134 matches
-
se smiorcăie, sforțându‑se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți‑a spus. Și ieri ți‑a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc. Le dai la păsări. Ălea care au mai rămas, că o gâscă ai lăsat‑o s‑o lovească mașina aia. N‑ai fost în stare să le păzești pe toate. Și spune lu’ mă‑ta să facă și
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
sine în căutare de justificări și mijloace de răzbunare, Gavrilă mergea nemulțumit și nervos, lovind bolovanii ce‑i ieșeau în cale și frunzele de porumb care‑i atingeau brațele. Odată intrat în curte, s‑a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de‑ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și cu-rioa-să verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le‑a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să‑i pese
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
se smiorcăie, sforțându-se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți-a spus. Și ieri ți-a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc. Le dai la păsări. La ălea care au mai rămas, că o gâscă ai lăsat-o s-o lovească mașina aia. N-ai fost în stare să le păzești pe toate... Și spune lu’ mă-ta să facă
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
de răzbunare, Gavrilă mergea nemulțumit și nervos, lovind bolovanii ce-i ieșeau în cale și frunzele de porumb ori floarea soarelui care-i atingeau brațele cu frunzele lor mari. Odată intrat în curte, s-a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de-ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și curioasă verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le-a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să-i pese
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
unguri. Câte au mai pătimit și sufletele lor. Pe taică-meu l-au adus niște rude, unchi din partea lui taică-său, cei din familia Corcheș. Prinse în mâna dreaptă o bucată de lemn, după aspect fag, o ciopli cu o toporișcă foarte bine ascuțită, sub forma unei țepușe, cam de vreo jumătate de metru, căută un borcan cu seu, o unse, după care îmi făcu semn să-l urmez. Am ocolit casa, acolo unde erau cotețele animalelor, și ne-am oprit
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
spate trebuia s-o prindă cu gura. Acela care o prindea, care reușea să o țină cu gura, a lui era halvița. Fie o mânca singur, fie o împărțea cu alții. Nașul spărgea apoi o bucată mare de halviță cun toporișca; era foarte tare nu precum nuga de azi. Avea stafide și nuci în ea. Ultimii cincizeci de ani au schimbat multe în viața noastră. Dar au rămas bucuria de a fi alături de cei dragi fiecăruia, dorința de a privii cu
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
cămara plină cu d-ale gurii...N-ai decât să crapi de foame și de frig! În fine, vorbele astea ale babei l-au urnit pe moș din casă. A înjugat boii la car, a luat un topor și-o toporișcă și...hai la pădure! Dar, cum era el fricos, și-a mai pus la cingătoare o baionetă și câteva cuțite, de parcă ar fi plecat pe frontul din Crimeea. - Ce faci, moșule, cu-atâtea cuțite? Nu-ți ajung toporul și toporișca
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
toporișcă și...hai la pădure! Dar, cum era el fricos, și-a mai pus la cingătoare o baionetă și câteva cuțite, de parcă ar fi plecat pe frontul din Crimeea. - Ce faci, moșule, cu-atâtea cuțite? Nu-ți ajung toporul și toporișca? - Ehe!... ce știi tu, babă, cu cine mă întâlnesc eu în pădure? A tăcut baba, mulțumită că l-a urnit la treabă. Pe drum, apucându-l frica, moșul îndemna boii cu biciul și striga în gura mare, deși drumul era
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1486242541.html [Corola-blog/BlogPost/385211_a_386540]
-
putea schimba nimic. Țărâna străbună îl purtă zilnic pe un drum al robilor - al robilor liberi, căci n-o trădase ca alții. Zi de zi, sufletu-i aspira colb - codrul și imașul semănau dor. Palmele lui povesteau totul. Șlefuite de toporișca coasei plăteau tribut păringului. Plăcerea i se strecura greoi prin fața ochilor, datoria și truda dădeau năvală, impingându-l de la spate. Arșiță vieții îl încerca zilnic. Era un chin acru, plin de taină, ispășit în praf și sudoare. Nici prin gând nu
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
din cauza ta. Nu mai putea bietul de el să scoată capul în lume că cine-l întâlnea, în loc de bună ziua, îi zicea făcându-i cu ochiul: Ce-ți mai face Mutule, capra? FIRICĂ: Ooh, îmi amintesc că un timp umbla cu toporișca la brâu să nu se mai lege nimeni de el. COANA MARE: Într-o zi n-ai avut ce face și l-ai oprit și tu pe drum... FIRICĂ: Și parcă a vorbit gura fără mine: Ce-ți mai face
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
fost amintită de mulți vorbitori și în mod absolut îndreptățit- despădurirea industrializată și cea individuală deopotrivă. În ceea ce mă privește, când lucram ca voluntar în Africa, de dimineața până seara, vedeam oameni urcând pe munte, petrecându-și întreaga zi cu toporișca să taie lemne și coborând după amiaza cărând legătura de lemne pe cap sau pe bicicletă. Este evident că această problemă nu poate fi abordată fără a lua în considerare întreagă chestiune a sărăciei globale, deoarece oamenii nu vor înceta
