246 matches
-
se certe în fața străinilor,căci una înseamnă prostie și cealaltă,nebunie”(Socrate). La ultima ușă era încrustat în piatră: „Până le pierdem,două lucruri nu le apreciem așa cum s ar cuveni:tinerețea și sănătatea”(Proverb turc). Cei doi se prabușiră toropiți de căldură pe pardoseală.Ii revigoră muzica.In marea sală pluteau acordurile din „Reîntoarcerea lui Peer Gynt” de Edvard Grieg. Se însera.In fața lor apăru o masă aranjată pentru două persoane.Cinară la lumina lumânărilor. Din șemineu focul proiecta
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc (1988) și, postum, între timp (1990). Ce e Huzurei-Țăndărei în proza lui Paul Georgescu? Un loc pustiu, toropit de vipie, cu oameni lingavi, mereu nădușiți de căldură, mișcîndu-se alene de la o cîrciumă la alta, printre muște, ghiozuri și închinîndu-se zeiței atotputernice care este siesta: "la diuseor dă la vi!" - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din Huzurei
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
fără precedent de-a scoate România de pe harta țărilor democrate. Prin televiziuni aservite ni se livrează aceleași lozinci comunistoide, sclipicios ambalate, privitoare la așa-zisa dorință de "liniște" a oamenilor. Actualii guvernanți ne-ar vrea somnolenți, incapabili de reacții, docili, toropiți într-un non-combat care să le permită să jefuiască fără să li se opună cineva. Democrația înseamnă orice altceva, dar nu liniștea spre care ne dirijează, ca pe-o turmă de oi rătăcite, strategii pesedisto-liberali. Atunci când ai de-a face
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
lumină și căldură bătrânii plopi rămași În picioare, transformându-le frunzulițele tremurânde În tot atâți bănuți din aur. Cei mai mulți tineri și adulți se bălăceau În apă, Înotau ori se plimbau cu barca, alții jucau volei În cercuri mici iar cei toropiți de soare și de efort se odihneau pe saltele sau cearceafuri. Printre cei din urmă se găsea și Rică Olaru, cel care avea ochii Întredeschiși și, Între realitate și vis, Încerca să mediteze la toate formele Înglobate În cuvântul ... „fraier
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
spus în privința aceasta. De altfel, acea dare se seamă a ei fusese mai mult decât grăitoare și bine expusă! Și astfel, cu conversația lâncezindă, în timp ce fiecare monologa aprins cu sine însuși, tot reflectând, oboseala puse pe nesimțite stăpânire pe ei, toropindu-i și, fiind mai puternică decât dorința comună de a mai rămâne trezi, căzură ambii în puterea unui somn adânc, cel mai liniștit, mai ușor și mai odihnitor somn, pe care îl dormiseră cei doi vreodată până atunci. Către dimineață
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tolănindu-se ușor pe pat. Încercam să mă mișc, dar torsul acela mi se cuibărise În ureche, mă amețea cumplit, mă trimitea Într-un soi de beție neștiută. O plăcere nouă, amestecată cu un fel de teamă și oboseală mă toropea câte puțin, abandonândumă În propriul eu. Căzusem În plasa dulce a unei stări de spirit nedefinite, care mă făcu sclavul ei În Întregime. În scurt timp nam mai știut nimic. M-am trezit cu o durere neînchipuită după ceafă și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
am permis răutăților și sentimentelor negative să facă parte din Eul nostru zilnic, am îngăduit dorinței de înavuțire să aibă întâietate în fața oamenilor, refuzăm treptat treptat să auzim iubirea, să vedem fericirea, să trăim starea de bine, să ne lăsăm toropiți de o ploaie de vară, să ne entuziasmăm de un copac în floare, să ne iubim pătimaș, să ne strângem cu nebunie în brațe, să ne pierdem mințile de plăcere privind un răsărit de soare și vă întreb acum, ce-
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nimica. Un grăsan cu figură de pește mort, Îi Întinde cinci bancnote a câte o sută de lei fiecare, dar profesorul de geografie, după ce-și șterge cu dosul palmei fruntea de sudoare, refuză oferta. Îi e sete, căldura Îl toropește, și Îi dă senzația că se află Într-un deșert african, departe de lumea civilizată, constrâns să-și suporte trupul deshidratat. Stă de cel puțin două ore În picioare, cu mâinile Încleștate pe tablou, amețit de fluxul continuu de gură-cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
