78 matches
-
masivă de gemlii, spahii și ieniceri formară un vârf de atac spre dreapta, de unde se aștepta atacul moldovenilor. Apoi, biciuit de noi ordine ale beglerbegului Soliman, corpul de peste cincizeci de mii de războinici declanșă atacul pe firul văii, urcând spre trâmbițași. Ziua nu era sfârșită. Bătălia pentru Moldova nu se Încheiase. De pe dealuri răsunară buciumele. Din depărtări se auzi, parcă, un dangăt de clopot. - Câți pași ne-am retras, căpitane Oană? Întrebă Ștefan. - O sută douăzeci de pași, măria ta! - Poruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Delhi, cântăresc În palmă un dirham de la Buhara sau strâmbă din nas În fața unei subțiri nomisma de la Constantinopole, căreia de curând i-a scăzut prețul. Portalul divanului, sediu al stăpânirii și reședință oficială a lui Nizam al-Mulk, nu este departe. Trâmbițașii din nowba stau acolo, având Îndatorirea, de trei ori pe zi, de a face goarnele să răsune În cinstea marelui vizir. În ciuda acestor semne de ceremonie, oricine poate pătrunde Înăuntru și până și celor mai sărmane văduve le este Îngăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
naturale se desfășoară în trăgători și găurește cu precizie perdeaua de fum guvernamentală confundată cu realitatea de către naivitatea neîmpliniților seduși de aparențe tip „fata Morgana. Nimic nu-i scapă autorului din tot ce-i omenesc și neomenesc mai cu seamă. Trâmbițaș al veștilor proaste, de care țara nu duce lipsă, înălțări de panaghii și parastase la criză, în aparență cârcotaș (dar pe bune), Ion Mititelu, ostașul cel bun, șterge cu buretele cuvântului - detergent, păienjenișul întins peste credulitatea publică, de părțile administrative
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
trupele iregulare turcești și izolase lagărul de la Niș. Atăcîndu - l acuma, fură primiți de salve foarte bine îndreptate și de focurile tunurilor, încît un regiment (compus din români din Serbia) care ocupa linia primă a luptei au aruncat armele, iar trâmbițașul, dând semnal de retragere, acesta fu repetat de toți trâmbițașii celor douăsprezece batalioane angajate, încît toți o rupseră de fugă. Cu toate acestea turcii nu folosiră îndestul avantajele câștigate prin această încurcătură și pierderile sârbilor sunt relativ mici. Ieșiți din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acuma, fură primiți de salve foarte bine îndreptate și de focurile tunurilor, încît un regiment (compus din români din Serbia) care ocupa linia primă a luptei au aruncat armele, iar trâmbițașul, dând semnal de retragere, acesta fu repetat de toți trâmbițașii celor douăsprezece batalioane angajate, încît toți o rupseră de fugă. Cu toate acestea turcii nu folosiră îndestul avantajele câștigate prin această încurcătură și pierderile sârbilor sunt relativ mici. Ieșiți din bătaia puștei, regimentul românesc fu încungiurat și dus la Deligrad
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vis care l-a pus pe gânduri și l-a făcut să șovăie. Din nou s-a întâmplat un fapt miraculos. Un uriaș frumos ca un zeu a apărut pe malul fluviului, cântând din fluier. Păstorii din apropiere, santinelele și trâmbițașii au rămas uimiți de cântecul străinului. Unul dintre trâmbițași s-a aruncat deodată în apă și, sunând atacul, a trecut pe celălalt țărm. Atunci, Caesar ar fi spus că trebuie să urmeze calea pe care destinul, norocul și nedreptatea dușmanilor
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a făcut să șovăie. Din nou s-a întâmplat un fapt miraculos. Un uriaș frumos ca un zeu a apărut pe malul fluviului, cântând din fluier. Păstorii din apropiere, santinelele și trâmbițașii au rămas uimiți de cântecul străinului. Unul dintre trâmbițași s-a aruncat deodată în apă și, sunând atacul, a trecut pe celălalt țărm. Atunci, Caesar ar fi spus că trebuie să urmeze calea pe care destinul, norocul și nedreptatea dușmanilor i-a arătat-o. A adăugat apoi celebrele cuvinte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Drăgușului: Dorin Sofonea, primarul de atunci al comunei (acum viceprimar); Lavinia Rogozea, pensionară, fosta