134 matches
-
doar aceste două anotimpuri de bază: primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere. Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roșie căldura verii ce urmează în mod firesc în calendar. Mărțișoarele se confecționau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
sita amintirii Am rătăcit prin lume amar de multă cale, Iar azi revin în satul copilăriei mele Urcau pe dealuri line și furișat pe vale, Sub arc de curcubeee și pulbere de stele. E ca un basm feeric, o povestire toarsă, Iar clipa revederii, prin sita amintirii, Încet, cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
frunză pe un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și uitat de lume. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Drum de țară / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Dar ce-or fi “haluștele?” În față la ROMEXPO ... tarabe, cu tot felul de produse și preparate ... Haluștele-s ... sarmale! Pe farfurioară, cu mămăliguță, haluștele ne aduc, pe mine și pe Mădălina, la tăcerea cea mai adâncă ... poate, cu un ușor tors, de plăcere, ca motanii. În timp ce mănânc, îl văd pe un fost coleg de serviciu, din Timișoara, profesor de filozofie, pensionar acum, uitându-se luuuuuuuung la cei care se învărteau pe la maramureșeni. Și el e tot de pe valea Izei ... sângele-l
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
când am privit, Vroiam să-ți văd privirile-topaze. Îți scriu poem din visele nescrise, Un cânt ce izvoraște parcă-i mut, Gândul căzut parcă-i printre abise, Iubirea are gust de pergamut. Din gene zorii-mi fură iară dorul, Fuiorul tors îmi cade,se destramă, Cuprind în bratele-amândouă norul, Las soarele s-arunce-a să năframa. Și renăscut din vise te-am găsit În apa mării, în luciri de raze, Abia când visul se pare c-a sfârșit, Pe-oglinda apei apar două
DOUĂ TOPAZE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370883_a_372212]
-
spre Obor! Dar deodată, dintr-o curte, Iese un cățel banal, Si nebunu’-o ia la fugă Înapoi către spital! Dinții-i clănțăne puternic, ’i-e mărită-adrenalina... Cand, în calea îi apare Chiar doctorul cu pricina! - De ce făcuși cale n-toarsă Și tremuri așa de frica? Nu spuneai de dimineață Că tu nu mai ești pisică? - Dom’le doctor, ai dreptate, N-am să spun asta nici mâine, Dar în drum spre libertate Mi-a tăiat calea un câine! Și de-
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
pietre, un colind Mă umple de sublimul «leru-i ler», Șoptindu-mi: «Minte, dar s-o faci iubind»! ȚI-AM SCRIS Ți-am scris - pecete de cuvânt sculptată Pe stânci albite și pe luturi arse, Pe-al brazilor nesomn, pe gânduri toarse Din caierul zăpezii de-altădată. Ți-am scris cu pana înmuiată-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe nisipuri - Clepsidre sparte
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele din
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
a fost Fevronia, femeie plină de ciudățenii, se călugărise la Agafton, poreclită „Iurăscioaia cea nebună”Venea deseori pe la Ipotești, îl iubia mult pe Eminescu care o vizita când era copil, dar și mai târziu. De altfel la o șezătoare de tors lână în casa ei poetul a auzit povestea lui Călin din gura maicii Zenaida, pe care a prelucrat-o în „Călin Nebunul” și „Călin (file din poveste) ” A cincea fiică a lui Iurașcu a fost Safta, căsătorită cu un băcăoan
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
sărbătoare cu mirosurile de cozonac, fructe aduse din podul casei ținute în fân, miz de nucă prjit în tavă, sărmăluțe și cârnați. Pe lângă toate acestea, darurile pe care le primeam de la bunica; căciulă, fular, mănuși și ciorăpei împletiți din lână toarsă. Magia zilei de Sfântul Crăciun, era atât de frumoasă pentru mine când bunica și bunicul, mă luau de mână și mergeam împreună la biserică, mai ales că ei țineau zi după zi premergătoare zilei Sfântului Crăciun, timp de o lună
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
foarte vechi, donatorul are peste 70 de ani și spune că patul este primit ca zestre de la soacra sa. Pe el am pus o saltea din cânepă umplută cu paie. Este acoperit cu un cearceaf și o cergă de cânepă, toarse și țesute în casă. Căpătâiele și perinele sunt la fel țesute și cusute în casă. Pe jos sunt așternute preșuri. Tot aici este expusă o frumoasă cămașă cusută, de noapte, de damă și o haină groasă de dimie, lungă de
