130 matches
-
pe spinare și pleca la întâmplare, spre alte meleaguri, prin alte sate, pe la alți săraci și alți câini. Uneori ar fi putut fi confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva nu-i convenea, se tânguia în versuri pe care singur le inventa, deplângându-și soarta și cerând îndurare. Uneori îl pândea cu adevărat pornirea ispititoare să adopte felul de trai întocmai cu
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Galeriu (1918-2003) invoca cuvintele lui Marcu Ascetul: „Trei sunt uriașii care ucid sufletul: uitarea, ignoranța și trândăvirea”. Să gândim asupra lor! Cert este că atunci când duci munca pe care o dorești, o accepți, trăiești în concret și iubire, iar când trândăvești trăiești în abstract și ură, întinzi cu ușurință mâna - răului. Putem rămâne pasivi în fața primitivismului, a răului, a cruzimii, a bestialității? Când va reveni lumea la normalitate? Civilizația - produsul minții omului făcut cu mare efort - nu este permis a fi
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
Acasa > Stihuri > Momente > NE MACINĂ ÎN VIAȚĂ VISUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne macină, în viață, visul, Să trândăvim a noastră fire; Căci toți râvnim la paradisul Cel plin de slavă și iubire. Și robotim de când ne naștem, Pândindu-ne la colț abisul; Și-atunci, când între noi ne paștem, Ne macină, în viață, visul. Cât pentru șapte vieți
NE MACINĂ ÎN VIAŢĂ VISUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348648_a_349977]
-
și iubire. Și robotim de când ne naștem, Pândindu-ne la colț abisul; Și-atunci, când între noi ne paștem, Ne macină, în viață, visul. Cât pentru șapte vieți avere O ducem într-o risipire; Și vrem, bătrâni fără putere, Să trândăvim a noastră fire. Ca viermii colhăim prin gânduri Și, amăgindu-ne cu scrisul, Ne-ngrămădim în patru scânduri, Căci toți râvnim la paradisul Ce-i la un pas de noi, „dincolo”, Dar nimeni nu ne-a dat vreo știre Cum
NE MACINĂ ÎN VIAŢĂ VISUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348648_a_349977]
-
pas de noi, „dincolo”, Dar nimeni nu ne-a dat vreo știre Cum e tărâmul, de acolo, Cel plin de slavă și iubire... Căci toți râvnim la paradisul Cel plin de slavă și iubire. Ne macină, în viață, visul, Să trândăvim a noastră fire. Referință Bibliografică: Ne macină în viață visul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NE MACINĂ ÎN VIAŢĂ VISUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348648_a_349977]
-
zi a pe atunci! Toate astea deoarece avem oameni școliți, educați nu meseriași. Milioanele de șomeri oficiali, cei 17 %, au bacalaureat sau au căzut la bacalaureat. Dar mai există milioane fără loc de muncă care, dacă nu lucrează la negru, trândăvesc și totuși nu mor de foame. Este una din curiozitățile zonei Carpatine, poate și Balcanice. Cu toată lipsa activității de cercetare din universitățile române, cu tot nepotismul și clientelismul întâlnit și în mediul academic, nivelul de predare teoretic este destul de
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
Căci la cap de te-i lega, Nu știu cum te-i dezlegă. Liniștea-i comoara sccumpă, Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă că pe braga. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Că la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Că la mă-
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Căci la cap de te-i lega, Nu știu cum te-i dezlega. Liniștea-i comoară sccumpă, Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă ca pe bragă. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Ca la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Ca la mă-
NU TE MĂRITA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365280_a_366609]
-
fi vii în gânduri, fapte și-aspirații, iar nu-n Eden - o zonă fadă cu interdicții și pedepse, unde doar robii vor să șadă... E drept că nu va fi ușor să vă produceți toate cele, după ce-n rai ați trândăvit și v-ați format deprinderi rele. Dar n-aveți teamă, sunt cu voi și vitregia vom învinge, ca din țărână să răsară o dragoste ce nu se stinge. (Adam și Eva se relaxează vizibil și pe fața femeii chiar apare
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
alteia, mai ales în ultimele milenii de când statul acorda filozofilor o alocație care-i scutea de grija zilei de mâine. Pentru prima oară în istorie, statul (android, să nu uităm!) împlinise un vis măreț, visul etern al omenirii de a trândăvi fără să facă foamea. Bine, erau și incapabili care nu puteau să arate prin rezultate că pot fi filozofi și se declarau poeți sau scriitori. Numai că, pentru ei nu erau fonduri așa de mari ca să le alunge spaima de
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
bine mă rog la dracu', că el mă ajută. Dumnezeu nu mă ajută!" Cumplit lucru, cu adevărat! Aceasta înseamnă să nu înțelegi rostul suferinței. „Dumnezeu, pe cine iubește, îl bate", spune sfânta Scriptură, pentru că altfel omul se înrăiește și se trândăvește. Dumnezeu, când ne pedepsește, ne arată de fapt dragostea Lui, ca atunci când ai un copil obraznic: îl mai bați ca să-l cumințești și-i prinde bine mai târziu. Copiii care nu sunt bătuți în copilărie, te bat ei pe tine
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că îl arată pe ăla la televizor care trândăvește la fel ca el și cade în duhul lumii, în duh de trândăvie ucigașă, care să nu-l îmbrățișăm. Toată comoditatea asta a lumii occidentale care se înfățișează în reclame nu
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că îl arată pe ăla la televizor care trândăvește la fel ca el și cade în duhul lumii, în duh de trândăvie ucigașă, care să nu-l îmbrățișăm. Toată comoditatea asta a lumii occidentale care se înfățișează în reclame nu este nimic altceva decât o hrănire și o întreținere
