45 matches
-
În mitul argonauților, Iason răpune balaurul care păzea lâna de aur cu ajutorul unor cuvinte magice și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de somn toropitor, care opresc marea tulburată și fluviile repezi, un somn ciudat închide ochii balaurului” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul adormirii/amorțirii demonului de către zeu (erou) este sinonim cu cel al „legării” acestuia. Aceste forme de „îmblânzire” a monstrului definesc zeul (eroul) magician
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce triste si anoste ar fi talk- show-urile și forumurile de pe Internet, unde tipi care în lipsă de altceva îl fac, bucăți-bucățele! Nici nu vreau să mă gândesc acum, de groază că aș putea intui plictiseala generală și ucigaș- toropitoare ce ar cuprinde România asta, într-o asemenea eventualitate. De cine s-ar mai lua poporul acesta, atât de iubitor de bășcălie, încât de dragul acesteia, uită până și de faptul că i se ia pâinea de la gură? Totuși eu, sunt
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fascinat doar de neobișnuita lor prezență. Așa cum altădată, în bodega de pe Apolodor, în picioare, îmi beam berea, copleșit de părăsirea Lumii, absent la cele din jur, ascultând doar glasul clopotelor, urmat de cearta toacelor, un văl de sonorități vechi, știute, toropitoare, voievodale. Era ceasul în care veneau și cei doi orbi să-și soarbă berile. Din cine știe ce perverse porniri ale neputinței, se pipăiau cu limbile pe obraji, parcă se gustau, descoperindu-se cu gingașe uimiri. Îi urmăream dincolo de silă, ca în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ăsta de nici nu mai știm cum s-o întoarcem ca să... Titanul Carpaților, îți dai seama?“. Îl lăsasem să-și ducă vorbele în alandala lor. Nu aveam cum să mai fiu lângă el. Îl priveam doar, inundat de o duioșie toropitoare. Aș fi vrut să-l mângâi pe mână, ușor, într-un fel trist, de înțelegere, de neputință, de compătimire, de zadarnică solidaritate. Îmi era milă și de mine. În loc să-mi pară bine că ajunsesem să stau la masă cu Bumbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Tizian. Înnebunesc, auzi! Lasă-mă să mor, nebunule. Sunt mort, ți-am spus, am 99 de ani! Se lăsă să lunece, parcă, sleit, nu se mai auzea nici un sunet, nu se mai vedea nimic... era un leșin doar, soarele călduț, toropitor... dar vocea reveni. — Grăsuțul ăla chior nu știe leacul. Am să mor, toți mă mint. Mor, nu e leac la moarte. Crede-l pe Vecellio, smintitule. Bătrânul Vecellio cunoaște târfa asta. Sunt Tizian, ți-am spus, am 99 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu penele fâlfâinde, de nea, ca ale unei colonii arctice de goelanzi, paznici impunători ai ouălor din cuiburi, se materializase proteguitoare, pe circumferința grupului lor împresurat! Aromele fruste, ca de dafin, de aloe și de smirnă, laolaltă cu bătaia metronomică toropitoare a lanurilor de trestii, în deltă, bătaia zecilor de perechi de aripi de zăpadă, îi induc Poetului un șoc ușor, ca un leșin plăcut. Trece o clipă..., trec două..., trei..., patru..., cinci și vertijul terorii întunecate contenește! Iluminatul public nocturn
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
copacilor, dar și pe nesfârșitul alb al dunelor albe de gheață. Copiii se bucură nespus de acest anotimp care deschide sufletul oamenilor într-un an mai bun! Haliga Bianca - Margareta Clasa a IX-a Lacul Bicaz A fost o zi toropitoare de vară. Cerul era înzestrat cu un albastru mai cald ca oricând, iar soarele... era exact ca acele lucruri sacre la care nu ai voie nici să privești, dar de la care nu-ți poți lua ochii. În acea zi divină
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
în sfârșit, Zogru, însă Achile nu-l auzea. Era nevoie de cineva în carne și oase ca să intre în conversație. Pe fereastra dormitorului se vedea o femeie ieșită să ia apă de la țâșnitoarea din curte. În rest, era pustiu și toropitor, ca-ntr-o după-amiază de iulie. Au stat așa și s-au uitat unul la altul, până când Vencica a bătut la ușa din față. Achile și-a pus reflex prosopul pe cap și i-a strigat să intre, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de-al mai îndrepta la comportament, cu stropșiri sau excludere din Organizația de Bază ori cu burnuzul, Cârmaciul, dintr-o prost înțeleasă solidaritate între marii artiști, l-a parașutat pe îndrăzneț în scaun de redactor la cea mai balneară și toropitoare revistă de cultură din Capitală... Pe revistă o chema Contemporanul, n-o poți silabisi, adoarme musca, iar pezevenghiului nostru atâta osândă i s-a pus: el să-i scrie revistei vocalele. Și vine altul din urmă, mai scăldat la dantură
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
liste cuprinzând persoane distinse și extrem de respectabile, domiciliind în Regatul Unit și cărora, o dată reântâlnite, în opinia sa, n-ar trebui să li se oprească salutul lor, al ambelor surori Stamatescu. Despături cu distincție pomelnicul. Citi, cu apretată dicție, o toropitoare serie de nume, golite parcă, într-un chip ciudat, de noblețele lor și, cu atât mai mult, neimpunîndu-se memoriei lui Pink Floyd prin ceva. - Sir Keith Sinclair Allingworth!... - Desigur, desigur, admise, atentă și copleșită, Cocondy. - Sir Darryl Orson Ansermet... - Nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ceea ce ne permite să descoperim implicațiile bifurcației asupra relațiilor dintre personaje. Ne aflăm în grădina unei biserici, la o înmormîntare. Fumătoarea e tot cu directorul de școală și, prizonieră a propriilor gînduri și amintiri, s-a ferecat într-o singurătate toropitoare. Apoi apare un panou pe care scrie "Sau..." În aceeași zi, în aceeași grădină, istoria e cu totul alta. Directorul de școală trăiește singur și, pentru că soția l-a părăsit, e și mai dezabuzat, și mai alcoolic. Ea e o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
