1,011 matches
-
Gastro și restaurante Revelația toscană: Nu știu cum e în Toscana, căile misterioase ale vacanțelor mele spontane nu m-au dus încă acolo, dar dacă arată ca-n filme și se mănâncă măcar ca la restaurantul Tuscany, deschis recent în Centrul Vechi, acolo mă retrag la pensie, să mă bucur măcar
Spaghetti dal tirreno la Tuscany [Corola-blog/BlogPost/96837_a_98129]
-
nu zici: aș încerca și altceva, mai aveți vreun restaurant demn de luat în seamă în frumosul dumneavoastră hotel? Decât dacă îți bagi accidental nasul alături, la Cucina, și rămâi pe loc fermecat de atmosfera caldă, de bucătărie de bunică toscană genuină, cu două oale bolborosinde pe foc. Sunt multe lucruri davvero delicioase de încercat la Cucina, m-am gândit eu, după ce mi-am băgat nasul și furculița în farfuriile a cinci comeseni porniți să cineze italienește într-o seară rece
Supă cu fructe de mare de la Cucina [Corola-blog/BlogPost/97009_a_98301]
-
la Cucina, m-am gândit eu, după ce mi-am băgat nasul și furculița în farfuriile a cinci comeseni porniți să cineze italienește într-o seară rece de noiembrie. Specialitatea locului este însă, fără doar și poate, Zuppa di mare alla Toscana. Această supă bogată, dar deloc grea, are la bază un bulion de pește înmiresmat, cu accente de lemongrass și usturoi, în care plutesc dens pui de caracatiță, calamari, scoici St. Jaques, creveți și midii. Porția costă 65 de lei, are
Supă cu fructe de mare de la Cucina [Corola-blog/BlogPost/97009_a_98301]
-
înmiresmat, cu accente de lemongrass și usturoi, în care plutesc dens pui de caracatiță, calamari, scoici St. Jaques, creveți și midii. Porția costă 65 de lei, are 750 de grame și hranește lejer doi-trei oameni flămânzi. Se servește cu pâine toscană crocant-cojoasă, picurată cu ulei de măsline în care s-au marinat săptamâni bune toate picanteriile și însoțită în chip fericit cu un pahar de Pinot Grigio rece. Am încercat (plăcut, devorat) și pastele de casă cu fructe de mare (tema
Supă cu fructe de mare de la Cucina [Corola-blog/BlogPost/97009_a_98301]
-
În 2014 continuă ciclul forumurilor economice Italia-Romania regionale, organizate de Camera de Comerț a României în Italia (Cciro Italia). Primele patru forumuri economice vor avea loc în (Toscana (Florența) - 31 ianuarie 2014, Veneto (Verona) - 7 februarie 2014, Friuli-Venezia Giulia (Trieste) - 8 februarie 2014 și Lombardia (Milano) - 1 martie 2014. Prima misiune economică în România va avea loc în perioada 20 - 25 februarie 2014. „În perioada ianuarie - februarie 2014, Cciro
Un nou ciclu de forumuri economice [Corola-blog/BlogPost/93716_a_95008]
-
Asociația Românilor din Italia, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României în Italia lansează televiziunea Dacia tv. Telespectarorii din Italia pot viziona emisiunile pe următoarele canale digitale: Lazio - 572, Abruzzo - 684, Toscana - 606. Începând cu luna octombrie 2014 vor fi activate transmisiile și în celelalte regiuni din Italia. Grila de programe Dacia tv va conține: - emisiuni cu caracter economic, dedicate investitorilor români din Italia, în care vor fi promovați oamenii de afaceri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93201_a_94493]
-
banca ŤBDGť a oferit publicului larg o expoziție de o excepțională valoare, intitulată ŤPictura italiană din Renaștere și până în secolul la XVIII-leať, valori ale Academiei Carrara din Bergamo. Picturi de Rafael și de Tizian, apoi lucrări aparținând Goticului târziu, Renașterii toscane, Renașterii lombarde, Ťmodernismuluiť venețian al începutului de secol XVI, Barocului italian al secolului al XVII-lea, totul constituie un inestimabil tezaur ce probează efervescența creatoare a spiritului, geniul unei mari epoci. Expoziția poate fi vizitată în continuare până spre sfârșitul
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
Timișoarei a mai precizat că, față de proiectul privind reabilitarea clădirilor istorice demarat deja cu Germania, această nouă colaborare este complementară. Tot pentru astfel de proiecte, Timișoara mai are oferte de colaborare din partea orașelor înfrățite Faenza și Palermo, și din regiunea Toscana. L. S. Proiecte strategice l Aprobate de C.J.T. Consiliul Județean Timiș a aprobat includerea în Programul de cooperare teritorială România - Ungaria 2007-2013 a trei proiecte strategice. Astfel, pentru accesarea de fonduri europene, C.J.T. colaborează cu structuri similare din județul Arad
Agenda2006-25-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/285074_a_286403]
-
