55 matches
-
zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit de Turcu, mă dusăi pe o miriște ticsită de prepelițe aproape de Fălticeni. Turcu cu cânele lui apucă în stânga și eu cu al meu în dreapta, propunându-ne a ne întâlni peste două oare cu torbele pline. Nu bine făcui câțiva pași pe miriște și îmi sări o prepeliță. O ieu la ochi și o greșesc. Se vede că m-am grăbit, gândii eu. Îmi sare curând a doua. De astă dată, după sfatul Turcului, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cânele, adulmecând prepelița, se oprea încremenit înaintea ei, avea totdeauna timpul să înarmeze pușca, s-o puie la ochi, să tragă și niciodată nu da greș. Dacă pleca de-acasă cu 30 de cartușe, se întorcea cu 30 bucăți la torbă. Înainte de a începe să batem miriștele, ne suiam pe un dâmb53 pentru a explora cu ochii împrejurimile. Schmid se uita roată împrejur, chibzuia, socotea și apoi cu voace sigură îmi spunea! Uite, colo o să găsim, prepelițe, colo potârnichi, dincolo iepuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânător egoist care la goane ieșea totdeauna din linia pușcașilor, ca să-i vie lui mai întăi dihăniile; în fine, Costică Șuțu, un tip sui generis 58, care mergea totdeauna în fruntea vânătorilor, deși purta în spate două puști și o torbă plină de praf și plumb, de cel puțin zece kilograme greutate. Șuțu era un altruist cum nu s-a mai pomenit. Când petreceam noaptea în pădure, ceea ce ni se întâmpla des, el străjuia focul pănă aproape de ziuă. La conacuri, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
această absorbire a ființei mele în fața maiestății naturei, am consemnat-o odinioară în câteva versuri pe care îmi permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu foc Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce mișcările-mi păndea Cu isteața lui privire, vesel parcă îmi zicea: Sunt și eu pe-aici, stăpâne, gata să-ți dau ajutor, Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sta lângă mine și ironic parcă-mi zise: Ei, stăpâne, bună treabă mai făcut-am împreună, Vai de vânătorul cela ce cu ochii stă la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc cu torba goală, dar cu sufletul meu plin. Și în drumul meu spre casă, pășesc leneș, gânditor, Greierul și pitpalacul mă petrec cu cântul lor, Aripatul șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceea, tot cu gândul că doar, doar, vom găsi ceva, și, mă rog, ne-am departat așa de tare, că ne-ar fi trebuit două ceasuri bune ca să ne întoarcem prin arșiță până acasă cu puștele în spate și cu torbele pline de cartușe. Așa ceva nimene nu avea curajul să întreprindă. Da ce vă bateți capul degeaba, ne zise Vasile, unul dintre tovarășii noștri. Iaca colo peste deal la 15 minute departare avem pe prietinul nostgru Manolucă, holtei 139 ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
firul întrerupt al istorisirei mele. Ziceam, deci, că într-o frumoasă dimineață din luna august eram pe-o întinsă miriște de pe moșia Spătăreștii. O adevărată Californie, miriștea ceea. La fiecare pas sărea câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toacă, de ne-au trezit clopotele de la biserica din Baia. Apoi, odihniți, ne-am pus iarăși pe răscolit miriștea. De astă dată cu cât înaintam spre sară, cu atât cânele căuta mai bine și aripatele săreau mai ușor. Am umplut torba cu vârf și îndesat, făcând un număr de prepelițe și cristei pe care nu vreu să-l spun, ca să nu fiu bănuit că mă laud. Iar când s-a întunecat, de nu se mai vedea țelul puștei, ne-am suit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de samă ce făceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
amator și mânuitor de pușcă, nu mai sfârșea cu întrebările: cum anume am urmărit fiecare prepeliță, cum a aretat-o154 cânele, cum am împușcat-o, cum mi-a aportat-o155, iar eu unul, care eram de două ori inspirat și de conținutul torbei, și de conținutul butelcelor, îmi simțeam limba dezlegată și, se înțelege, că le istoriseam așa ca fiecare lovitură de pușcă să pară un fel de lovitură de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ploaie subțire curgea ca prin sită. Noroc că pănă la Folticeni era o șosea minunată, încât nu era chip să pierd drumul. În momentul plecărei, Millu îmi împrumută o manta de abà156 cu glugă, ca să mă apere de ploaie. Luai torba cu prepeliți sub manta, urcai pe Milordachi din-a-dreapta mea în căruță și... înainte, băiete, prin întuneric. Am uitat să spun că vezeteul meu era un jidovaș bicisnic de vro 14 ani, căruia îi plăteam patru lei pentru o zi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6); goală (5); lucruri (5); rucsac (5); torbă (5); bunica (4); geanta (4); pachet (4); Păcală (4); tradiție (4); țăran (4); gentuță (3); haine (3); piață (3); paporniță (3); sat (3); sărăcie (3); veselă (3); avuție (2); babă (2); bunică (2); bunici (2); bunuri (2); cartofi (2); călător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
45. Măgherani 1. Măgherani 1. Nyaradmagyaros 2. Bară 2. Berekeresztur 3. Bereni 3. Szekelybere 4. Candu 4. Kendo 5. Drojdii 5. Seprod 6. Eremieni 6. Nyaradszentimre 7. Maia 7. Maja 8. Marculeni 8. Markod 9. Silea Nirajului 9. Nyaradselye 10. Torba 10. Torboszlo 46. Mică 1. Mică 1. Mikefalva 2. Abus 2. Abosfalva �� 3. Ceuas 3. Szaszcsavas 4. Deaj 4. Desfalva 5. Haranglab 5. Haranglab 47. Miercurea 1. Miercurea Nirajului 1. Nyaradszereda Nirajului 2. Beu 2. Szekelybo 3. Dumitrestii 3. Demeterfalva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
