55 matches
-
trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule, un porc sălbatec. Bang, cade jos..." Atunci se scoală cel ce ascultă, scuipă în palmă și se pregătește mânios: "Ho! dacă-l vâri și pe ăsta la torbă, te trăsnesc, mizerabile!" Unul merge la vânat. Isprăvește halicele, caută, caută, găsește un cuiu; încarcă pușca cu cuiu. Prin pădure, iaca o vulpe. Trage pe când vulpea trecea prin dreptul unui copac. Pac. Rămâne vulpea prinsă cu coada de copac în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limba germană cu un profesor Ziegmary, care era mai mult vânător decât dascăl. În fiecare duminică se ducea cu o pușcă împrumutată de la tatăl meu la iazul de lângă târg sau la vreo pădure învecinată și nu se întorcea niciodată cu torba goală. Cu ce naiva admirațiune mă uitam la dihăniile aninate de geanta lui, închipuindu-mi că mare vitejie trebuie să fie de a ucide un iepure sau o rață sălbatecă. De atunci, pot a zice, s-a strecurat în sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cum să-mi cheltuiesc timpul și prisosul de puteri de care se bucură omul la 20 de ani, începui să mă îndeletnicesc cu vânatul, căci nu-mi ieșise din minte rațele și iepurii ce-i văzusem în copilărie aninați de torba lui Ziegmary. Dar, Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un bătrân vânător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit de Turcu, mă dusăi pe o miriște ticsită de prepelițe aproape de Fălticeni. Turcu cu cânele lui apucă în stânga și eu cu al meu în dreapta, propunându-ne a ne întâlni peste două oare cu torbele pline. Nu bine făcui câțiva pași pe miriște și îmi sări o prepeliță. O ieu la ochi și o greșesc. Se vede că m-am grăbit, gândii eu. Îmi sare curând a doua. De astă dată, după sfatul Turcului, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cânele, adulmecând prepelița, se oprea încremenit înaintea ei, avea totdeauna timpul să înarmeze pușca, s-o puie la ochi, să tragă și niciodată nu da greș. Dacă pleca de-acasă cu 30 de cartușe, se întorcea cu 30 bucăți la torbă. Înainte de a începe să batem miriștele, ne suiam pe un dâmb53 pentru a explora cu ochii împrejurimile. Schmid se uita roată împrejur, chibzuia, socotea și apoi cu voace sigură îmi spunea! Uite, colo o să găsim, prepelițe, colo potârnichi, dincolo iepuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânător egoist care la goane ieșea totdeauna din linia pușcașilor, ca să-i vie lui mai întăi dihăniile; în fine, Costică Șuțu, un tip sui generis 58, care mergea totdeauna în fruntea vânătorilor, deși purta în spate două puști și o torbă plină de praf și plumb, de cel puțin zece kilograme greutate. Șuțu era un altruist cum nu s-a mai pomenit. Când petreceam noaptea în pădure, ceea ce ni se întâmpla des, el străjuia focul pănă aproape de ziuă. La conacuri, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
această absorbire a ființei mele în fața maiestății naturei, am consemnat-o odinioară în câteva versuri pe care îmi permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu foc Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce mișcările-mi păndea Cu isteața lui privire, vesel parcă îmi zicea: Sunt și eu pe-aici, stăpâne, gata să-ți dau ajutor, Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sta lângă mine și ironic parcă-mi zise: Ei, stăpâne, bună treabă mai făcut-am împreună, Vai de vânătorul cela ce cu ochii stă la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc cu torba goală, dar cu sufletul meu plin. Și în drumul meu spre casă, pășesc leneș, gânditor, Greierul și pitpalacul mă petrec cu cântul lor, Aripatul șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceea, tot cu gândul că doar, doar, vom găsi ceva, și, mă rog, ne-am departat așa de tare, că ne-ar fi trebuit două ceasuri bune ca să ne întoarcem prin arșiță până acasă cu puștele în spate și cu torbele pline de cartușe. Așa ceva nimene nu avea curajul să întreprindă. Da ce vă bateți capul degeaba, ne zise Vasile, unul dintre tovarășii noștri. Iaca colo peste deal la 15 minute departare avem pe prietinul nostgru Manolucă, holtei 139 ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
firul întrerupt al istorisirei mele. Ziceam, deci, că într-o frumoasă dimineață din luna august eram pe-o întinsă miriște de pe moșia Spătăreștii. O adevărată Californie, miriștea ceea. La fiecare pas sărea câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toacă, de ne-au trezit clopotele de la biserica din Baia. Apoi, odihniți, ne-am pus iarăși pe răscolit miriștea. De astă dată cu cât înaintam spre sară, cu atât cânele căuta mai bine și aripatele săreau mai ușor. Am umplut torba cu vârf și îndesat, făcând un număr de prepelițe și cristei pe care nu vreu să-l spun, ca să nu fiu bănuit că mă laud. Iar când s-a întunecat, de nu se mai vedea țelul puștei, ne-am suit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de samă ce făceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
amator și mânuitor de pușcă, nu mai sfârșea cu întrebările: cum anume am urmărit fiecare prepeliță, cum a aretat-o154 cânele, cum am împușcat-o, cum mi-a aportat-o155, iar eu unul, care eram de două ori inspirat și de conținutul torbei, și de conținutul butelcelor, îmi simțeam limba dezlegată și, se înțelege, că le istoriseam așa ca fiecare lovitură de pușcă să pară un fel de lovitură de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ploaie subțire curgea ca prin sită. Noroc că pănă la Folticeni era o șosea minunată, încât nu era chip să pierd drumul. În momentul plecărei, Millu îmi împrumută o manta de abà156 cu glugă, ca să mă apere de ploaie. Luai torba cu prepeliți sub manta, urcai pe Milordachi din-a-dreapta mea în căruță și... înainte, băiete, prin întuneric. Am uitat să spun că vezeteul meu era un jidovaș bicisnic de vro 14 ani, căruia îi plăteam patru lei pentru o zi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