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală, cu o poziție fandată, având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o coasă și mâna stângă se sprijină pe coada unei toporiști proptită de pământ. Arsenalul de armament ușor, cum sunt pistoalele ghintuite, imită moda turcească iar hangerele sunt ținute în chimirul lat. Compoziția bogată în elemente descrise foarte exact, suferă prin lipsa unei caracterizări mai elaborate și a unui portret psihologic
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un „vătaf” și au în ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
tot ce are nevoie pentru a-și marca drumul cât mai adânc în pădure. Pe drum are tot felul de gânduri care îl preocupă, mai ales legate de violul din vis al Sakurei. La un moment dat, renunță la rucsac, toporișca, spray și se îndreaptă fără nici o teamă spre inima pădurii. Capitolul 42 Din discuția dintre Nakata și doamna Saeki reiese că ea îl aștepta. Aflăm că tot ce s-a întâmplat până la acest moment este consecința faptului că doamna Saeki
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
aibă asupra lui o bâtă sau un satâr, sub pretextul că dușmanii poporului pun la cale o rebeliune împotriva regimului. Dan Deșliu chiar nu a sesizat farsa și s-a prezentat la locul indicat și la ora fixată, cu o toporișcă de casă ascunsă sub pardesiu, fiind întâmpinat de hohotele de râs ale lui Nicolae Tăutu și ale unor prieteni care-l însoțeau pe acesta. Adrian Păunescu relata că poetul colonel Nicolae Tăutu a participat cândva la o șezătoare literară, în timpul
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
pe unul dintre dealurile care străjuiesc lacul Babadag, se înalță tainica cetate Enisala ("Herakleia" în antichitate, "Eraclea" pe hărțile genoveze, "Yeni-Sala" adică "noua vestire" în turcește). Cele 400 de sepulturi dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Cetatea Herakleia, ruinată de Avari și de Slavi în secolul VI, a fost reconstruită în sec. XII întâi de bizantini, apoi de genovezi, pentru
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul militar, politic, administrativ și economic pe care l-a îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificației, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârșitul secolului al XIII
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
Apoi m-am dus la lada cu scule de sub chiuvetă. Sculele lui Eddie sunt teribil de mari și de scumpe. Am fost aproape sedusă de un ciocan cu mânerul de fildeș încrustat. Dar m-am oprit până la urmă la o toporișcă mică de oțel. (Mai urât, dar mai puternic.) Am deschis ușile și am cărat sculptura în grădină. Era una din acele dimineți mohorâte, cu cer întunecat, violet. Grădina arăta splendid de luxuriantă și sălbatică. M-am întors înăuntru după toporișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
toporișcă mică de oțel. (Mai urât, dar mai puternic.) Am deschis ușile și am cărat sculptura în grădină. Era una din acele dimineți mohorâte, cu cer întunecat, violet. Grădina arăta splendid de luxuriantă și sălbatică. M-am întors înăuntru după toporișcă și niște ziare vechi. Sculptura nu era solidă și densă cum mă așteptasem. Cu prima lovitură n-am nimerit-o, dar când mi-am atins ținta, am făcut torsul băiatului bucățele. Mici bucățele de lut au zburat prin aer. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
din fier. Fierul și la noi a avut o valoare sacră, fiind considerat de origine celestă, căzut din cer sub formă de limbi de fier. Descoperite În Evul Mediu În pământ, nefiind de fapt decât vechi vârfuri de săgeți sau toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui cuptor” Acest personaj are o traistă În care ține uneltele magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn, și cartea de Învățătură cu descântece. Un ultim accesoriu care-l apropie de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În bucăți de mărimea dorită cu un ferăstrău; - Se trata materialul, prin scufundarea, pentru o perioadă variabilă (după natura lichidului de Înmuiere), Într-o baie de Înmuiere cu apă clocotită, ulei Încins sau leșie fierbinte; - Se ciopleau fețele cu o toporișcă sau cu un cuțit; - Se egalizau cu briceagul;Se lustruiau frecându-se cu praf de cărbune, cenușă sau nisip fin; - Cuburile pieptenului se trasau după șabloane, cu compasul, dar dinții se crestau, după finisare, cu fierăstrăul; - După crestare, dinții pieptenului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lui), șovăi, scoase o ploscă, se întoarse spre acel cap. Soldatul bău, se înecă, tuși cu o sonoritate deja aproape vie. Nikolai începu să sape, mai întâi cu mâinile, pentru a degaja gâtul, apoi, ajungând la umeri, cu lama unei toporiști. Eliberă spatele, găsind, după cum se aștepta, brațele întoarse la spate și legate cu sârmă. Coborând mai jos, constată cu satisfacție că soldatul fusese îngropat nu în picioare, ci îngenuncheat, pentru a câștiga, fără îndoială, timp. Acum trebuia să-l tragă
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]