezările mai mari erau în zonele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre stradă. Străzile sunt largi având o lățime de 6-8 m
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ocultele internaționale se mai zbat o clipită, ca o coadă de șopîrlă desprinsă de trup, apoi li se gată și lor oxigenul, iar în timpul acesta geometrii și topografii celești fac măsurătorile necesare și ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are și ea un înțeles tainic) și pînă la picioarele tronului pe care Dumnezeu adastă și desenează harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală și spirituală este aceasta, adică un partaj între satanismul imanent și grația
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
cuburile albe și pitice prin care știința îți demonstrează rapid și irevocabil că omul există, ba chiar că și-a construit sate sau orașe, cu liniile drepte sau frânte, rareori curbe, ale potecilor și drumurilor, în fine, chiar cu o toponimie riguroasă a locului (de felul: Valea Argeșului, Valea Ialomiței, Parva, Băiuț și așa mai departe), să nu pomenească vreodată despre crucea săpată în lemn. De fapt, sunt chiar sigur. Și asta nu pentru că hățișurile cu liane sau vegetația luxuriantă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română. În opinia noastră, pentru o corectă exprimare, se impune reformularea textului, astfel: „În învățământul obligatoriu conform art. 16 alin. (1, cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria României și Geografia
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
căreia se rotea Europa. Între cele două războaie, osia avea să scoată capul În Cehoslovacia, apoi În Uniunea Sovietică. Astăzi, acest sîmbure de spațiu cît un miez de lume se cufundă În uitare undeva În Ucraina. Dar toate proiectele de toponimie ideală și atacurile (aș zice că erau doar niște ciupituri ale nostalgiei) s-au destrămat odată cu miracolul din iulie. Era În 1991. CÎștigasem un loc Într-o tabără internațională de vacanță undeva, Între Barcelona și Tarragona. Două săptămîni pe Costa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în 1864 (La Bible Populaire), iar în 1866 apare monumentala lucrare în două volume La Sainte Bible. Istoria sfîntă este povestită aici în totalitatea ei prin „imagini reale, vii, palpitante“. Biblia, București, 1968, „Sfînta Evanghelie cea după Luca“, I, 11-14. Toponimia suedeză abundă în substantive comune. Astfel, Lyckan înseamnă „Fericirea“, Världens înde - „Capătul lumii“, Nåden - „îndurarea“, Saligheten - „Beatitudinea“, Återlösningen - „Mîntuirea“, Bostället - „Locuința“ . Revista suedeză, una din cele mai vechi publicații periodice suedeze. Sven Anders Hedin (1865-1952), scriitor și explorator suedez, cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
unor Goga, Blaga, Arghezi, Vinea, Gellu Naum, Bacovia, Marin Sorescu și scrie ca atare, în spiritul propriilor obsesii și viziuni, monografiind în versuri, de pildă, Ocna Sibiului (unde poetul a copilărit), un colț aproape anonim de țară (peisaj, arheologie, geografie, toponimie, cosmologie, onomastică, mineralogie, faună, floră etc.) și civilizație românească. Dintr-un Cuvânt însoțitor semnat de A.I. Brumaru, aflăm titlurile puținelor volume de versuri ale autorului, O ramură deasupra ierbii (1975), Zăpada din anul o mie (1981), Cerul senin al limbii
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
după cum am putut vedea mai sus, în pasajul memorialistic datorat lui Matila C.Ghyka. Avusese răgaz să cunoască țara în care se afla și eventual să se inspire, fie și doar pentru numele unui singur personaj -, dar un personaj-cheie -, din toponimia ei încărcată de istorie. 1 Printre cele mai recente, Grigore Cugler, Apunake și alte fenomene. Afară-de-Unu-Singur, cu o prefață de Florin Manolescu și ilustrații de Carmen Nistorescu, București, Editura Compania, 2005. 2 Matila Ghyka, Curcubeie, vol.II Fericit ca Ulise
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
se bucura și bucurie. Bucur este considerat a fi un element de substrat, evident înrudit cu termenul albanez bukur "frumos", cuvînt fundamental al limbii albaneze. Pentru latiniștii noștri, care încercau să evite termenii românești de origine non-latină, chiar și în toponimie, traducerea cuvintelor comune și proprii din familia lui bucuros cu termeni din familia lui hilare, hilaris, hilarus (în latină de origine grecească) era frecventă. În Dicționarul românesc, latinesc și unguresc al episcopului Ioan Bobb, 1822, bucurie era tradus prin latinescul
Hilariopolis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7913_a_9238]
-
cu neașteptate goluri, cu volume lipsă) ; faptul că acum este la dispoziția oricui, inclusiv a cercetătorilor din străinătate interesați de limba română, nu e puțin lucru. Sunt repuse în circulație studii și articole de istoria limbii, de fonetică, lexic, etimologie, toponimie, care nu au numai o valoare istorică, ale lui Sextil Pușcariu, N. Drăganu, V. Bo-grea, Gh. Giuglea, Al. Procopovici, Th. Capidan - dar și ale lui Leo Spitzer, W. Meyer-Lubke etc. E drept, unele dintre articole au fost retipărite între timp
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
Și ce lucru ciudat. Ori de câte ori cineva bate la ușă și intră să-l întrebe ceva figura sa întinerește deodată. S-a făcut întuneric. Suntem... în ce parte a țării? Intrebarea pare simulată. A... da, la Gura Văii... Vă dați seama?... Toponimie veche, care reproduce, de predilecție, părțile corpului omenesc. Piciorul de plai... Cotul Miresei... Talpa... și palma... și fruntea, ori pieptul... ori spinarea... Și Gura asta de la Gura Văii... Gură înseamnă duh... , energie... E o gură a iadului. E o gură
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria, Geografia României să fie predate în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română, scrie newsin. Propunerea intrase în plenul Camerei cu raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ. Guvernul nu a transmis Parlamentului un punct de vedere asupra acestui proiect. Proiectul va intra în
Proiectul ce elimină predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, adoptat tacit de Cameră () [Corola-journal/Journalistic/48535_a_49860]
-
52), de pildă în interviurile bombastice cu banditul Pantelimon. Temele vieții cotidiene evocă suferințele pietonilor și accidentele produse de automobil - considerate ca extrem de frecvente - și întoarcerea din vilegiatură, de care, fiind septembrie, se leagă o serie de glume și aluzii. Toponimia bucureșteană e ușor de recunoscut, chiar dacă termenii generici indică o realitate mai rustică, sau doar un vocabular care s-a învechit între timp: satul Băneasa, satul Herăstrău, grădina Ioanid, răspântia Matache Măcelaru. Revista umoristică manifestă un interes real pentru limbă
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
Rodica Zafiu Am mai trecut în revistă, în această rubrică („Toponimie urbană”, în România literară, nr. 37, 21-27 septembrie 2005), denumirile glumețe date de bucureș teni diferitelor monumente publice din orașul lor. Într-o lungă tradiție, care a produs pe la sfârșitul secolului al XIX-lea denumirea chibritul lui Pache (pentru monumentul
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]