determina pe Alexandr Timofeevici, cel de acum, să nu renunțe la urmăririle sale? Aceste gânduri se încurcau în capul fostului șef de gospodărie, din ce în ce mai moi din cauza căldurii soarelui. Poate că tot din cauza acestei călduri, pătura pe care o ținea în torbă, pe umăr, îi părea grea și inutilă. Înaintea sa, la vreo cincizeci de pași, mergea Nichifor. După mers, putea să fie beat. Nichifor mergea repede, dar de câteva ori păru că se oprește, pe urmă își continuă drumul la fel de repede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
câteva ori păru că se oprește, pe urmă își continuă drumul la fel de repede. Asta însemna că Nichifor se certa cu cineva în mintea lui, și-atunci când se oprea, explica probabil ceva mai greu de înțeles. Alexandr Timofeevici băgă mâna în torbă și rupse o bucată din pâinea care-i rămăsese de astă-noapte. — Bună ziua. — Bună ziua. Pe drum trecu o bicicletă, care veni cu mare viteză din deal, și-l salută pe fostul șef de gospodărie. Și paznic. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lucian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
am apucat. Din când în când, câte-un cristel ori câte-un stol de potârnichi se ridica zbârnâind de prin tufișuri de porumbrei. Trăgeam. Pușca vuia înăbușit în negură. Mă plecam în tăcere, luam paserea sângerată, o aninam în lațurile torbei, apoi porneam tăcut înainte. Câteodată, un iepure roșcat izbucnea dintr-o tufă întunecoasă, trecea ca o nălucă prin pâlcuri de strujeni uscați care pârâiau, și dintrodată se prăpădea sub vălul de ceață. De la o vreme a început a mă cerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de frumusețea locurilor, de miile de glasuri ciudate ale amurgului în bălți, de minunatele colorații ale apei sub bătaia celor din urmă raze, rătăcii mult, la întâmplare, fără țel hotărât. Când mă întorsei, crâșmarul se uită cu coada ochiului la torba mea goală. Apoi văd eu că n-ai prins nimic... Nu, n-am avut luntre... Nici luntre, domnule, nici om care cunoaște locurile... Dacă mai ai plăcere să vii pe la noi, să te învăț eu ce să faci... Știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mele, mă îngrijea ca pe ochii din cap, dăduse porunci de cu sară, și calul era gata la scară. Când mă simți, prin întuneric, necheză ușurel, dulce, și-mi atinse cu botul umed mâna întinsă. Grăjdarul strânse chinga. Îmi pipăii torba, cercai oțelele puștii și mă avântai în șa. Noaptea era caldă. Pete mari de nouri acopereau stelele. Bărăganul tăcea, desfășurându-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. Nici glas de om, nici trâmbițare de cucoș, nimic; umbra din fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vânt pe vale. Iar merseră o vreme, și iar se opriră. Cânii trăgeau de lanțuguri, neliniștiți. Vasile se plecă asupra hleiului jilav. — Iaca, se cunoaște, urmă proaspătă... Cuconu Grigoriță se plecă și el, privind cu luare-aminte. Își așeză după aceea torba în stânga, cuțitul de vânătoare în dreapta, își îndesă pălăria în cap și-și pregăti pușca. Hai, Osman! vorbi pădurarul cătră câni. Puneți botul... Hai și tu, Frișcă!... Ce? nu simți putoarea caprei?... Copoii, eliberați, dintrodată porniră în lungul costișei și dispărură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luciră încruntați pe obrazul smead. Ia-ți pușca și vină după mine! grăi el cu hotărâre. Chihaia se întoarse grabnic, intră în tindă, dădu cubrațul la o parte pe cineva care i se pusese în cale, și căută prin unghere torba, cornul, pușca și baltagul. Trase pe mâneci repede sumanul, își îndesă în cap o căciulă veche și ieși în ogradă făcând pași mari și lunecând cu opincile prin hleiul desfundat. Capauca Moța, lângă cotlonul ei din colțul casei, începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
calendar, dar acum n-am nimic, nici un calendar.” Am promis că-i aduc eu un calendar bisericesc, la vizita următoare. După o scurtă pauză măicuța Natalia reia: „S-o săturat și sărmana Nina de umblat pe drumuri, de cărat cu torbele mâncare și am auzit la radio, când au fost din Franța, că își face el singur mâncare. Dar ce mâncare își face Dumnezeu știe! în ce o face, cu ce o face? Ce, are plită acolo? Avea atunci în 1994
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și sunt boi de vite și altfel de boi” Chiar că sunt, spun tot eu și autorul). Luminăția sa măgarul: „Gemea un neam neavând ce face/ Păzit de măgărari cu torbă/ Cum cutezai să spui o vorbă,/ Veneau urgent să te înșface,/ Să nu arunci vreo defăimare/ Înspre măgarul cel mai mare... Și-au spus-o unii-n carnaval/ C-ar fi măgarul genial!” (A fost și nu mai este!). Măgarul
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Chiheru de Jos - un 1 sat component: Urisiu de Sus 3. Eremitu - cu 2 sate componente: Eremitu, Câmpu Cetății 4. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni, Ideciu de Sus 5. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Mirajului, Torba JUDEȚUL NEAMȚ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț - cu 2 localități componente: Doamna, Văleni Orașe integral în zona montană - 1 1. Bicaz Comune integral în zona montană - 24 1. Agapia 2. Alexandru cel Bun 14. Gârcina 3. Bălțătești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]