periferia orașului, luându-se pe o scurtătură numită „printre vii“. Ce Însemna acest lucru? Se mergea efectiv printre vii, era luna august și ne uitam fascinați la vițele Încărcate, ai căror ciorchini se umflau de must, cocându-se sub căldura toropitoare, În timp ce nările ni se Înfoiau vibrând de acel parfum afrodisiac al strugurilor dați În pârg. Ne lăsa gura apă, dar nu Îndrăznea nici unul să treacă gardul de sârmă; nu aveam timp, trebuia să mergem la scăldat, expediția aceasta fiind amânată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a vulturilor cu zvastica în gheare. V Chioșcul mic și cochet, vopsit în alb imaculat, ridicat într-o frumoasă armonie cu splendidul parc, era locul unde familia Marinescu lua vara câte o gustare și o cafea la adăpost de căldura toropitoare soarelui din lunile verii. Acum, sub cupola de lemn acoperită cu viță, un preot bătrân, cu plete lungi și albe, revărsate peste umerii sutanei și o barbă la fel de albă, psalmodiază cu voce blândă lângă masa unde sunt puse cununiile. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
încolo și înapoi. Ora 9½ retragere cu torțe, cu toate fanfarele. Ora 11 în pat. Duminică, 5/17 iunie. Rusaliile românești. Căldură tropicală, vânt. Ora 8 dejunat. Ora 10 plecat cu trăsura la Mitropolie, slujbă religioasă până la ora 11½, căldură toropitoare, de față toate autoritățile. Ora 12 dejunat. Carp a venit de la Viena. Ora 1 vizitat încă biserica Sf. Nicolae a lui Ștefan, acolo Te Deum și procesiune pe jos, cu tot clerul, la statuie, unde se află 20.000 de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a construit Eforia. Ne întâmpină D. Ghica. Acolo până la ora 7. Mers cu trăsura prin oraș, până la Cotroceni. Enorm de cald, praf. Luni, 19/31 mai Secetă enormă, nu plouă deloc în toată țara, recolta pare să fie compromisă. Arșiță toropitoare. Ora 11½ Stolojan, apoi scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 4½. Kretzulescu la mine, va prezenta în curând la Petersburg scrisoarea de rechemare. Candiano, care se va reîntoarce la mine. Seara scris. Aer apăsător, fulgeră, însă curând se face iarăși
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dispăruse; acum își fixau întâlnire cu diverse fete, cel mai adesea ratau, nu ajungeau să le sărute, dar să se țină după fete constituia principala lor preocupare. Chiar și acum tot asta făceau. Era o după-amiază de vară senină și toropitor de toridă. Nici țipenie pe străzi. Doar ei doi, îi vedeam cum abia înaintează, parcă târându-se sleiți, ca două umbre, ca doi melci. Puseseră la cale o partidă de fotbal, dar tocmai o abandonaseră repede, învinși de arșiță. Gașca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sarcofag de aur și o construcție grandioasă, menită să-l adăpostească pe eroul zeificat care unise lumea, au fost construite cu acest prilej. Potrivit lui Diodorus Siculus, trupul a fost îmbălsămat și cufundat în miere, pentru a scăpa neatins de căldurile toropitoare ale deșertului și, după o călătorie de doi ani, convoiul funerar a sosit în sfârșit în Egipt. În fruntea convoiului se afla fratele nevolnic la minte al lui Alexandru, Filip Arhideus, pe care generalii macedoneni îl aleseseră succesor la tron
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
doamnei Voitinovici, mătușa Otiliei, aflat pe strada Preoteselor nr. 18. Coboară repede ca să ia tramvaiul în sens invers și, după o perioadă de așteptare zadarnică, se duce la umbră și apoi începe să meargă pe jos pentru a evita căldura toropitoare. În stația următoare este atras hipnotic de mirosul amărui al frunzelor de nuc și de nefireasca răcoare ce venea din grădina unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
E. Lawrence (1888-1935), un ofițer britanic devenit celebru mai ales pentru rolul jucat în revolta arabilor din 1916-1918 și cunoscut ca „Lawrence al Arabiei”. Personajul este menționat de mai multe ori în această nuvelă de profesorul Gavrilescu care compară căldura toropitoare din București cu cea descrisă de colonelul Lawrence în cartea sa: "„Arșița aceea teribilă a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit în creștet ca o sabie, amuțindu-l”". Apariția cărții a fost semnalată de Mircea Eliade
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
partidă l-ar fi bătut pe Alberto Eliani doar pentru a-i lua pieptenele din buzunarul de la șorț pentru a se pieptăna; el susține că de fapt și-a folosit mâna pentru a-și șterge sprâncenele transpirate din cauza soarelui italian toropitor. Această legendă l-a urmat de-a lungul vieții, spectatori fiind convinși că au fost martori la o asemenea scenă. Spre sfârșitul acelui an a jucat într-un amical fără goluri cu Danemarca, într-o victorie cu 6-2 în fața Irlandei
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]