așternînd pe pieptul bătrînului bucata împletită, iar Dorin, încă transpirat de fuga pînă la autogară, stă jos, la ușa din spate, cu bărbia pe genunchi și cu privirea pierdută în gol. Muzica transmisă la radio niște acorduri dulci de chitară toropește de-a binelea pe toți călătorii. Numai ziarul foșnit de actor îi mai face cînd și cînd să tresară. Dați-mi și mie unul, vă rog! întinde mîna călătorul din spate. Poftiți îi oferă actorul. Dumneavoastră nu vreți? întreabă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fapt cinic. Fii bun, face ea un gest spre hainele de pe fotoliu aș vrea să mă îmbrac. Mihai încearcă să o cuprindă în brațe: Chiar vrei să pleci? Te rog! îl respinge Cristina, înfruntîndu-i privirea surîzătoare cu ochii ei calmi, toropiți de umbra unui surîs amar. Nu încerca... E ca și cum am da contur vulgar unui gînd frumos. Mihai se retrage puțin iar Cristina se ridică în capul oaselor, goală, acoperită de cearșaf abia de la mijloc în jos: Îți face plăcere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a înviat ca să te urmărească pe sub plapumă. Dacă mai exista un viitor - și o cruce strălucitoare și roșie ca să-l anunțe -, el trebuia să mai aștepte. Cam până ce după-amiaza apărea grăsună după un colț, căscând și frecându-se la ochi, toropită de nemișcare și de inutilatea albumului duminical, trimițându-i pe frații mai mari la un fotbal în curtea școlii, iar pe cei mijlocii până la scara B, etajul 1, în fața ușii unui băiat pe care-l chema Radu. Despre acest băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
face cu lucruri periculoase, că există și primejdii, că nimeni nu e scutit de "accidente de muncă", însă pînă acum așa ceva nu se întîmplase, chiar și nenorocirea asta i-o prezentase în felul său. Cu un aer distrat, poate numai toropit de căldură, Șerban Pangratty intrase în birou învîrtind pe deget ochelarii săi de automobilist cu sticle fumurii. În jurul ochilor avea o dungă circulară lăsată de cauciucul garniturii, pielea se înroșise de la strînsoare. Ori transpirase. "Bonjour, domnule Mihail, cum îți merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
primise lângă ea, încât amuțise. Fata privea tăcută pe fereastră, simțind că o copleșește oboseala. Nu dormise deloc și acum legănatul ritmat al mașinii o făcea să-și scape pleoapele. Nu realiză când se lăsă întunericul peste ea, când o toropi căldura, ori când Marc, într-o clipă de curaj și tandrețe, îi prinse ușor mâna într-a lui. Adormi în timp ce autocarul alerga nebunește, legănându-i visele. Că așa era el ori nu intuise corect pretențiile fetei, n-avea nici o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Cât de multă vreme fusese frustrată de bucuria simplă de a fi pe un ring de dans, în brațele unui bărbat, apărată de lumina difuză din jur. Larma, semiobscurul, senzația plăcută de a se simți alături de un om, toate o toropeau, mișcările îi erau greoaie, stângace, parcă abia acum începea să trăiască, să facă primii pași. Un timp crezuse că i se consumaseră toate bateriile pe care o inimă de femeie le poate încărca, că nu mai are dreptul la speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
duce departe, că-n sat Smărăndița popii și-a pus basma înflorită și teașteaptă să vii. Copilăria blondă, tărâm inefabil al primelor miracole e toată în amintirile lui, adică amintirile noastre. Și dacă asculți atent, auzi până și liniștea orașului toropit de căldura de la amiază, când în sfârșit Tache și Lache și Mitică au ajuns acasă după discuții înfierbântate despre soarta țării, purtate în fața unei halbe de bere: ,,Căldură mare, dom’le! Căldură mare!”. Birjarii au ațipit tot așteptând un client
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lumină pierdută-n noapte; găteala împărătească a firii; aur și rubin; Despre lac: lacul ca oglinda; oglinda lacului; unde limpezi; oglinda de argint; luntre aurită; lac limpede ca seninul cerului; apă purpurie; Despre lună: regina nopții; fiică a cerului; lună toropită de somn; lună galbenă ca un bostan; luna își oglindește razele în apele lacurilor; luna ca o vatră de jăratec; luna macabră ca un cioclu; luna ca o pleoapă pe cornee. Despre limbă: Limba este tezaurul cel mai prețios pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de ecoul mai multor glasuri. Natura se trezește mângâiată de adierea unui vântuleț răzleț. Zarva casei crește. Pe coridor și în curte răsună pași. Începe o nouă zi a primăverii depline. Căldura soarelui ne izbește în creștet. Aerul topit te toropește. Mireasma primăverii plutește, legănată pe aripile unei blânde adieri. Pomii își întind umbrele ostenite pe țărâna caldă. Iarba stă neclintită. Vântul a încetat să mai adie. Glasurile ogrăzii s-au stins aproape. Iată, cum totul e adormit, numai frunzele foșnesc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
