6,645 matches
-
lacrimi șiroie căzute pe față. Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zare Cu crengile rupte se-agață de ceruri. Dar viața nu-i visul stivit în picioare Ca frunza căzută demult în decoruri. Sunt apă și dor, speranță, trădare Lumini ce se-aprind în miezul de noapte. Mă culc să adorm fără loc în picioare Contemplu în noapte visând o chemare. Sunt glasul ce urlă departe-n neant Un cântec pierdut fără sânge în urme. Al visului nobil, sihastru
SUNT UN OM de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1474613814.html [Corola-blog/BlogPost/374183_a_375512]
-
fiere, Când inima-ți se rupe de durere, Că ea-și găsi la altul... alinarea? De-ai mai simțit sau de e prima oară, Părerea mea e una absolută: Când ai „gustat” o fericire rară, Ștearsă din suflet de-o trădare brută, Ai să înveți o lecție amară- Dragostea e și miere, și cucută. Referință Bibliografică: DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1452337130.html [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
Petcu Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cît de frumoase sînt glicinele zilelor tale, în ceasuri de restriște- îngălbenind fotografii înșirate aiurea prin locuri în care lumina nu mai ajunge decît sub forma unor trădări plătite pînă la urmă prin singurătate, o Maja desnuda la sfîrșit de Septembrie, într-un fel de născocire a privirii întoarse înapoi pînă în viscerele pămîntului, atît de înțelept de altfel, încît să înțeleg pînă la capăt fiecare lovitură de
AŞA DE FRIG ŞI DE LINIŞTE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_de_frig_si_de_liniste.html [Corola-blog/BlogPost/354312_a_355641]
-
cine știe câtă vreme și-n ce fel?! Mă bucuram că trăiește, dar nu voiam să-l văd! Părinte-nepărinte, mă trădase când aveam atâta nevoie de tată! Nu voiam să mai știu de ins!!! îmi ziceam total imatură... Cu gândurile acestea de trădare filială, dădui să urc în lift. Culmea! Umăr în umăr cu mine, Seneca intenționa același lucru -Bine-ai venit! se bucură el că mă-ntorsesem. Am auzit că A.P.D.I. ți-a trimis invitația, da?! -O, desigur! mă înmuiai eu zâmbind
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
la Liturghia din Joia Mare, este semnul smereniei și al iubirii față de aproapele. Este gestul iertării păcatelor, cel mai frumos gest. Este cel puțin curios cum, Iuda Iscarioteanul și-a ales tocmai această Joi a iertării păcatelor, pentru a săvârși trădarea lui, pentru un pumn de arginti. Liturghia din această zi este cea la care, simbolul spălării picioarelor semnifică iertarea de păcate și împăcarea cu toată lumea, când nu poți comite un păcat grav, fără consecințe și mai grave. Un alt simbol
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Simboluri_liturgice_simboluri_pascale_cezarina_adamescu_1334229871.html [Corola-blog/BlogPost/358477_a_359806]
-
ei fiind miniștri provinciali, alții abia ieșiți din seminarii și facultăți, au fost arestați pentru simplul fapt că făceau parte din ordinul monahal, că purtau rasa sau că își mărturisiseră apartenența. În procesele ticluite, unii au fost condamnați, pentru „înaltă trădare”, alții au fost judecați în loturi mai mari („Partizanii României Creștine”, „Lotul Franciscan”), în timp ce alții au suferit arestări izolate. Cei ce-și ispășeau anii de recluziune dar nu dădeau temnicerilor semne că s-au „reeducat”, erau trimiși în domiciliu forțat
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
sufletul mamei sale vitrege și cât de stânjenită se simțea față de ea. Parcă avea corpul pângărit cu ceva de care-i era rușine. Când a plecat de la Ștefan din cameră nu a avut timp să se gândească la consecințele acestei trădări față de soț și cum se va simți după consumarea acesteia, mai ales dacă ar apărea și urmări nedorite. Acum, privind-o pe Dalia cum se apropia de ei legănându-și sandalele în mână, trăia și mai intens culpabilitatea faptei sale
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
acesteia, mai ales dacă ar apărea și urmări nedorite. Acum, privind-o pe Dalia cum se apropia de ei legănându-și sandalele în mână, trăia și mai intens culpabilitatea faptei sale. Această vină estompa satisfacția și plăcerea avută în timpul consumării trădării față de familia sa. O umbrea. Înțelegea că iubirea ei era o iubire vinovată. De ce era vinovată că iubea atât de mult pe bărbatul din fața sa, încât a fost capabilă să-și trădeze soțul pentru el? Pentru el sau pentru ea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