frontiera externă a U.E. De la data aderării României la Convenția de aplicare a Acordului Schengen, Sistemul Informatic Național de Semnalări va fur- niza date către Sistemul Informatic Schengen, conform reglementărilor europene. VALI CORDUNEANU Propuneri de colaborare l Din regiunea italiană Toscana și din Belgia Alteța Sa Principele Radu de Hohenzollern-Veringen s-a aflat la Timișoara, la începutul acestei săptămâni, cu acest prilej având întâlniri cu autoritățile locale. În cadrul dis- cuțiilor de la Prefectură, la care au participat domnul subprefect Alexandru Chirilă și vicepreședintele
Agenda2006-25-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285075_a_286404]
-
și vicepreședintele C.J.T. Marius Popovici, oaspetele a declarat că, în calitatea sa de reprezentant special al Guvernului României, în aproape patru ani, a fost la Timișoara de șase ori. Cu această ocazie, a prezentat autorităților un mesaj din partea reprezentanților Regiunii Toscana din Italia care doresc să stabilească o colaborare la nivel instituțional între Florența și Timișoara pe probleme de restaurare a patrimoniului cultural-istoric. Această ofertă a fost prezentată și la întâlnirea cu primarul Gheorghe Ciuhandu. O altă propunere de colaborare este
Agenda2006-25-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285075_a_286404]
-
din complexul comercial „Galeria 1” (Bd. Antenelor nr. 4), cei interesați pot consulta cele cinci cataloage turistice editate de „Terra Reisen”. Primul dintre ele, catalogul „Italia & Corsica 2006”, oferă în cele 260 de pagini, 159 de locații de turism în Toscana, Piemont, Sicilia sau Elba. Cel de-al doilea, „Croația 2006”, prezintă 120 destinații în Croația, Muntenegru, Slovenia și Grecia. Amatorii de călătorii vor putea să aleagă, dintr-un catalog de 68 de pagini, potențiale destinații turistice în Austria. Ultimele două
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
ego-urile y compris) nu încetează să surprindă. Unii se plimbă instituțional, ca Mircea Cărtărescu, prin programul Les Belles Etrangères, sau ca Andrei Bodiu cu Trenul literaturii Europa 2000, alții, ca Brina Svit, sunt prizonierii unei baronese cam excentrice, patronând, în Toscana, o colivie cu scriitori, găzduiți contra 500 de cuvinte pe zi. În fine, unii sunt universitari, având de înfruntat, în campusurile gazdă, prelegeri serbede despre sistemele ratate, de găsit pe meleagurile estice de unde vin. În totul, călătoriile sunt aseptice, sub
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
copiii tăi de pe străzi, țiganii tăi. Mândrește-te cu dizidența ta din perioada comunistă. Lasă-ne pe noi să scriem despre dragoste, moarte, fericire, agonie și extaz.” (Mircea Cărtărescu). După ce-și fixează câteva decoruri - Como, vila von Rezzori din Toscana, Schloss Solitude, mansarda antisocialului Cioran (luată drept contrapunct) - Corina Ciocârlie le urmărește în paralel, dezvoltând câte o poveste care aduce împreună mai mulți scriitori, mai multe percepții involuntar convergente. Ies, dintr-o sumă de întâmplări, niște microromane, nu tocmai de
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
avea mai multă autoritate în străinătate decât la Paris. În mai multe rânduri, el a menținut pacea în Europa, impunând medierea între Franța și alte puteri. Astfel, el a dat în Italia o lovitură decisivă Austriei, luîndu-i Neapole, Sicilia și Toscana; în sfârșit, el ne-a asigurat nouă, francezilor, posesiunea Lorenei. Iată servicii, care, așadar, nu au fost nicidecum minore. Lui Fleury îi plăcea să negocieze; era bătrân, răbdător, calm. Și nu iubea nimic din ce întreținea verva jurnaliștilor. Nemiloasele saloane
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
european? Pe de altă parte, gândiți-vă, măcar un moment, la ce s-ar fi produs dacă, prin absurd, Societatea Națiunilor ar fi existat atunci când dl. Cavour 132 construia Italia. Probabil că Regatul Neapolelui, Statul Papal și marele ducat al Toscanei ar fi făcut parte din Societatea Națiunilor, iar guvernele lor ar fi denunțat la Geneva agresiunile care le amenința. Societatea Națiunilor ar fi primit acordul să intervină. Ar fi reușit oare ea să-i oprească pe Garibaldi 133 și pe