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Marele Sfetnic al Regelui Pădurilor hotărî să-i dea acestuia treburi prin sala tronului, acolo unde multe erau de trebuință și orice servitor trebuia să fie plăcut vederii regelui. Nimic de zis, noul flăcău își vedea bine de treburi, nu trândăvea, dar Marele Sfetnic observă mai multe ciudățenii ale acestuia. De pildă, punea o grămadă de întrebări despre vrăjitoarele regelui, despre locul în care se adunau acestea, iar atunci când strângea masa regelui, făcea ce făcea și mereu aduna resturi de bucate
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
bine mă rog la dracu', că el mă ajută. Dumnezeu nu mă ajută!" Cumplit lucru, cu adevărat! Aceasta înseamnă să nu înțelegi rostul suferinței. „Dumnezeu, pe cine iubește, îl bate", spune sfânta Scriptură, pentru că altfel omul se înrăiește și se trândăvește. Dumnezeu, când ne pedepsește, ne arată de fapt dragostea Lui, ca atunci când ai un copil obraznic: îl mai bați ca să-l cumințești și-i prinde bine mai târziu. Copiii care nu sunt bătuți în copilărie, te bat ei pe tine
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales funcția de comandant și conducător contra turcilor, cu sfatul comun,înțelegerea și hotărârea creștinilor, pe când ceilalți regi și principi creștini trândăvesc în lene, în desfătări și lupte civile”[10]. Analizând dezvoltarea arhitecturii în epoca ștefaniană, ne dăm seama că în această perioadă au fost folosite, pe lângă forme stilistice autohtone, și idei novatoare importate din arhitectura baltică, rusească, bizantină și occidentală. Acești
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
fi vii în gânduri, fapte și-aspirații, iar nu-n Eden - o zonă fadă cu interdicții și pedepse, unde doar robii vor să șadă... E drept că nu va fi ușor să vă produceți toate cele, după ce-n rai ați trândăvit și v-ați format deprinderi rele. Dar n-aveți teamă, sunt cu voi și vitregia vom învinge, ca din țărână să răsară o dragoste ce nu se stinge. (Adam și Eva se destind și pe fața femeii chiar apare o
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
îi bun și de muiere! Auzâsăm și eu că la ăi care nu-s buni de așa ceva nu le crește barbă și rămân ca cocoșii fără creastă. Dacă-i țâi de rudă, mănâncă de pomană boabele de pe bătătură și cloța trândăvește degeaba pe ouă că din ele nu ies pui, că n-au sămânță, paraua aia de să vede când le alegi ouăle să le pui sub găină! Adusăi oala asta rasă cu vin, să bem în sănătatea ta, mă fato
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ceasul deșteptător sună lung, alungând liniștea nopții. Istrate deschise un ochi, unul singur, cu care privi în direcția obiectului care îl trezise. Trei și cinci minute. Îl închise la loc. Încă zece minute mai putea trândăvi, în stare de veghe firește, până la ridicarea din pat. Pericolul cel mare care îl putea atinge era să adoarmă la loc în acest interval. Dar în douăzeci de ani de serviciu la mină, la schimbul unu de șut, nu pățise
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Rrom, român azi trândăvește, Că doar este Întâi Mai... Și-așa nimeni nu muncește, Canci servici... De-aia, tocmai ... Vinul, țuica nu-ți lipsește Și ce pofte lacom ai... Mici, cotlete, pulpe, pește... Sfârâie... ce halimai! La produs, muncitorește, Doar pe vremuri te-nhămai
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
de muncă efectuate pe proprietatea sa. Dar boierul, respectând Biserica, nu chema la muncă în cele 200 sărbători pe an deoarece nu avea nevoie de creștini cu mâinile uscate. În consecință sărmanul om putea în acele zile de sărbătoare să trândăvească creștinește, eventual plângându-și amarul la cârciumă în fața unui țoi de țuică care micșora porțiile și așa mici ale familiei. Sărăcia nu este decât un așteptat rezultat. Orășeanul, mai puțin creștin Ortodox, muncea la și pentru stăpân și în zilele
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
uneori putere. A fi activ permanent, a nu avea timpi „morți” a devenit un semn de distincție și de statut „Înalt” (știm ce Înseamnă minutele pentru persoanele importante!). Demn de luat În seamă este cel care muncește, nu cel ce „trândăvește” - aceasta-i deviza momentului actual. Conținutul timpului liber trimite, de bună seamă, la atribute cum ar fi libertatea personală, satisfacția individuală, creativitatea, autoîmplinirea, ludicul, regăsirea, refacerea etc. Timpul liber constituie o categorie ce rezultă În urma reamenajării timpului de lucru, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele trăsurii sale, ori la o lojă la vodevilurile lui Feydeau. În acest punct, viața ocupată ia sfârșit. Înaltul funcționar, prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și prinții intră În categoria celor care trândăvesc și aparțin vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a corpului social, un filosof este cuprins de un asemenea dezgust pentru prejudecățile care Îi fac pe oameni să treacă unii pe lângă alții, Încercând să se evite
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care avea dreptul să și-o satisfacă, ale numărului de persoane, de bani, de idei, de lucrări pe care Își putea permite să le risipească. Și astfel, doar privindu-l, un trecător avea posibilitatea să Îl deosebească pe cel care trândăvește de cel care muncește, să distingă Între o cifră și un zero. O dată cu Revoluția Însă, toată această garderobă inventată de paisprezece secole s-a trezit transformată În bani de hârtie, abătând asupra națiunii una dintre cele mai mari nenorociri care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i Învețe pe sărmanii oameni ceea ce le spuneau odinioară perlele heraldice: Vade retro, Satanas
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]