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, ... Când a venit Colectiva i-a luat oile ; nu i-a mai lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă, n-a putut să se împotrivească hoților de comuniști... „Femeie amărâta cu patru copii!” Oile
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PEISAJ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astrul luminii coboară sfios Palid, obosit cu raze adormite, Mângâie câmpul c-un cântecel tors Din ale stelelor cosițe împletite.. Sus pe-ale dealurilor platouri Câteva cornute pășesc agale Rumegând stingher sub surii nouri, Se opresc tăcute și privesc în vale. Trase de boi slabi, care cu coceni Trec prin peisajul jalnic, coșcovit Fapte care
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunica Mărie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masa așterni fete albe că neaua, Din cânepă toarsa, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, cănd veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunică Marie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masă așterni fețe albe ca neaua, Din cânepa toarsă, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbieSă șed la o vorbă cu gust de șerbet.E pace la tine, bunică Marie,Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet.Pe masă așterni fețe albe ca neaua,Din cânepa toarsă, țesută-n război,E-așa de curat și-i frumoasă perdeauaFăcută-n gherghef, când veneai pe la noi!Mai simt busuiocu-n ungherele toate,Buchete și-acum la icoane mai sunt!Cămara cea plină cu multe bucate,Din rafturi mă cheamă prin
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, ... Când a venit Colectiva i-a luat oile; nu i-a mai lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă, n-a putut să se împotrivească hoților de comuniști... „Femeie amărâtă cu patru copii!” Oile
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
cum muncesc alții, cât timp omul și calul munceau la cărat toate căpițele la stog. Admiră apoi cum omul cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii, au clădit stogul înalt și rotund, frumos ca un fus de tors lână. Odată terminată treaba, oamenii își pregătiră uneltele să plece să grebleze în altă parte, unde mai fusese cosit de dimineață. Ionuț își aminti că bunica îi zisese nu cumva să plece iar de-acasă. Așa că fugi val-vârtej, cât se
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
firele! - Ce sunt firele astea, Moșule? întrebă Mărțișor. - Sunt viețile oamenilor și viețuitoarelor. Ele rătăcesc hai-hui prin văzduh, atunci când trupurile mor, iar vânturile mele le mână și le poartă până aici la Caierul Vremii, unde fiicele mele le torc. Firele toarse și ursite sunt spulberate din nou de către vânturile sălbatice în cele patru zări. - Dar de ce faci asta, Moș Vreme? - Așa e scris în legile Firii! - Și ce scrie în legile Firii? - Vrei să afli tot ce-i scris în aceste
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
aruncă la picioare. Iese. ) [SAS] Ce? Ce? Văzut-am bine? Visez? A rupt-o-n față-mi! O, suflete, te-nalță, o inimă, îngheață-mi. Ce-ți folosește ție să îmbli căi întoarse, Ce-ți folosește pânza de intrigi bine toarse?... Ce nu mergi cale dreaptă?... Nu rumpi* cu braț de fier, Nu faci ca ziua de-astăzi la toți [să] pară ieri?... Și zece luni de trudă și ani întregi de chin M-au folosit cu-atîta... cu-atîta de puțin, Pe când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu firul tors sau ghemul (6, I, p. 27). Firul depănat de Tezeu este o întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am apropiat astfel, chiar dacă numai tangențial, de arhetipul firului vieții și al destinului tors, depănat și tăiat de (semi)divinități - exclusiv feminine - precum Ursitoare (Urzitoare ?) la români, Moire la greci, Parce la romani, Norne la nordici ș.a.m.d. Observ deci, deocamdată, că mitografii antici care i- au atribuit Ariadnei (și nu lui Dedal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
S-a schimbat (s-a pierdut) ceva astăzi față de atunci? 38. (D6) În satul dumneavoastră există creatori populari (oameni care creează cântece, compun melodii, realizează obiecte de artizanat, etc.)? 39. (D7) Oamenii din sat se mai ocupă cu activități tradiționale tors, țesut, croit, etc.? 40. (E1) Ce înseamnă pământul pentru oamenii din sat? Din ceea ce cunoașteți dumneavoastră sunt mulțumiți de pământul pe care îl au? Sunt mulțumiți de felul în care îl lucrează și de produsele pe care le obțin? 40
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]