77 matches
-
un cerc șnurat, de argint, de la care pornesc spre exterior opt săgeți, de același metal, cu câte două creneluri, așezate gironat și alezate. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: IDENTITATE PENTRU TOȚI. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR * M.A.I. Semnificația elementelor însumate: a) bezantul cu cercul șnurat - unitate, perfecțiune, iar prin extensie induc ideea centralizării
ORDIN nr. 109 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273362]
-
Nihil ego conposite dixi, sed lege legendo. 5 Tum scilicet mundus finitur, cum ille parebit Et tres imperantes ipse deuicerit orbe. Cum fuerit autem Nero de inferno leuatus, Helias ueniet prius signare dilectus, Rex quam sub fine redit et artatio tota. 10 In septem annis tremebit undique terra, Sed medium tempus Helias, medium Nero tenebit. Tunc Babylon meretrix incinefacta fauilla. Inde ad Hierusalem perget, uictorque Latinus. Tunc dicit: „Ego sum Christus, quem semper oratis” 15 Et quidem conlaudant illum primitiui decepti
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cea mai elevată și mai convingătoare theoria despre ceea ce astăzi anglo-saxonii numesc lifelong education (educația de-a lungul întregii vieți, educația permanentă) care s-a conceput vreodată. Vom stărui în subcapitolul următor asupra acestei demonstrații monumentale a tezei după care tota vita schola est (toată viața este o școală). Să amintim celelalte trei componente ale profeticei scheduling comeniene. Căci despre o „prognoză” riguroasă este vorba în acestea. În cea de-a cincea lucrare, Panglottia, Comenius discută despre importanța învățării limbilor. Las
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al minorităților conlocuitoare. Transcriere fără translator, acesta fiind la Bufet. Grupu nost parlemantar recunoște deschis că niam pelmuit benevol ceea ce vom continua cu maxime covinger sperind spre o chit mai densa deschidem a , asta, jocu. Cu tote aceste cerem cu tota forția pe care o avem se se recunoscă public că bizza nu e baștinașa neaoșa, dacă strabunii noștri au participat din stravechi la ia. Daca nu se face acest recunoașteri, grupul nost se retrage de parlament și refuza joace biz
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
per aliquam revocationem tantum vel expressam generalem vel spetialem infringeri, revocări, capsări aut aliquo modo mutări, șed totiens consumări, et de novo fieri quotiens appareret modo aliquo, revocatum, irritatum vel viribus vacatum, nisi în tali revocatione continetur et insertă esset tota oratio dominicalis, videlicet "Pater noster" etc., et tota series presentis testamenti. Et taliter me Petrum notarium infrascriptum rogavit de predictis publice conficerem instrumentum. *** [Notă marginala:] "Emis că aici către două dintre fiice". În numele Domnului, amin. În anul o mie patru sute
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
spetialem infringeri, revocări, capsări aut aliquo modo mutări, șed totiens consumări, et de novo fieri quotiens appareret modo aliquo, revocatum, irritatum vel viribus vacatum, nisi în tali revocatione continetur et insertă esset tota oratio dominicalis, videlicet "Pater noster" etc., et tota series presentis testamenti. Et taliter me Petrum notarium infrascriptum rogavit de predictis publice conficerem instrumentum. *** [Notă marginala:] "Emis că aici către două dintre fiice". În numele Domnului, amin. În anul o mie patru sute nouăzeci al Domnului Nostru de la întruparea să aducătoare
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
greu decât unui zugrav rablagit. PIANISTA: Trebuie să mai introduc un discurs. Deci, Discursul unu: Ard, numai așa între timp, apoi pielea imi crește la loc albă. (râde) COMPOZITORUL: Acum îmi intepretează propria memorie de mai bine de o oră tota melodiile cât de cât mai răsărite din pădure și de pe pășuni... și încă nici un cerb, numai găinile din cotețul din spate. (arată spre spate) PIANISTA: Știu, am auzit tot. COMPOZITORUL: Și eu trebuie să interpretez un discurs. Discursul doi: Trag
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Mihail Bahtin 134, sesizând că specificul mentalității latine trebuie căutat și în deriziune, în negarea savuroasă a lucrurilor până atunci acceptate drept solemne, printre care și prăfuitele postamente literare. De fapt, această înclinație către râs, bună-dispoziție și uneori satiră (Satura tota nostra est!, avea să exclame Quintilianus) a fost atât de puternică încât s-a menținut și după apunerea civilizației latine, în ciuda agelaștilor care au prezervat numai o cantitate minimală din creația romană de factură comică, îndeletnicindu-se cu selectarea "discursului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale lui 2007, volumul tranzacțiilor a fo st mai mic decât cel înregistrat într o perioadă dedoi ani, și a fost cu 16 % mai mic de cât volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2006. Ast fel, două treimi din tota Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital lul tranzacțiilor s-au realizat la nivel național, fiind în creștere față de anul 2005, iar aceasta s-a datorat împrumuturilor făcute de stat de pe piețele interne și nu de pe cele externe. Tranz
