575 matches
-
Modelarea pereților este realizată minimal prin elemente de suprafață cu comportare de membrană, poziționate în planul inimii peretelui. (8) Modelarea grinzilor de cuplare este realizată minimal prin elemente de tip bară solicitate la încovoiere, forță tăietoare pe două direcții și torsiune. (9) Pentru grinzi de cuplare având raportul dintre deschiderea liberă și înălțimea secțiunii transversale mai mic decât 2,o se recomandă modelarea utilizând elemente de suprafață cu comportare de membrană la acțiuni paralele cu planul lor median, poziționate paralel cu planul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
membrană la acțiuni paralele cu planul lor median, poziționate paralel cu planul median al inimii grinzii. (10) Modelarea stâlpilor și grinzilor lungi este realizată minimal prin elemente de tip bară solicitate la încovoiere și forță tăietoare pe două direcții și torsiune. (11) Modelarea plăcilor componente ale planșeelor este realizată minimal prin elemente de suprafață cu comportare de membrană, poziționate paralel cu planul plăcii. (12) În calcul eforturilor și deformațiilor se consideră deformabilitatea planșeelor la acțiuni paralele cu planul median al plăcilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
identificarea variației poziției axei neutre a pereților în funcție de momentul încovoietor aplicat în planul inimii. (5) Modelarea grinzilor lungi și a stâlpilor este realizată minimal prin elemente de tip bară, solicitate la încovoiere, forță tăietoare pe două direcții și torsiune, cu neliniaritate fizică, având plasticitate concentrată sau distribuită. (6) Pentru grinzi de cuplare având raportul dintre deschiderea liberă și înălțimea secțiunii transversale mai mic decât 2,0 se recomandă modelarea utilizând elemente de suprafață de tip membrană cu comportare neliniară sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
alegerea de contururi regulate în plan orizontal, compacte, convexe și simetrice. Se recomandă evitarea disimetriilor pronunțate în distribuția volumelor, a maselor, a rigidităților și a capacităților de rezistență ale pereților și ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării efectelor de torsiune generală la acțiunea seismică și a altor efecte structurale defavorabile. (3) Poziția centrului de rezistență al structurii la baza acesteia este apropiată de poziția centrului de rigiditate. Distanța dintre acestea nu depășește 10% din dimensiunea în plan a clădirii, pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
proiectare P 100-1. (3) Se recomandă ca lungimea, L, a tronsoanelor de clădire și lungimea, l, dintre capetele extreme ale pereților (Figura 3.2) să nu depășească valorile prevăzute în Tabelul 3.1., în vederea reducerii eforturilor din deformații împiedicate și din torsiunea de ansamblu a clădirii la acțiuni seismice. Figura 3.2 Limitarea dimensiunilor tronsoanelor Tabelul 3.1 Dimensiuni maxime ale tronsoanelor Tipuri de planșeu L(m), B(m) l (m), b (m) Planșeu din beton armat monolit sau planșeu cu alcătuire mixtă (din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
și încărcări: N; ... – Eforturi și încărcări distribuite liniar: N/mm; ... – Eforturi și încărcări distribuite pe suprafață: N/mmp; ... – Masa: kg; ... – Masa specifică (densitate): kg/mc; ... – Lungime: m; ... – Arie: mp; ... – Volum: mc; ... – Greutate specifică: kN/mc; ... – Eforturi unitare și rezistențe: N/mmp (MPa); ... – Momente (încovoietoare, de torsiune etc.): Nm. ... ... 1.5. Simboluri (1) Se preiau toate simbolurile din normativele de referință SR EN 1995-1-1 și SR EN 1995-1-2. (2) Simboluri folosite în capitolul 3 sunt următoarele: Ed valoarea de proiectare a efortului în combinația de proiectare cea mai
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
