87 matches
-
este încoronat rege. În acest mod el îl "trezește" pe Osiris: conform textelor, "el îi pune sufletul în mișcare". Mai ales acest ultim act al dramei clarifică modalitatea de existență proprie lui Osiris. Horus îl găsește într-o stare de torpoare inconștientă și reușește să-1 reanime: "Osiris! Privește! Osiris! Ascultă! Ridică-te! Înviază!" (Pir., 258 sq.). Osiris nu este niciodată reprezentat mișcându-se; ne e arătat întotdeauna neputincios și pasiv 36. După încoronarea sa, adică după ce a pus capăt perioadei de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reacții atât de dramatice și de nesocotite. Și tocmai atunci am simțit o intensă emoție. Mi s-a părut că mă dedublez și că intru în eul Medeei. Toate astea izbuteau să-mi inoculeze în vine o vigoare neașteptată prin torpoarea suavă ce pusese stăpânire pe sângele meu. Frig Nu este iarnă încă, dar frigul a pus stăpânire pe picioarele mele și acum lunecă încet de-a lungul trupului meu întreg, făcându-l al său. Nu mai pot să mă încălzesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
realitatea În care am fost aruncați și, mai ales, să devenim conștienți și cu adevărat emoționați de faldurile, relieful și „promisiunile” de existență care sunt ascunse În această realitate peste care lunecăm cel mai adesea Îmbibați de un fel de torpoare sau semi-conștiență, tocind-o! Și, Într-adevăr ca pe niște copii, ea trebuie să ne „amenințe” cu sfârșitul, cu extincția implacabilă, cu Neantul, pentru a crea În noi acele felurite reacții, dintre care, cum o spuneam, marea majoritate nu trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu voiam să cred, era aproape evidentă. Sau pe proaspătul ministru al Învățământului, vechiul prieten și companion de lungi nopți de libații și discuții aprinse, Mihail Șora! Erau, aproape, alți oameni; explicabil, Într-un fel, ieșiseră din acei ani de „torpoare” socială, de marginalizare profesională, din zona de confuzie și de interminabile umilințe ale ultimilor ani ai dictaturii și se aflau acum, În primele luni ale lui ’90, În plină vâltoare socială și, deodată, Încărcați cu funcții și responsabilități: miniștri, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o ignoranță care arborează, după împre jurări, cele mai perfide deghizamente. Există o „ignoranță“ a inimii, o învârtoșare care anulează spontaneitatea și frăgezimea afectelor, și există sărăcia mentală, care nu știe să separe accesoriul de esențial, aparențele de realitate. Există torpoarea discernământului, acțiunea nereflectată, nerăbdarea opțiunii facile, obnubilarea comunicării cu semenii, inadecvarea, prostia, prostia pură și simplă, anticameră privilegiată și îngrășământ optim al răutății. Viciul e proasta utilizare a propriei persoane și a lumii. ți se dă o bicicletă și o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
încruntate spre gaura mare din ciorap, în jurul genunchiul meu julit. M-am lăsat în voia pașilor, care m-au dus înspre blocul lui Eduard. Mergeam de parcă aș fi avut lanțuri grele la picioare. Simțeam cum se întinde în mine o torpoare tot mai grea, care părea să îmi acopere treptat toate simțurile, ca o carapace. Nu mai știu cum am ajuns în fața ușii. Poate cu liftul sau poate m-a ajutat cineva din umbră să îmi ridic picioarele înlănțuite și să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
an cu totul neobișnuit până acum, plin de situații neprevăzute, viziuni apocaliptice și trăiri ciudate pentru mine. Clara mea minte va avea timp be rechet să înțeleagă totul mai bine. Dar, în ciuda acestei cugetări înțelepte, îmi simțeam mintea încă blocată. Torpoarea care mă cuprinsese la auzul vorbe lor us turătoare ale profei de română și care mă copleșise cu totul mai târziu, când aflasem vestea despre Eduard, părea să se fi in stalat definitiv în mine, blocându-mi mintea fără drept
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
afară. Scoase iute calmantul din geantă și-l mărunți rapid între dinți, înghițind sfărâmăturile amare cu nerăbdare, aproape cu lăcomie. Se uită în jur. Femeia în vârstă de lângă ea ador mise, cu capul căzut în jos. Simți și ea o torpoare în tot corpul și o du rere de cap surdă și persistentă. Aruncă o privire fugară pe hublou. „Aș avea mare nevoie de tine acum, Edo!“ rosti ea în gând. „Oare mai dorești să mi te arăți vreodată? Oare vei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întorc banii. Ai acceptat fotografii drept plată? ă Mi-a spus că este un artist și că pentru el fotografiile erau poze artistice. Nimeni nu a spus nimic despre pornografie. ă Arată-mi-le. Patronul se mișcă încet, plin de torpoarea. Ochii erau ultima parte a corpului său care să se miște. ă Gărbește-te! lătră Salitov. Rânji la postura lăbărțată a patronului în timp ce acesta se grăbea în camera din spate. Aproximativ de mărimea cărților de joc, fotografiile nu erau mai rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