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu cel sarcastic, este foarte bine reprezentat în literatura română, cel puțin din punct de vedere cantitativ. O anumită predispoziție națională 31, o reminiscență genetică de la străvechii latini care-și revendicau paternitatea asupra acestui genus comoediae prin formularea apodictică "satura tota nostra est" (Quintilian), dar și valurile istoriei care au modelat în fiecare etapă condiții prielnice pentru proliferarea formelor literare de defulare a revoltelor acumulate, de compensare în plan ideal a înfrângerilor din planul concret material, pot fi explicații pentru propensiunea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
știu adevărata pronunțare a numelui divin. Trebuie să remarcăm însă că Dumnezeu spune, "Cel ce Sunt", și nu "Cel ce Este", cum ar fi fost normal, sugerând ubicuitatea și veșnicia în sensul definiției lui Boethius: "Aeternitas igitur est interminabilis vitae tota simul et perfecta possessio" ("veșnicia este posesiunea, în același timp deplină și desăvârșită, a vieții nesfârșite") 37. Numele lui Dumnezeu nu poate fi conjugat decât la persoana I. În loc de o revelație de Sine directă, Dumnezeu se face cunoscut prin revelarea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
parintiloru, tutoriloru și celoru alți, de a tramite pe copii la scola. 48. Institutorii voru ține scola în tote dilele afară de duminice și serbatori dominicali sau naționali. 49. Vacațiuni voru fi optu dile la Craciunu, cinci-supra-dece la Pasce și în tota luna Septembre. 50. Se voru ține doue esamine generali, unulu în septimana care precede septemana Patimiloru, si celu de alu douilea, în cele după urma dile ale lunei Augustu, candu se va face împărțire de premie. Epoca esamineloru se va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de mose de clasă ÎI, destinate la trebuințele comuneloru rurali. 221. La institutulu gregorianu din Iași și la institutulu de nascere din Bucuresci se voru formă mose de clasă I care voru ave dreptu de a esercita artea mosiului în tota întinderea României. 222. Invetaturele ce se voru propune în scolele de moșitu sînt: 1) Teoria și practica moșitului; 2) Altoirea; 3) Pensamente elementarie; 4) Cunoscinte asupra planteloru și substanteloru usuali necesarie leudieloru și prunciloru. Secțiunea IV Seminarie I Despre întreținerea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
absentia unui membru s'ar prelungi peste trei sedintie, elu se inlocuesce pe tempulu absenței, prin unu membru supleantu, după ordina glasuriloru dobândite la alegeri. Supleantulu primesce jumetate lefa Membrului absentu în congediu pe totu tempulu inlocuirei sale, si lefa tota candu intocuesce pe unu membru absentu fără congediu. Capitolul 2 DISPOSITIUNI GENERALI ATINGATORE DE COMITETULU PERMANENTU. Articolul 85 Comitetulu este presidatu de Prefectu. Presiedintele are votu deliberativu, si la paritatea glasuriloru, votu preponderentu. Articolul 86 Comitetulu supune regulamentulu seu interioru
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
persona admisă în listele electorale poate reclamă înscrierea sau ștergerea ori căruia individu omisu sau nedreptu înscrisu în lista colegiului din care el însuși face parte. Articolul 8 Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generală, fără deosebire în tota România, trebuie: I. A fi Romanu născut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare. ÎI. A avea vîrstă de 30 ani împliniți. III. A fi alegătorii și a avea un cens de eligibilitate. Un venit de două sute galbeni formeda provisoriu
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
scrutinul s'ar fi violat, pedepsa va fi inchisorea de la un an pînă la cinci. Inchisorea va fi de la cinci ani pînă la dece, daca crimă s'a comisu în urmărea unui planu complotat pentru a se esecuta ori în tota tera, ori într'una sau mai multe circonscriptiuni electorale. Articolul 31 Osîndirile oțărite în puterea Articolelor precedente 28, 29 și 30, tragu după sine interdicțiunea dreptului de alegatoru și de eligibil. Acesta interdicțiune se va pronuncia tot prin acea sentința
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
Titlul U I DESPRE INSTITUIREA CURTEI DE COMPTURI Capitolul 1 Pentru organisarea Curtei Articolul 1 O înaltă Curte de compturi se institue în București pentru tota România. Articolul 2 Curtea de compturi se compune de: Unu Presiedinte. Optu Membrii judecători. Unu Procurore. Unu Substitute. Optu Referendari. Unu Grefieru și Personalului Cancelariei mai josu arătatu. Articolul 3 Curtea de compturi lucredia seu în Adunare generală seu inpartita