coloanei cervicale Manipulare manuală de mase^7 Vibrații mecanice transmise întregului corp Deformări ale coloanei vertebrale toracale Manipulare manuală de mase^7 Discopatii lombare, inclusiv hernia de disc lombară Manipulare manuală de mase^7 Vibrații mecanice transmise întregului corp Suprasolicitarea^3 prin supraîncordări, presiuni, torsiuni, tracțiuni Deformări ale coloanei vertebrale lombare Manipulare manuală de mase^7 Poziții vicioase prelungite^5 ale coloanei lombare ^2 Mișcări repetitive: mișcări efectuate prin repetarea aceluiași gest, cu o frecvență impusă ca număr de acțiuni pe minut și cu o durată a
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
Mișcări repetitive: mișcări efectuate prin repetarea aceluiași gest, cu o frecvență impusă ca număr de acțiuni pe minut și cu o durată a ciclului egală sau mai mică de 30 de secunde. ^3 Suprasolicitări musculoscheletice: solicitarea excesivă prin supraîncordări, presiuni, torsiuni, tracțiuni. ^4 Poziții extreme: posturi cu caracter nefiresc ale aparatului musculoscheletic ce suprasolicită diferite segmente ale organismului. ^5 Poziții vicioase prelungite: postura incorectă prelungită ce determină stres mecanic asupra unor porțiuni ale aparatului musculoscheletic. ^6 Microtraumatisme repetate: traumatisme de mică
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
subunități de măsură: Dimensiuni: m Eforturi și încărcări: kN, kN/m, kN/m 2 ; Masa: kg, t; Masa specifică (densitate): kg/m 3 , t/m 3 ; Greutate specifică: kN/m 3 ; Eforturi unitare și rezistențe: N/mm 2 (MPa), kN/m 2 (kPa) ; Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm; Accelerații: m/s 2 ; Accelerația gravitațională: g (9,81 m/s 2 ). Documente normative de referință Documentele normative de referință se regăsesc în Tabelul 1.1 și Tabelul 1.2. Tabelul 1.1 Reglementări tehnice de referință Nr. Reglementare tehnică 1 CR 0 Cod
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256668]
-
vreme, renunță la perspectiva cenaclistă asupra literaturii, în favoarea unei abordări cu miză pronunțat individuală. Rămâne un corpus teoretic, doctrinar, însă acesta e retras în fundal, diminuat ca pondere și semnificație, lăsând să apară în prim-plan amprenta și conturul eului: torsiunea chinuitoare, dar atât de expresivă, a scriitorului singur, cu desăvârșire singur, în fața paginii albe. Dacă majoritatea componenților generației '80 au avut un start fulminant și un traseu pâlpâitor (excepțiile numindu-se Mircea Cărtărescu și Mariana Marin, Marta Petreu și Gheorghe
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
e poarta către-acea grădină în care totul e permis și-n care, noi doi, împreună, putem să făurim un vis. Știam și eu, știai și tu, c-avem atâtea a ne spune încât putem convinge timpul să modeleze-o torsiune în care să ne-ascundem singuri, ca-ntr-un cocon perimetral și să ne-abandonăm cu totul sensului tandru, pasional. Știai și tu, știam și eu, că universul ne privește, că-l răsplătește îndelung pe-acel ce-n dragoste-ndrăznește
POVESTE DE DRAGOSTE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370407_a_371736]
-
dăruit cerul/ dar infinitul inimii tale îl făcea să pară mic./ Ți-am dăruit o stea/dar părea o scânteie din aura ta de lumină...” În final, arunc o privire de ansamblu pe această salbă aurie de poeme, să deslușesc torsiunea firului tematic prin vălmășagul misterios al trăirilor și simțirilor poetului adolescent. Câtă frumusețe dureroasă în zbuciumul sufletesc, asemenea zbaterii fluturelui, dornic să iasă în atmosfera plină de lumină, culoare și parfum de floare! Încerc să înțeleg nuanțele schimbătoare ale acestui
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
scepticii greci, Pirhon, Schopenhauer, Nietzsche sau Cioran au refuzat să învețe această limbă, s-au împotmolit în fonetica ei. Franz Kafka este probabil singurul om de spirit care stăpânește această limbă, încăpățânându-se să sondeze abisurile mașinăriei cosmice, să descifreze torsiunea, fețele și contrafețele infinitului, să schițeze geografia inteligibilă a lumii. Autorul Procesului se naște la 3 iulie 1883 într-o familie de evrei din Praga. Dacă pe linie paternă avea descendenți pragmatici, robuști fizic și psihic (bunicul măcelar, iar tatăl