iubirea ei era o iubire vinovată. De ce era vinovată că iubea atât de mult pe bărbatul din fața sa, încât a fost capabilă să-și trădeze soțul pentru el? Pentru el sau pentru ea? Ștefan avea vreo vină în toată această trădare? Nu el a înconjurat-o cu dragostea lui, cu tandrețea și mângâierile lui pasionale? Cu sărutările care au făcut-o să plutească și să găsească sublimul în brațele lui? Revenită lângă cei doi, Dalia a început să le povestească impresiile
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei în drept să descopere, prin actul
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
ciupești cordelina firului din mine creat de-ntuneric sub al pânzei trac cu-amintiri ce surpă galbene suspine din chipul de înger făcând chip de drac ‘cercănezi în ziuă fostul cer armanic luându-i neînțelesul, făcându-l mișel tunet de trădare asmuțind amarnic peste-a mea iubire, fără acel „miel”. tăciunezi privirea-mi cu a nopții fugă pe masa tăcerii fructele vorbesc ușa mi se-nchide... între noi e-o „fugă” ce se-așterne-n coardă, când eu te iubesc... Referință Bibliografică: Vioara
VIOARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1450278322.html [Corola-blog/BlogPost/369881_a_371210]
-
nu cumva au urzit ceva - poate că în camera Rashiei stă acum Soraya, iar fata din patul tău - cumplită presupunere! - e chiar Rashia”. La auzul acestor cuvinte, șahul s-a făcut palid și a simțit că îl ia cu leșin. „Trădare! Minți! Te voi ucide!”, rosti, cu furie, dar era tot mai nesigur pe el. „Știi cum să ne deosebești? Semănăm ca două picături de apă”, plusă fata. „Nu, adevărul e că nu știu. Rashia nu are alunițe sau alte semne
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
unele documente aflate în custodia Direcției Generale a arhivelor nu i-au fost accesibile, cum de altfel se întâmplă „simplului cetățean sau cititor”, altele nu se mai află în țară datorită împrejurărilor nefavorabile de tot felul, inclusiv furtul sau vânzarea, trădarea, neglijența sau nepriceperea. Și totuși, nevoia de cunoaștere este imperioasă, având în vedere că generații întregi dintre noi am învățat o istorie lacunară și „pe alocuri” falsificată. Prezentul este și mai trist constatând că „generațiile de azi sunt vitregite de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea, paraclisind trecutul, Și ancorându-le, aproape, de-un cleștar, În lacul nevăzut discut cu Absolutul... AȘ SCRIE NU IMAGINI... Aș scrie nu imagini, nici fantasme- Realii, care umblă printre noi, Trădările, iubirile nefaste, Sunt o alegere a fiecăror doi; Aș scrie gânduri, numai din splendoare, Și triumfale aplauze n-aș cere, Dar știu că lumii îi este oroare, De tot ce astăzi moare... Aș scrie despre frumuseți cu nuferi, Când lacurile
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1439233166.html [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
de ARMATĂ. Soția, devenită ad-hoc Marele Stat Major, coborî MILITĂRIA din pod și începu INSTRUCȚIA. Domnul fost ofițer nici nu mișca în FRONT! Peste tot apăreau INAMICI invizibili, CONSPIRAȚII de cartier, SECRETE de mahala, DEZINFORMAȚII de chioșc.Totul era LUPTĂ, TRĂDARE, DERUTĂ.După multe retrageri și înfrângeri rușinoase, omul nostru începu BĂTĂLIA cu cel mai aprig DUȘMAN al omului: alcoolul! Stelele de pe EPOLEȚI se mutară în coniac. Din când în când, se ducea la o bodegă din apropiere. Acolo își făcu
RĂZBOI ÎN PACE de JANET NICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Razboi_in_pace.html [Corola-blog/BlogPost/357043_a_358372]
-
și Rege, abdicarea Majestății Sale fiind un act sub amenințare, o decizie brutală, lipsită de alternative, a comuniștilor români, în familiaritate cu bolșevicii consilieri de la Moscova, dar și ca urmare a predării României rușilor de către marile puteri. Un act de trădare, nefiind greșeală sau ezitare, ci acțiune deliberată, nu se asociază cedării în condiții de presiune, de acțiune forțată, neasimilată voinței personale. De aceea, abdicarea de la 30 decembrie 1947 nu poate fi considerată inițiativa Regelui, ci o execuție prin forță, fiind
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419853934.html [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
voinței personale. De aceea, abdicarea de la 30 decembrie 1947 nu poate fi considerată inițiativa Regelui, ci o execuție prin forță, fiind din acest motiv, ilegală. Totuși, sunt astăzi voci care acuză pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, de trădare și lașitate. Aceasta vine din partea unora care sunt bântuiți frenetic de duhul urii, care nu își găsesc liniștea fără să perpetueze „opera” comunistă de a ținti asupra Regelui, cinismul, bătaia de joc, descărcarea unei răutăți fără limite!... Dacă și fostul
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419853934.html [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