directoare a Școlii Generale Drăguș și consilier local; părintele Roșca, preotul ortodox din sat; Vasile Pop, fost inginer-șef la CAP Drăguș (acum primarul comunei); Solomon Trâmbițaș, morarul satului și „tată de vecini” în vecinătatea „Nichești”. O SUCCINTĂ PREZENTARE A EVOLUȚIEI SOCIALE A SATULUI DRĂGUȘ ÎN ULTIMUL SECOL Înainte de a prezenta sinteza informațiilor culese de la subiecții cercetării, voi trece în revistă o serie de date statistice despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a vecinătății o reprezintă „dusul la groapă” și „săpatul gropii”, existând un regulament bazat pe principiul rotației. Astfel, atunci când cineva din vecinătate moare, câteva familii care „își știu rândul” trebuie să sape mormântul și să ducă sicriul la cimitir. Solomon Trâmbițaș: „Dusul la groapă și săpatul gropii sunt foarte importante în toate vecinătățile și nimeni nu încalcă regulile”. De asemenea, vecinătățile sunt reprezentate în consiliul parohial. Cum drăgușenii sunt, cu foarte puține excepții, ortodocși, fiecare vecinătate are un reprezentant în consiliu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Cum drăgușenii sunt, cu foarte puține excepții, ortodocși, fiecare vecinătate are un reprezentant în consiliu bisericii ortodoxe. Vecinătățile au și atribuții administrative. „Tatăl de vecini” poate convoca ședințe la care trebuie să participe câte un membru al fiecărei familii. Solomon Trâmbițaș: „Ședințele le facem chiar în mijlocul străzii. „Tatăl de vecini” anunță că trebuie să se spoiască gardurile sau să se măture în uliță. Toți trebuie să execute. Dacă unul nu execută, atunci vecinătatea ia măsuri să-l forțeze să-și facă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se adresează protocolar gazdei ("Dragă Mitică, mulțumesc din suflet pentru buna ta invitațiune! Am petrecut minunat onoare ție!... zic eu cu un ton pe care filozoful meu îl înțelege pînă-n fund...") iar în alta se exprimă neutru cu privire la garda civică: "Trîmbițașul începe iar să-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe cap o coroană făcută de el din frunză de stejar. Când a venit războiul l-au luat pe front ca preot militar și nu l-au mai văzut. După război nu a mai venit el ci unul din Gălăuțaș, Trâmbițaș Vasile, om aspru și cu priviri agere. Așa mi-a povestit mama care i-a fost elevă În acei ani, din păcate puțini (fie-i țărâna ușoară!). După război, prin anul 1921, Gălăuțaș devenea comună și În centru, lângă Ionuț
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din păcate puțini (fie-i țărâna ușoară!). După război, prin anul 1921, Gălăuțaș devenea comună și În centru, lângă Ionuț al Ioanei Dobreanului, s-a construit o școală nouă, Încăpătoare, care dăinuie și astăzi, În curând va Împlini un secol. Trâmbițaș Vasile a rămas Învățător până În anul 1930 când Îi ia locul domnul Tănase pe care și eu l-am avut dascăl În anii 1948 - 1949. Apoi, când am intrat În clasa a VI-a, profesorul nostru, acum era profesor, a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Aceștia, spuneau autoritățile maghiare, trebuie să Învețe la școală În limba maghiară. Rezultatul a fost că aceștia nu s-au mai dus la școală. După război, a continuat să funcționeze școala, cea cu clasele I - IV, aici În casa lui Trâmbițaș - Stan Teodor, sau Toader al lui George al Todericăi, Căoaciul. Mai Întâi a fost Învățător Ion Cotfas, un an școlar (1944 - 1945). De fapt cursurile au Început În acel an școlar după Bobotează. În anul școlar următor a venit alt
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu l-au iertat și i-au oferit prilejul să facă, asemenea multora, câțiva ani la Canal. Păcat că nu a lăsat date scrise despre comuna Gălăuțaș, știa atât de multe! Închei acest pomelnic al celor de la centru, amintind numele Trâmbițaș. Erau doi frați: Ion și Vasile, tatăl lor fiind unul Toderică. Pe Vasile l-a dat la Învățătură Toderică, paremi se la Liceul din Gheorgheni. După ce a terminat liceul a fost Învățător o vreme În cătunul Fundoaia din Sărmaș și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