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
Cerințe fundamentale ... 3. Proiectarea seismică 3.1. Generalități 3.1.1. Componente ale clădirilor ... 3.1.2. Clase de ductilitate ... ... 3.2. Criterii privind alcătuirea structurilor 3.2.1. Configurația structurii principale ... 3.2.2. Regularitatea structurii 3.2.2.1. Regularitatea în plan orizontal ... 3.2.2.2. Regularitatea în plan vertical ... ... 3.2.3. Rigiditatea la torsiune de ansamblu ... 3.2.4. Redundanța structurală ... 3.2.5. Distanțe între clădiri ... 3.2.6. Diafragme orizontale ... 3.2.7. Secțiunea de încastrare convențională ... 3.2.8. Mecanismul plastic optim ... 3.2.9. Componente structurale secundare ... 3.2.10. Componente nestructurale ... ... 3.3. Criterii de performanță seismică pentru structura principală 3.3.1. Starea limită ultimă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
acțiuni. Structură principală: ansamblul componentelor seismice principale și legăturile dintre acestea care asigură stabilitatea clădiri sub diferite tipuri de acțiuni. Secțiunea de încastrare convențională: secțiunea de la care se consideră că acțiunea seismică orizontală este transmisă structurii. Structură flexibilă la torsiune: structură cu rigiditate și rezistență insuficientă la torsiune de ansamblu. Zonă critică: zonă a unei componente structurale principale unde pot să apară deformații plastice ca urmare a acțiunii seismice. Zonă plastică: zonă a unei componente structurale principale unde se dezvoltă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
legăturile dintre acestea care asigură stabilitatea clădiri sub diferite tipuri de acțiuni. Secțiunea de încastrare convențională: secțiunea de la care se consideră că acțiunea seismică orizontală este transmisă structurii. Structură flexibilă la torsiune: structură cu rigiditate și rezistență insuficientă la torsiune de ansamblu. Zonă critică: zonă a unei componente structurale principale unde pot să apară deformații plastice ca urmare a acțiunii seismice. Zonă plastică: zonă a unei componente structurale principale unde se dezvoltă deformații plastice ca urmare a acțiunii seismice, în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
clădirile care au pereți de compartimentare și închidere din zidărie de orice tip sau din beton, dacă la parterul acestora sunt organizate spații comerciale deschise sau parcări; ... (b) clădirile care au stâlpi întrerupți și rezemați pe grinzi. ... ... ... 3.2.3. Rigiditatea la torsiune de ansamblu (1) Se aplică prevederile din codul de proiectare P 100-1. ... 3.2.4. Redundanța structurală (1) Se aplică prevederile din codul de proiectare P 100-1. ... 3.2.5. Distanțe între clădiri (1) Se aplică prevederile din codul de proiectare P 100-1. (2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
de proiectare a capacității de rezistență la forță tăietoare; V_Ed valoarea de proiectare a forței tăietoare. (11) Structura principală se realizează astfel încât stabilitatea, rezistența și rigiditatea la acțiuni seismice orizontale ale clădirii să nu fie asigurate prin răspunsul la torsiune al componentelor structurale. Rezistența și rigiditatea la torsiune ale componentelor structurale se neglijează în proiectarea seismică. (12) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM, la fiecare nod grindă - stâlp al structurilor în cadre de beton se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
tăietoare; V_Ed valoarea de proiectare a forței tăietoare. (11) Structura principală se realizează astfel încât stabilitatea, rezistența și rigiditatea la acțiuni seismice orizontale ale clădirii să nu fie asigurate prin răspunsul la torsiune al componentelor structurale. Rezistența și rigiditatea la torsiune ale componentelor structurale se neglijează în proiectarea seismică. (12) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM, la fiecare nod grindă - stâlp al structurilor în cadre de beton se îndeplinește condiția: Σ M_Rd,c ≥ γ_Rd Σ M_Rd,b (3.8