înțelepciunea în abis și-o úită, În chipuri ale preoției, în sumbrele-amăgiri ale căinței 460 În inima și spirit tînguindu-se că peste totul Orc împărățea, Si ca înțelepciunea-i nu slujea decît ca să sporească nedeslușita pofta. Atuncea Tharmas și Urthona torpoarea împietrita o simțiră înălțîndu-li-se-n Mădulare. Urthona dădu mlădița un chip din Fibre Vast. Tharmas că o coloană de nisip rostogolitu-s-a în jur pe lîngă-nvolburata vijelie, 465 Coloană-nsuflețită rostogolindu-se mereu în jur cu ne-ncetată furie. Și Los simți torpoarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
torpoarea împietrita o simțiră înălțîndu-li-se-n Mădulare. Urthona dădu mlădița un chip din Fibre Vast. Tharmas că o coloană de nisip rostogolitu-s-a în jur pe lîngă-nvolburata vijelie, 465 Coloană-nsuflețită rostogolindu-se mereu în jur cu ne-ncetată furie. Și Los simți torpoarea împietrita, si capu-i se rostogoli jos dedesubt În ale sînului sau Hăuri; vasele sîngelui sau Țîșnesc nainte prin canale peste vînt, și-n Hau se zvîrcolesc; Și Enitharmon, palida și rece, în seve că de lapte curse 470 În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
darul de a releva dezarticularea sistemului și incompetența comandanților. Vine doamna și domnul gheneral, cea mai cunoscută proză a lui B., este concepută într-o perspectivă cuprinzătoare. Acțiunea e plasată într-un orășel de la Dunăre, în a cărui letargie și torpoare știrea despre vizita generalului la regiment are efectul unui ciclon, care dezlănțuie o agitație febrilă. Deciziile cu ton marțial luate de colonel, elaborarea unor ordine scrise cu un sever aspect cazon, dar cu o expresie ignară și cu un conținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
tabu și astăzi care bagă spaima în oamenii politici români. Surpriza e că, pentru prima oară, un reprezentant al intelighenției ruse a fost cuprins de rușinea acestui tip bizar de "onoare" ruso-sovietică. A mai fost, ceva mai înainte, trezirea din torpoarea "onoarei" rusești a lui Alexandr Soljenițân, atunci când a ajuns la concluzia că onoarea Rusiei este să lase Basarabia în pace să-și aleagă singură viitorul. Minunea s-a petrecut, recent, și-n ce privește Tezaurul. Scriitorul Serghei Mihailovici Golubițki (n.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Toposuri corelate simbolic cu timpul ce planează asupră-le. Spații impregnate de catastrofele temporale. O demolare a construcțiilor civilizației nu e decît o aluzie la demolarea unei istorii și, în miezul acesteia, la demolarea făpturilor umane, cuprinse de blazare, de torpoare, împietrite într-o dezumanizare ce pare a nu mai avea remediu: "Plimbare cu Cornelia prin cartier. Timp rece, cer senin. Urcăm la Chirigiu. Priveliștea apocaliptică a șoselei Tudor Vladimirescu, pustie, fără case, în urma demolărilor devastatoare. Maidane acoperite cu gunoaie. Cîini
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
absurdul. Acea conștiință a unei existențe deposedate de finalitate, care inspiră o revoltă surdă, lipsită și ea de sens. Spaima nonsensului capătă o forță macabră: "Sînt și mai singur în apele imaginii reflectate, zgomotele bulevardului mă afundă într-o imensă torpoare, îmi aduc aminte de vieți netrăite, de clipe pendulatorii, de prietenii care s-au afișat prin ură sau dispreț pentru că torsiunea nașterii într-o zodie dublă mă pregătește pentru saltul de arc în vid, moartea și răutatea oamenilor condiționîndu-se reciproc
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
modul dulce-înfiorat al unei "pînde". Cuvîntul "pîndă" revine frecvent sub condeiul lui M. Ivănescu (e un "termen nodal", cum ar fi spus Michael Riffaterre), cu încărcătura-i naivă de așteptare, divulgînd foamea de senzațional pe care o provoacă, prin contrast, torpoarea contemplativului: "toamna e bine să ieși pînă în fundul grădinii,/ și să pîndești șopîrlele pe zidul fierbinte de soare,/ și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă - și ți se face frig. după aceea, cu
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
descalificare" și o interdicție de doi ani îl ține departe de activitatea regizorală. Perseverentul denunțător nu era altul decât... unul dintre frații săi. Ca într-o dramă shakespeariană Mihai Berechet trăiește momente foarte dureroase la aflarea denunțătorului său: "Stările de torpoare, de nemișcare psihică în care cădeam, nu puteau aparține omului optimist, care știa să se bucure de orice, omului care fusesem întotdeauna, până de curând...." Pe lângă nenorocirile aduse de regimul distrugător ca naționalizarea farmaciei Berechet și aruncarea în stradă a
