KorAP: Find »[drukola/base=torit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

43 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

asimileze său s? contracteze c? s?torii mixte ? i ? ineau leg? tură numai cu grecii. Dup? ce str�ngeau suficiente bog?? îi, cei mai mul? i se �ntorceau �n Grecia 4. Nu ? i Galeongiul Gheorghiu. Dup? ce s? a c? s?torit cu o rom�nc? , familia s? a asimilat repede, membrii ei devenind avoca? i ? i într�nd �n via? a politic? a Moldovei. Din partea mamei sale, ramura Zulniei Arghiropol, Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de stilul de via?? al lui Iorga asupra a doi oameni extrem de tineri, care se c? s?toriser? mai mult din romantism, p?? ind pe v? zduh ? i magie, dec�ț pe baza stabilirii compatibilit?? îi lor. Iorga s? a c? s?torit a doua oar? (la 4 februarie 1904) cu Catinca Bogdan, sora prietenului ? i colegului s? u, profesorul Ion Bogdan, specialist �n slavistic? la Universitatea din Bucure? ți. Familia Bogdan era o familie de intelectuali rom�ni din Transilvania. Iorga s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
prieten statornic al s�rbilor, a fost ? ocat de violen? a loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marc�nd cea de a 400? a comemorare a mor? îi domnitorului ? tefan cel Mare. A c? l?torit �n Bucovina aflat? sub domină? ia austriac? ? i a stat de vorb? cu rom�nii din toate p? r? ile acesteia. Ceremonia comemor? rîi a avut loc la m? n?știrea Putna, unde este �nmorm�ntat ? tefan. Iorga a reu? it

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de viitorul Rom�niei141. O asemenea viziune era singura experien?? religioas? pe care o putea tr? i Iorga; a folosit? o că s? scrie una dintre dramele lui cele mai bune, �nvierea lui ? tefan cel Mare�. �n 1905 a c? l?torit �n �? inutul Mor? ilor�: Basarabia. Rusia suferea de pe urma �nfr�ngerii armatei lor de c? tre japonezi ? i a tulbur? rilor interne; Iorga voia s? viziteze cet?? ile istorice moldovene? ți de la Tighina ? i Hotin. Birocra? ia ruseasc? l?a l? sat s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
decembrie 1917105. Iorga a explicat c? generalul Averescu, prezent la Foc? ani, nu reprezenta na? iunea rom�n?. �n februarie, dup? ce tratatul de pace cu Puterile Centrale tocmai fusese �ncheiat, Iorga ? i?a concentrat aten? ia asupra speran? ei: a s? rb? torit ziua de na? tere a lui George Washington ? i a ridiculizat pozi? ia Rom�niei, adic? faptul c? ? ara se �ntorcea �la neutralitate�. �S�nt oare dou? Rom�nii diferite? �106 �ntreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era furios. De exemplu, Argetoianu nu era at�ț de caritabil; nici unii oameni importan? i din anturajul lui50. Prin? ul mo? tenitor Carol, dup? escapadele lui din timpul r? zboiului, p? rea s? se fi potolit ? i s? a c? s?torit cu Elenă, o prin? es? grecoaic?. La scurt? vreme s? a n? scut un b? iat numit a? a cum se cuvenea dup? primul unificator al p? m�nturilor rom�ne? ți, Mihai Viteazul. Lui Iorga �i pl? cea de fostul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i Arte de la Lyon �n 1923; membru corespondent al Academiei Internă? ionale de Litere ? i ? tiin? e de la Napole �n 1923 ? i al Societ?? îi de Geografie de la Lisabona �n 1926. Cu toate c? Iorga era adesea pe drumuri, nu a c? l?torit niciodat? at�ț de mult că �n anii �20 ? i �30. Nu s? a cufundat �n aceast? perioad? at�ț de mult �n arhive ? i biblioteci că �nainte; nu a ratat �ns? nici o ocazie de acest fel. A f? cut o vizit? �ndelungat? �n Grecia. Le