de natură a menține în continuare falsitatea ca zid împotriva restaurării monarhiei constituționale în România! În opinia detractorilor, evenimentul de la Palat, din 30 decembrie 1947, al cărui curs a avut loc sub somație și șantaj, a fost o acțiune de trădare a Regelui, o consecință a slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu orice preț, incapacitatea de a înțelege spiritul de sacrificiu care a fost la baza abdicării Majestății Sale, sub presiune. Astfel de atitudini alunecă
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419853934.html [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
să fie deștepți. Dar încearcă! • Șeful nu lucrează, el controlează dacă ceilalți lucrează. De aceea toți vor să fie șefi. Fără ochelari, nu-mi găsesc ochelarii! • Cine da, nu uita... Uită cel care ia. • Zăpadă acoperă totul, așa cum vorbele acoperă trădarea, frământările, regretele (Boris Marian), • Absurdul prelungit devine obișnuință... • Fiecare om are prețul lui. La cei mai mulți se dă și rest. Atacul la persoană poate fi contondent, dar nu contează cât un argument. • Nimeni nu-i interesat să-și taie craca de sub
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1415108951.html [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
ia pe un drum lateral, cu speranța oarbă ca vor ajunge unde trebuie. Nu o fac, e pus în situația de a răspunde cu arma la neascultarea unui ordin, mai pierde un om drag lui, are de-a face cu trădarea și mai apoi cu o meschinarie a poliției militare care, sub false argumente, îi execută pe ofițeri. Fuga îl va aduce iar lângă Cat, acum însărcinată, cu care va intra ilegal, după o noapte întreagă de vâslit, în Elveția unde
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului Mă sperie freamătul vremii și felul în el de-a trăii, se zbate-n gândul durerii, constiința-n mine, de-a fi. Lăsată în urmă iubirea, pe căile voastre pustii, vă zace în piepturi trădarea, hrănită de-a voastre hoții. Mă doare geamătul dreptății, îi alunecă-n umbră cărarea, se pierde datina identității și-n morminte învie disperarea. Nepăsarea de dragoste și rost, înnecată-n a voastre tăceri, nu va găsi nicăieri adăpost, va putrezii-n
BEZNA PĂCATELOR VOASTRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1439538594.html [Corola-blog/BlogPost/373260_a_374589]
-
i s-a spus. Faptul vine să întărească teza conform căreia Tőkés nu a fost decât un simplu instrument [Alex M. Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, vol. 4, partea II, Editura RAO, 2006, pp. 275-276]. Modalitatea prin care cazul de trădare al lui László Tőkés s-a transformat în declanșatorul dezordinilor din Timișoara, continuate printr-o revoltă populară împotriva iobăgiei ceaușiste, rămâne, deocamdată, o necunoscută. Există doar o singură certitudine: dincolo de activitatea lui de agent aservit structurilor spionajului ungar, László Tőkés
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I by http://uzp.org.ro/laszlo-tokes-portretul-unui-agent-de-influenta-i/ [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
În emisfera clipelor senine ! Unde nu este urmă de păcat. Gându-mi șoptește melodia noastră, - Într-un balans de pași amețitor ! - Urmând să îți șoptească la fereastră ! Cât te iubesc dar și cât te ador. - Dansează valsul tău pasional ! Unde trădarea este interzisă. - Iar vântul ce adie triumfal ! Va crede clipa noastră că-i proscrisă. - Luceferii acizi de miazănoapte ! Mă poartă-n stele (uneori prin gând). Pe aripi invizibile de șoapte, Ți-ascult eu vocea totuși tremurând. De multe ori îmi
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
În emisfera clipelor senine ! Unde nu este urmă de păcat.Gându-mi șoptește melodia noastră,- Într-un balans de pași amețitor !- Urmând să îți șoptească la fereastră ! Cât te iubesc dar și cât te ador.- Dansează valsul tău pasional ! Unde trădarea este interzisă.- Iar vântul ce adie triumfal ! Va crede clipa noastră că-i proscrisă.- Luceferii acizi de miazănoapte ! Mă poartă-n stele (uneori prin gând).Pe aripi invizibile de șoapte,Ți-ascult eu vocea totuși tremurând.De multe ori îmi
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
lacrimi șiroie căzute pe față. Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zare Cu crengile rupte se-agață de ceruri. Dar viața nu-i visul stivit în picioare Ca frunza căzută demult în decoruri. Sunt apă și dor, speranță, trădare Lumini ce se-aprind în miezul de noapte. Mă culc să adorm fără loc în picioare Contemplu în noapte visând o chemare. Sunt glasul ce urlă departe-n neant Un cântec pierdut fără sânge în urme. Al visului nobil, sihastru
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]