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
cu forme și dimensiuni potrivite, în acord cu valorile de proiectare ale acțiunilor. (2) Stabilitatea la răsturnare și la lunecare a structurii se asigură prin utilizarea unui sistem de fundare adecvat caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare. (3) Stabilitatea la torsiune de ansamblu a structurii se asigură prin așezarea potrivită în plan orizontal a cadrelor. (4) Stabilitatea locală a stâlpilor și grinzilor se asigură prin: (a) alegerea unor forme potrivite ale secțiunilor transversale; ... (b) limitarea superioară a deschiderii libere a elementului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
teren indicată la (4) este recomandată și pentru calculul eforturilor și deformațiilor din suprastructură. (7) Modelarea stâlpilor și grinzilor se realizează minimal prin elemente de tip bară solicitate la forță axială, moment încovoietor și forță tăietoare pe două direcții și torsiune. (8) Modelarea pereților nivelurilor situate sub cota de încastrare convențională se realizează minimal prin elemente de suprafață cu comportare de membrană, poziționate în planul inimii peretelui. (9) Modelarea plăcilor componente ale planșeelor se realizează minimal prin elemente de suprafață cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
de eforturi așteptate. (16) Prin excepție de la (13) , la calculul eforturilor se pot utiliza următorii factori de reducere a rigidității la încovoiere: (a) pentru stâlpi comprimați: 0,80; ... (b) pentru stâlpi întinși: 0,20; ... (c) pentru grinzi: 0,60. ... (17) Rigiditatea la torsiune a stâlpilor, grinzilor și pereților de beton se neglijează în calcul cu excepția situației în care stabilitatea unei părți de structură nu poate fi asigurată în lipsa răspunsului la torsiune a componentelor structurale care constituie reazem pentru aceasta. (18) Valorile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
stâlpi întinși: 0,20; ... (c) pentru grinzi: 0,60. ... (17) Rigiditatea la torsiune a stâlpilor, grinzilor și pereților de beton se neglijează în calcul cu excepția situației în care stabilitatea unei părți de structură nu poate fi asigurată în lipsa răspunsului la torsiune a componentelor structurale care constituie reazem pentru aceasta. (18) Valorile modului de elasticitate mediu al betonului, Ecm, pentru utilizare la modelarea structurii pentru verificarea deplasărilor orizontale se stabilesc conform prevederilor codului de proiectare P 100-1. (19) Fracțiunea din amortizarea critică
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
structurale se realizează astfel încât să se poată identifica mecanismul plastic al structurii sub acțiuni seismice. (3) Modelarea grinzilor lungi și a stâlpilor se realizează minimal prin elemente de tip bară, solicitate la încovoiere, forță tăietoare pe două direcții și torsiune, cu neliniaritate fizică, având plasticitate concentrată sau distribuită. (4) Pentru modelarea capacității de rezistență la încovoiere a elementelor structurale se utilizează valorile caracteristice ale rezistențelor oțelului și betonului. Legile constitutive ale oțelului și betonului, sigma-epsilon, se stabilesc conform prevederilor SR
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
de fibrele prelucrate ... 2.2.6. Înfășurarea: definiție, scopul operației, principiul de realizare, mecanismul de înfășurare întâlnit la flaier și mașina de filat cu inele, particularități constructive în funcție de fibrele prelucrate ... ... 2.3. Elemente de proiectare a firului și calcule tehnologice (laminaje, torsiune). ... ... 3. Procese tehnologice din țesătorie 3.1. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple ... 3.2. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite ... 3.3. Operații tehnologice din țesătorie 3.3.1. Bobinarea: definiție, scopul operației, schema de principiu, dispozitive comune mașinilor de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]