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să-i dea târcoale, zicându-și că, la vârsta lui, oricum unii mai vorbesc și singuri și visează cai verzi pe pereți. Fusese deja la Tuileries, amintindu-și că Regina Caterina de Medici decisese construirea grădinilor în stil italian, reproducând Toscana natală la Paris. Poate și Clody venea aici, în dorul de Cișmigiu... Cum era o zi frumoasă, mai trecu odată Podul Alma, admiră apele liniștite ale Senei, trecu pe Montaigne pe lângă marile magazine de modă, admiră ultimele creații, ajunse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Emanoil Marcu Nicolas Bouvier s-a născut în 1929 la Grand-Lancy, lângă Geneva. Influențat poate de tatăl său, care era bibliotecar, devine, copil fiind, un cititor pătimaș. Începe să călătorească de la vârsta de 17 ani (Bourgogne, Toscana, Provence, Flandra, Sahara, Laponia, Anatolia). Se înscrie la Facultatea de Litere și Drept a Universității din Geneva, dar nu așteaptă rezultatul examenelor de licență și, în iunie 1953, pleacă împreună cu un bun prieten, pictorul Thierry Vernet, într-o călătorie care
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
noapte, Întinzându-se ca un câmp bine cultivat, În rânduri, punctate ici și colo de case mari, acolo unde drumul se lățea brusc, iar pereții de ciment ascundeau imense conace În stil occi dental, cu țigle roșii care imită acoperișurile toscane, abia vizibile pe deasupra zidurilor. Numai că aici totul Îmbătrânește foarte repede, Își spunea Margaret. Jakarta transformă orice Într-o masă noroioasă și face ca lucrurile noi să pară vechi. Mușchiul se Întinde pe cimentul neted, soarele și ploaia macină metalele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pana în literatură. Contextul nu-l complexa, înaintașii l-au fascinat, în Discurs sau dialog despre limba noastră deschide un dialog imaginar, pasionat, cu Dante, pe problemele limbii literare italiene folosită de cei trei predecesori, dacă ea se numește italiană, toscană sau florentină. Observațiile filologice sînt de mare profunzime, iar Machiavelli are grijă să-și dea dreptate. Discursul ultim aparține autorului și se încheie cu umor involuntar: Cînd am terminat de vorbit, Dante, care m-a ascultat atent, acceptă că am
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prestigiul, el îi dădea o putere temporală mare. Dar odată săvîrșită această primă eroare, a fost nevoit să facă și altele la fel de grave, așa încît, spre a pune capăt ambiției lui Alexandru și pentru ca acesta să nu ajungă stăpîn al Toscanei, a trebuit să se întoarcă în Italia. Nu-i fu însă de ajuns că mărise puterea bisericii și își îndepărtase prietenii, căci voind să ocupe regatul Neapolului, îl împărți cu regele Spaniei; și dacă pînă atunci fusese singur stăpîn în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în care, după cucerirea Faenzei, a atacat Bologna și a observat că armatele lor luptau fără nici un avînt; în ce-l privește pe rege, a putut să-i cunoască intențiile atunci cînd, după ce a ocupat ducatul de Urbino, a atacat Toscana; iar regele l-a făcut atunci să-și retragă trupele din această expediție. În urma acestui fapt, ducele hotărî să nu mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintîi lucru pe care l-a făcut a fost acela
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
puțini reușiseră să se salveze; nobilimea romană o cîștigase de partea lui în cea mai mare parte; iar cît privește colegiul cardinalilor, cei mai mulți dintre membrii lui îi erau favorabili. În cuceririle noi, își făcuse planul de a pune mîna pe Toscana, în timp ce stăpînea deja Perugia și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucît spaniolii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte din frică; iar florentinii, la rîndul lor, nu puteau să facă nimic împotrivă: deci dacă atacul împotriva Toscanei i-ar fi reușit (și i-ar fi reușit în adevăr chiar în anul în care a murit Alexandru), el ar fi cîștigat atîta putere și ar fi dobîndit atîta autoritate, încît s-ar fi putut menține mai departe prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cunoscut locurile și le-ai străbătut de multe ori, vei putea să înțelegi cu ușurință poziția oricărui alt loc pe care ar trebui să-l iei în cercetare. Dealurile, văile, șesurile, fluviile și mlaștinile care se găsesc, spre pildă, în Toscana seamănă într-o anumită măsură cu acelea care există în celelate provincii; așa încît cel care cunoaște aspectul locurilor unei provincii poate să cunoască ușor aceleași lucruri și în ce privește celelalte provincii, în schimb, principele care n-are cunoștințe și nici
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai înalt al acțiunilor lui, soarta l-a respins. Astfel încît, rămas fără viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor în Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana și să-i lecuiască rănile vechi și adînci care de multă vreme sîngerează. O vedem rugîndu-se Domnului să-i trimită pe cineva care s-o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem de asemenea hotărîtă și gata să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]