calendar, dar acum n-am nimic, nici un calendar.” Am promis că-i aduc eu un calendar bisericesc, la vizita următoare. După o scurtă pauză măicuța Natalia reia: „S-o săturat și sărmana Nina de umblat pe drumuri, de cărat cu torbele mâncare și am auzit la radio, când au fost din Franța, că își face el singur mâncare. Dar ce mâncare își face Dumnezeu știe! în ce o face, cu ce o face? Ce, are plită acolo? Avea atunci în 1994
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Bereni, Bâra, Cându, Drojdii, Eremieni, Maia și Mărculeni, prin reorganizarea comunei Măgherani. ... (2) Reședința comunei Bereni se stabilește în satul Bereni. Articolul 2 (1) Comuna Măgherani, în urma reorganizării prevăzute la art. 1, are în componență satele Măgherani, Șilea Nirajului și Torba. ... (2) Reședința comunei Măgherani este în satul Măgherani. ... Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților publice locale în comuna Bereni, județul Mureș, rezolvarea problemelor curente se asigură de doi delegați numiți prin ordin al prefectului, cu atribuții de
LEGE nr. 135 din 26 aprilie 2004 pentru înfiinţarea comunei Bereni, judeţul Mureş, prin reorganizarea comunei Măgherani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157512_a_158841]
-
Chiheru de Jos - un 1 sat component: Urisiu de Sus 3. Eremitu - cu 2 sate componente: Eremitu, Câmpu Cetății 4. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni, Ideciu de Sus 5. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Mirajului, Torba JUDEȚUL NEAMȚ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț - cu 2 localități componente: Doamna, Văleni Orașe integral în zona montană - 1 1. Bicaz Comune integral în zona montană - 24 1. Agapia 2. Alexandru cel Bun 14. Gârcina 3. Bălțătești
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Chiheru de Jos - un 1 sat component: Urisiu de Sus 3. Eremitu - cu 2 sate componente: Eremitu, Câmpu Cetății 4. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni, Ideciu de Sus 5. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Mirajului, Torba JUDEȚUL NEAMȚ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț - cu 2 localități componente: Doamna, Văleni Orașe integral în zona montană - 1 1. Bicaz Comune integral în zona montană - 24 1. Agapia 2. Alexandru cel Bun 14. Gârcina 3. Bălțătești
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
0,7 Moișa 0,6 Grebenișu de Câmpie Valea Sânpetrului 0,9 Grebenișu de Câmpie 1,9 Leorința 0,3 �� Iclănzel Iclănzel 27,3 Căpușu de Câmpie 18,1 Iclandu Mare 14,9 Lunca Bradului Lunca Bradului 5,3 Măgherani Torba 1,3 Silea Nirajului 0,7 Măgherani 3,3 Mică Mică 6,6 Abuș 6,5 Căpâlna de Sus 10,3 Ceauș 8,3 �� Deaj 17,6 Hărănglab 7,3 Șomoștelnic 7,9 Miheșu de Câmpie Miheșu de Câmpie 0
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
componente: Idicel, Idicel Pădure și Săcalu de Pădure 4. Daneș - cu 2 sate componente: Criș și Stejăreni 5. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni și Ideciu de Sus 6. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Nirajului și Torba 7. Saschiz - cu 1 sat component: Mihai Viteazu 8. Solovăstru - cu 1 sat component: Javenița 9. Vânători - cu 2 sate componente: Archita și Mureni JUDEȚUL NEAMȚ Municipii parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț- cu 2 localități componente: Doamna
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
componente: Idicel, Idicel Pădure și Săcalu de Pădure 4. Daneș - cu 2 sate componente: Criș și Stejăreni 5. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni și Ideciu de Sus �� 6. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Nirajului și Torba 7. Saschiz - cu 1 sat component: Mihai Viteazu 8. Solovăstru - cu 1 sat component: Javenița 9. Vânători - cu 2 sate componente: Archita și Mureni JUDEȚUL NEAMȚ Municipii parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț- cu 2 localități componente: Doamna
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
țel: 772507; 0744596316 16685 JUDE MIRELA SANDA (n. 1959) Reghin, Bd. Unirii, bl. 16, sc. 1, ap. 3 țel: 520767 16686 JUDE RODICA (n. 1955) Tg. Mureș, str. Libertății, bl. 107/25 țel: 226932 16687 KACSO ANTAL (n. 1953) Sat Torba, com. Măgheran nr. 9 țel: 587156 16688 KACSO ILDIKO (n. 1955) Sat Torba, com. Măgheran nr. 9 țel: 587156 21840 KERESSEGI ROZALIA (n. 1957) Tg. Mureș, str. Prieteniei nr. 9/3 țel: 242443; 0743325251 23374 KISS ILONA (n. 1956) Tg.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
16, sc. 1, ap. 3 țel: 520767 16686 JUDE RODICA (n. 1955) Tg. Mureș, str. Libertății, bl. 107/25 țel: 226932 16687 KACSO ANTAL (n. 1953) Sat Torba, com. Măgheran nr. 9 țel: 587156 16688 KACSO ILDIKO (n. 1955) Sat Torba, com. Măgheran nr. 9 țel: 587156 21840 KERESSEGI ROZALIA (n. 1957) Tg. Mureș, str. Prieteniei nr. 9/3 țel: 242443; 0743325251 23374 KISS ILONA (n. 1956) Tg. Murea, str. Prieteniei nr. 5/18 țel: 254163 5220 KISS MARIA (n. 1953
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]