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era �n fierbere din cauza protestelor studen? ilor, multe dintre acestea fiind �ndreptate �mpotriva �fostului Apostol�. Iorga nu putea suporta critică din partea nim? nui, rela? iile lui cu Mircea Eliade fiind deteriorate pentru tot restul vie? îi lor. Iorga a s? rb? torit �n 1929 �mplinirea a patruzeci de ani de la moartea mentorului s? u, Eminescu. A continuat, de asemenea, s? scrie piese de teatru pe aceea? i linie că ? i mai �ntinte. �n ace? ți ani, Iorga a publicat multe lucr? ri de istorie ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e, ? tia totul despre putere. El ? tia ce �nseamn? puterea, cum s? o ob? în? ? i cum s? abuzeze de ea. Nu este deci de mirare c? Prin? ul Carol l? a remarcat de la bun �nceput. Carol a c? l?torit �n Italia că s? se familiarizeze cu activit?? ile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i? a sugerat de la bun �nceput lui Carol s? instituie o dictatur? totalitarist? , �mult �nainte de accederea la putere a lui Mussolini ? i chiar a lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i putea permite asemenea distrac? îi. �n timpul Depresiunii, studen? îi erau oric�nd gata s? explodeze. Iorga era rectorul Universit?? îi Bucure? ți. �n 1930 ? i �n 1931, �Ziua studen? ilor� (comemorarea grevei studen? e?ți din 1922) a fost s? rb? torit? a?a cum trebuie, cu un substrat antiguvernamental. Sloganul era �Tr? iasc? Cuza! � La 13 martie 1931 (aniversarea zilei de 13 martie 1906), demonstra? ia s? a �ncheiat cu acelea? i strig? te de �Tr? iasc? Cuza! � �n ciuda reconcilierii sale cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lmuiasc? ? i s?? i loveasc? cu picioarele �n public pe ? oferi sau pietoni. Escapadele lui erau de notorietate public?. S?a �ndr? gostit de domni? oară Doleti Dumitrescu, fiica unui viticultor din Tohan, jude? ul Buz? u. Primarul i? a c? s?torit, ceea ce a provocat un scandal. A promis c? va pleca din Rom�nia, dar ? i?a �nc? lcat promisiunea f? cut? lui Iorga ? i lui Argetoianu. Dup? c?s? toria această morganatic? , Iorga ? i Argetoianu s? au angajat fă?? de rege (? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
entuziasm îra? ional a luat brusc sf�r? it. �Entuzia? ții� au pl? țiț un pre? groaznic pentru c? au f? cut din Hitler (cum spunea Iorga) �liderul tuturor nemul? umirilor�. Atunci c�nd cuzi? ții ? i legionarii au s? rb? torit triumful lui Hitler �n Austria, reac? ion�nd mai cur�nd dintr? un instinct spontan dec�ț g�ndindu? se la implică? iile pentru Rom�nia, Iorga a declarat: �S? rb? torim triumful altora ? i f? r? s? g�ndim�4. �n prim? vară lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
oamenilor (ale burgheziei). �n ciuda suprim? rîi transmiterii ? țîrilor, tineri agitatori legionari (b? ie? i ? i fete) �n c? m??i verzi s? au adunat �ntr? un cortegiu zgomotos �n centrul Bucure? țiului ? i, cu inepuizabilul lor talent de a se comportă josnic, au s? rb? torit asasinarea Profesorului Iorga ? i a celorlal? i. A fost organizat ? i un macabru �banchet al r? zbun? rîi la� faimoasa �Cas? Verde�49. �n zorii zilei de 28 noiembrie, Iorga z? cea pe marginea drumului, la ie? irea din satul Strejnic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Olga Boeru, a fost mai pu? în norocoas?. Ea a fost aruncat? �n infama �nchisoare de la Misle, iar copiilor ei le? a fost refuzat dreptul de a studia. Pentru Boeru lucrurile au mers bine �n Germania de dup? r? zboi. S?a c? s?torit cu o nem? oaic? �nst? riț? , c? reia i? a povestit cum �comuni? ții au ucis? o pe biată lui șo? ie��, comi? �nd con? tient delictul de bigamie, �ntruc�ț ? tia c? aceasta este �n via?? ? i �nchis?. Cu averea șo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
metapolitic. �ntre timp, o dat? cu trecerea timpului, serioasele probleme financiare cu care se confruntă Boeru dup? ce șo? ia lui din Germania divor? ase de el, v�rsta �naintat? ? i boală ? i?au spus cuv�ntul. S?a c? s?torit pentru a treia oar? , la sf�r? ițul anilor �70 (de data aceasta nu mai era vorba de bigamie) cu o rom�nc? emigrat? �n Germania cu pu? în? vreme �n urm?. Din fericire, sistemul de asigur? ri sociale german l? a luat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589

din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între frați. „Zeii Osiris și Set s-au c]s]torit cu surorile lor Isis, respectiv Neftis. Din uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s]toriile între frați și surori - dar f]r] îndoial], acestea au existat la începuturi în Egipt (Budge, 1977, p.

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
anumit] tr]s]tur] relevant] a situației, pe care, altfel, nu as fi observat-o („cei c]s]toriți nu ar trebui s] se culce cu persoane cu care nu sunt c]s]toriți, iar eu nu sunt c]s]torit cu aceast] persoan]”). Acest fapt ar putea s] îmi redeschid] simțul recunoașterii unei tr]s]turi relevante. Dar, în mod normal, nu apelez deloc la principiile datoriilor prima facie. Astfel, ne punem întrebarea: „La ce folosesc principiile?” și, dac] ele

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
femeile din clasa mijlocie, c]minul nu mai reprezenta și locul de munc]. Singura cale spre sigurant] (într-un fel) pentru femeie era c]snicia, de care era complet dependent] din punct de vedere economic, iar pentru femeia nec]s]torit] perspectivele erau într-adev]r sumbre. În același timp întrucât femeile deveneau tot mai dependente de b]rbați atât practic, cât și material, secolul al XVIII-lea a marcat începutul unei idealiz]ri a vietii de familie și a statutului marital

[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]