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
s-a bătut la mașina de scris belerege în loc de belciuge. Oare este cazul să ne mai întrebam câte belerege comandă guvernanții noștri de astăzi? Privită ca un tot, cartea lui Ion Cernat ar putea sta sub cuvintele lui Quintilian: Satura tota nostra est (Satira este în întregime a noastră). Autorul este o conștiință a epocii sale manifestand o atitudine civică profund patriotică. El face o critică sistematică a politicianismului din societatea actuală trecând cu ușurință de la indignare la revoltă, de la ironie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bucură încă unele clase, voru fi desființate; și se va proceda fără intirdiere la revidia legiuirei care reguleda raporturile proprietariloru pămîntului cu cultivatorii, avîndu în vedere îmbunătățirea starei teranilor. Instituțiile municipale atitu cele orășenești citu și cele cîmpenești, voru dobîndi tota dezvoltarea ce le potu da stipulările acestei convenții. Articolul 47 Pînă cindu se va fi procedatu în revidia prevaduta prin art. 37. legislația acumu în putere în Principate este menținută în cea ce priveste dispoditiile care nu suntu în potriva
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ia și ce are să dea, lucrările negoțului seu, tocmelile sale cele negutatoresci, priimirile sau girurile de polițe și de obște totu ce priimesce și platesce cu ori-ce felu de numire, și în care, către acesta să se mai arete, pe tota luna, sumele întrebuințate la cheltuelile casei sale: însă acestu catastihu-jurnalu va fi deosebitu de acele-l-alte catastise ce se obicinuescu la negotu; daru nu sînt neaperatu trebuinciose. Este datoru a pestra după orarduiala datei, scrisorile ce priimesce, si a prescrie într
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
voru specula cu polițe sau nu voru avea o mare întindere de negotu, ne inlesnindu-se a ținea catastisele că dopia scriptură, voru fi datori a avea unu catastichu curatu, snuruitu și cu sahulu judecătoriei, în care voru trece, pe tota dioa tote dările și primirile loru, sub ori ce felu numire. Articolul 8 Este datoru a face sub-iscalitura să, pe totu anul , o catagrafia (inventaru) de lucrurile sale cele miscatore și nemiscatore, si de creditele și datoriile sale, si a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
i se va da de sindici în soroculu de mai susu, judecătorului-comisaru va incunosciinta tribunalului, arătându'i și pricina intadierei. Articolul 227 Procurorulu tribunalului va putea să mergă la sălășluința falitului și să se afle față la facerea catagrafiei. - În tota vremea, elu va avea dreptulu de a cere să i se impartasesca tote actele, catastisele sau chartiele atingatore de falimentu. Secția III Pentru vindarea marfuriloru și a lucruriloru miscatore, si pentru împlinirea baniloru Articolul 228 După sevirsirea catagrafiei, mărfurile, banii
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
se va hotărî desevirsitu, în catu să nu mai fia supusă la apelație, slujba sindiciloru va înceta. - Aceștia voru da falitului socoteală desevirsita, fata cu judecătorului-comisaru, care socoteală se va dasbate și se va încheia. Sindicii voru da înapoi falitului tota averea lui, catastisele, chartiele și lucrurile, sub luare de chitanță. - Se va alcătui jurnalu pentru acesta de către judecătorului-comisaru a căruia slujba atunci va înceta. - Iaru de se va ivi prigonire asupra predarei socoteliloru și teslimatisirei averei falitului, tribunalulu va hotărî
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
o sumă dreptu ajutoru. Sindicii voru propune cătățimea acei sume, si tribunalulu o va hotărî. Articolul 274 Candu va face falimentu o tovărășia comercială, creditorii voru putea să încheie concordatu cu unulu seu mai mulți din tovarăși. - La acestă intemplare, tota averea tovărășiei va privi pe sema unirii creditoriloru; iaru averea personală a tovarasiloru cu carii se va fi făcutu concordatu; nu se va lua pe sema unirii, si învoirea particulară, ce se va fi făcutu prin concordatu, nu va putea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
celoru împreună îndatorați cu falitulu. Secția ÎI Pentru creditorii zalogasi, si pentru cei priviligiati pe averi miscatore Articolul 289 Creditorii falitului carii voru fi pravilnicesce asigurați cu zalogu miscatoru, se voru înscrie în masă numai spre sciinta. Articolul 290 În tota vremea, sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, se scota zalogele pe suma averei falimentului, plătindu datoria. Articolul 291 De nu se va scote zalogulu de sindici, si de se va vinde de creditoru cu prețu mai mare de suma datoriei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]