probabil cu farmecul feminității ei, căsătorindu-se cu aceasta a avut un copil pe care l-a botezat Vasile, dar mama lui i-a zis Löți (de la Laslo, Vasile). După primul război Însă soția l-a părăsit plecând În Ungaria. Trâmbițaș Vasile - tatăl - nu s-a mai căsătorit. A murit târziu prin anul 1957. Celălalt frate al său, Ion a lui Toderică, a rămas țăran, s-a Însurat și a avut o casă de copii dintre care trei fete, paremi-se, căsătorite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țăran, s-a Însurat și a avut o casă de copii dintre care trei fete, paremi-se, căsătorite prin Zăpode și Preluca: una cu Toader al Gorii, alta cu Constantin al Pașcului și a treia cu Nuțu lui Nicită, zis Fuciu. Trâmbițaș Vasile-fiul (Löți) a făcut avere frumoasă și lumea spune că ar fi fost protejat În timpul ocupației hortiste, mama lui fiind de etnie maghiară. După câțiva ani de pușcărie, fiindcă a fost declarat chiabur, moare bătrân și dezamăgit. O fată, Felicia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au avut urmași și averea amândurora rămâne unui flăcău, Simion, Înfiat de Toader. În casa lui Toader, Într-o odaie, mai mare a funcționat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toader, Într-o odaie, mai mare a funcționat școala primară Între anii 1940 și 1949. În tot acest timp, bietul om stătea Într-o bucătărie de vară din curte. Copil din flori, Toader, care a moștenit și numele tatălui său Trâmbițaș, rudă, dacă nu chiar frate cu Învățătorul Trâmbițaș, isteț ca toți copii din flori, Învață de la tatăl său meseria de fierar și când tatăl său, bătrân fiind, nu mai poate mânui ciocanul și nici să potcovească vitele și caii sătenilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
școala primară Între anii 1940 și 1949. În tot acest timp, bietul om stătea Într-o bucătărie de vară din curte. Copil din flori, Toader, care a moștenit și numele tatălui său Trâmbițaș, rudă, dacă nu chiar frate cu Învățătorul Trâmbițaș, isteț ca toți copii din flori, Învață de la tatăl său meseria de fierar și când tatăl său, bătrân fiind, nu mai poate mânui ciocanul și nici să potcovească vitele și caii sătenilor, i-l dă lui Toader, nu lui Nuțu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Când se Întâmpla să se certe zăpozenii Între ei, el Îi Împăca cu vorbe de duh. Păcat că nu a avut urmași. Casa următoare era a lui Constantin al Pașcului. Urzică Îi era numele de familie. Soția lui, din neamul Trâmbițașilor, soră cu nevasta lui Toader al Gorii, nu i-a lăsat nici un urmaș. El, badea Constantin, a găsit consolarea la Victoria de pe Coastă și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria, văduvă dar În putere, i-a lăsat unul sau doi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mele despre vreo parte, să stați cu mine toți. — Jurăm, jurăm! Din rândul boierilor ieși în față al doilea logofăt care citi jurământul de credință al boierilor țării față de Io Constantin Voievod. Iar pe când domnul intra în divan în sunetele trâmbițașilor și aclamațiile gloatei, armașii trăgeau cele trei salve de tun de întronare. Dar pulberea nu s-a aprins la a treia salvă. Mulți din cei de față s-au îngrijorat să nu fie un semn rău. Dacă sultanul nu va
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spinare și fornăit, cu nuiaua în mâna dreaptă izbindo ușurel peste mâna stângă, povestea pe grecește cum a căzut cetatea sfântă, Constantinopolul. Nimeni de pe lume nu vorbea mai peltic grecește și mai răspicat și ritmat latinește ca Maiota. „Au trâmbițat trâmbițașii și au bătut toboșarii, trecând în pas milităresc în urma padihșahului călare, prin fața întregii armate aliniate. Era 29 mai și-i era frică lui Mehmet al doilea El Fatîh că nu va mai putea ține asediul cetății din cauza căldurii verii. Atunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și trâmbițași să sune semnalul luptei dinspre dealul Rediului, ca Soliman să creadă că acolo-i grosul oștirii moldovene și să-și împingă armia cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin smârcuri în ușor dezgheț
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]