obișnuit. Chiar dorea acest lucru. Din păcate, Îi reușea foarte rar. O femeie frumoasă, de pildă, Întruchipa doar sănătatea și frumusețea națiunii, În timp ce un câmp de maci roșii se confunda cu o coloană de flamuri văzută de la Înălțimea tribunei oficiale, toropită de căldură și gata să se prăbușească peste șuvoaiele de manifestanți ce purtau de-a valma ca un râu În vremea inundațiilor, steaguri, portrete, flori, copii, lozinci, aplauze și urale. Ca să fii om obișnuit, domnule Moduna, Îți trebuie anumite calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de condamnat la glorie nu-i fără suferință. A zăcut zile-n șir. "Nu-mi place să mă culc în patul altuia, dar are un anume farmec să dorm în patul tău, Dințișor". Își pierduse proverbialul autocontrol (febra continuă îl toropea), de vreme ce s-a mărturisit: "Norocul sau nenorocul face ca, în afară de muzică și de tine, să nu mai am de ce trăi pe lumea asta". În afară de muzică și de mine. Așadar, Iubitamuzica tot pe locul întîi era, dar mă iluzionam să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spre propria mea mirare. Apoi, am cărat apă în gură și l-am stropit cu ea pe Făt-Frumos care imediat a prins viață. În ziua aceea nu aveam chef să urc până la izvor, era mult prea cald și somnul mă toropise. Ajung, prin urmare, la râu. O fată frumoasă ca o nimfă făcea baie goală în apele tulburi. La vederea mea, se oprește ca fermecată și mă contemplă îndelung cu ochii ei ca niște ațe, de un verde aprins. Apoi iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
avion? — Mă tem ori nu mă tem, acuma totuna-i. Mă rog, cum fac toți evreii de pe lumea asta, să plouă la Ierusalim... Familiei Weisz i s-a repartizat o locuință la Ashdod, pe țărmul Mediteranei. Pe bătrîn l-a toropit căldura sudului, s-a prăpădit În vreo doi ani. Scăpase din două războaie mon diale, din primul fără un picior, iar din al doilea, cu Aus chwitzul șuierîndu-i pe la urechi. A lovit Însă din plin același Auschwitz În cea dintîi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spus în privința aceasta. De altfel, acea dare se seamă a ei fusese mai mult decât grăitoare și bine expusă! Și astfel, cu conversația lâncezindă, în timp ce fiecare monologa aprins cu sine însuși, tot reflectând, oboseala puse pe nesimțite stăpânire pe ei, toropindu-i și, fiind mai puternică decât dorința Istorisiri nesănătoase fericirii 89 comună de a mai rămâne trezi, căzură ambii în puterea unui somn adânc, cel mai liniștit, mai ușor și mai odihnitor somn, pe care îl dormiseră cei doi vreodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
întinși pe pământ, lângă efemere cearșafuri de ziar, rupând bucăți mari de pâine, pe care le înmuiau în zacuscă și peste care presărau cu zgârcenie felii de slănină și de ceapă. Sticla ordinară cu țuică trecea din mână în mână, toropind cefele arse de soare și descleind limbile înainte de binevenita siestă. De muncit, propriu-zis, munceau rar și cu pauze nesfârșite, astfel încât clădirile rămâneau nepermis de mult în crisalida de beton. Până să ajung în Japonia, am fost ferm convins că aproape
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care, printr-un angrenaj rudimentar, frământa argila dintr-un bazin circular, ncins n ghizduri grele de ciment. Din depărtare, strania arătare sugera, mai degrabă, silueta unei fântâni ntre plopii de pe malul Dunării, decât o ingenioasă manufactură țărănească. Într-un sat toropit sub dogoarea amiezii, când lucrătorii istorivți căutau un petic de umbră, măgarul și continua neistovit travaliul. Harnic, ursuz, adesea flămând, punea un strop de sudoare n fiecare țiglă sau olană zămislită n acel loc, căruia țăranii i spuneau simplu: "la
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
c. O lume fabuloasă! Fratele tatei era paznic la o bostănărie, pur și simplu păzea bostanii colosali, galbeni, concentrînd în ei soarele acela de neuitat al amiezilor, îi păzea fără întrerupere, zi și noapte, ca pe o comoară! Adică dormea, toropit de samahoncă, o țuică vînătă, fabricată la alambic, din surcele, sforăia lîngă dovlecii aceia ca-n basme, încît te așteptai să iasă din ei balauri duioși, cu solzii neglijent-ruginiți, roiuri de zîne date-n zambila mă-sii, vrăjitori și vrăjitoare
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]