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
maritimă. Aceasta le-a lipsit însă, în mod paradoxal, intelectualilor și artiștilor noștri”. Cu excepția lui Jean Bart, al cărui Europolis ar fi rămas singurul „roman nautic românesc”. Obsesia levantină îi dictează autorului această caracteristică impresie marină, care intersectează propria-i torpoare contemplativă: „Atunci, în primele zile din noiembrie, mi s-a întîmplat să văd marea nemișcată, de-a dreptul plată, sau, cum ar spune Mateiu I. Caragiale, «lucie ca o baltă»... Orașul păstra amintirea portului levantin dintre cele două războaie; orașul
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
liberă să văd, liberă să-mi rotunjesc coapsele, liberă să-mi adun strălucind rămășițele între două valve pe promontoriul unui sex al cunoașterii culpabile ca loc geometric al tuturor proiecțiilor mele despre El așa petrecându-mi eu veșnicia recentă în torpoare, cu ochii pe ceas și adulmecându-L, un cal roșu își soarbe jăraticul direct de pe buzele mele de ceramică în timp ce aud cum se desface-n mine botul mugurelui de alun cum ochiul hipermetrop al liniștii din pământ afânat de rumoarea
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Firește, destinul personal e resimțit ca fiind „mic, mic, foarte mic”. Aici nu e însă, cum s-a afirmat, un „bacovianism” decît pe cale tematică. Deoarece, spre deosebire de bardul Plumbului, copleșit de viziunea halucinogenă a unei dezamăgiri totale, a unei stări de torpoare fără soluție, poeta craioveană posedă o fibră vitală pe care nu ezită a o aduce în scenă. Retractilitatea e doar un contrapunct stilistic al unor reacții suficient de energice. În primul rînd față de fauna umană rebarbativă, întrupată într-un „neica
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
mie. Nu mai recurg la grabnici olăcari Să-mi fâlfâie spre suple pieride, Cu câte-un madh în stih de zile mari, Din aquarela slovei translucide. Parcă-i cenușă-n călimara mea (Să-i zicem tuf), ori pusă-i pe torpoare (?), Sau prea mi-i duhul oploșit, colea, într-un gogleaz de fleacuri literare... Ci, de-aș mai fi poștal, în vreun târziu, Doar Cleliei* - jigodie fatală! -, Chiar și postum, tânji-voi să nu-i scriu Măcar un verb șucar: de
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
servici , slujbă , loc de muncă Nu mai vorbește nimeni Doar dacă-i nebun Rentierii resimt ziua de luni Ca pe o sfidare , bucurie , împăcare, relaxare Se gândesc serios să dea fuga la mare Privesc buletinul de știri cu înfrigurare Ce torpoare Mă întreb dacă și pentru privighetoare Ziua de luni e mai apăsătoare Dacă-i afectează în vreun fel viersul Dacă e mai înnorat universul Dacă și pentru necuvântătoare E mai greu mersul.... Nu în noaptea asta În noaptea asta sunt
Poezii by Monica Nistorescu () [Corola-journal/Imaginative/3368_a_4693]
-
amfibie, pe de o parte poetul binecunoscut, pe de alta personajul cvasiromanesc al paginilor la care ne referim - ne apare drept un tip de visător specific, de aristocratică notă, cu tangențe la autoanaliza cavalerească a lui Pierre Bezuhov și la torpoarea cețoasă a lui Oblomov. Lucrul prea susținut îl indispune. Nutrește măgulitoare îndoieli cu privire la personala-i relevanță: "Am lăsat baltă Conspectul despre basm, nu-l voi scrie niciodată. Miile de fișe mă resping prin masa lor. Și m-am întrebat de-
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Gheorghe Grigurcu La antipodul poeților certitudinii triumfale, ai energiei proclamative, ai manifestului incendiar, Mariana Filimon exprimă nesiguranța, ezitarea, torpoarea. Cîtuși de puțin securizant, lirismul d-sale lasă ființa descoperită în fața vicisitudinilor, vulnerabilă, neînstare a-și articula decît confesiunea, discreta lamentație. Mărturia pe care ne-o oferă e a unei șovăiri, a unei timidități, a unui simțămînt de irealizare: "Sînt
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
sunt marionetele ei”, precizează autorul (p. 34), pentru ca, într-o scrisoare din 1934, să-și mărturisească „ideea centrală”, care este „boala Atenei, boala de Atena”, mai presus de indivizii concreți. Luna exercită o mare influență asupra elementului acvatic („Nu uita torpoarea luminii de lună” - p. 201), ca mentor al personajelor (larvare!) în făgașul comuniunii (aparente, doar, fiindcă gașca se destramă curând, spre a-i lăsa să persevereze doar pe cei pregătiți), încât drumul poate fi și descifrat și ca unul dinspre
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]