166 matches
-
din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pribegesc prin lume Cunoscând păcatul, Se-amăgesc cu glume Ce dospesc aluatul Pâinii lor amare, Mucedă,necoaptă. Se-ncălzesc la soare, N-au casă,n-au poartă. Își poartă averea Strânsă-ntr-o trăistuță, Visează la mierea Soartei ,ce nu-i cruță. Sunt născuți de-o mamă, Poartă chiar un nume. Trăiesc a lor dramă Pribegind prin lume. Într-o zi de vară Dacă noaptea-i prinde, Dorm pe bănci în gară, Când somnu-i
ÎȘI DUC CRUCEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385181_a_386510]
-
vremea colindelor. Cete de copii lângă brad se adună și-n colind pun inocența lor. Prin noaptea în care creștinul nu doarme, lumină sfântă coboară din Cer. Se scutură nori de stele, milioane. Pe zare să pună tainic mister. Cu trăistuțe după covrigi și colindeți, pitici zglobii cu obraji rumeniți, în alai străbat potecuțe, prin nămeți. De inocența vieții însoțiți. În colinde cântă Nașterea Domnului, cu suflet curat, ca Pruncul Cristos. Har divin împart în noaptea Crăciunului, la omul credincios și
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe Ca o replică la știrile din țară și ca o completare la optimismul legat de „tinerețea fără bâtrănețe“ a Domnului Erbiceanu și a Doamnei Elena Buică, jurnalistul Octavian Curpaș scrie un reportaj despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Pe acest hol a organizat “domnul” Dode “redutele” celor două clase, formate din două bănci, puse una peste alta. Apoi a întărit “apărarea” redutelor etajate cu “flăcăii” înarmați cu ghiozdane. A, nu, dragii mei, ghiozdanele de atunci erau niște simple trăistuțe din pânză, susținute de un șnur destul de gros și rezistent, trecut peste pieptul și spinarea școlarului, în diagonală. De fapt, nici nu i se spunea ghiozdan. Pe la noi i se spunea “geac”. În geac, școlarul ținea cărțile, caietele și tăblița
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
se întâmple ceva! Tata iar a îmbrățișat-o : -Ce să se întâmple? Nu se va întâmpla nimic! Iar s-au hârjonit, râzând amândoi. Apoi tata s-a întors spre mine: -Gata, mă! Du-te și te joacă! Mama îți face trăistuța! Am zburat. Mai mult pluteam. Am alergat la băieți, dar nu le-am spus. Seara, când am intrat în casă, am văzut în mâinile mamei o traistă frumoasă, înflorată și cu ciucuri. Mama a zâmbit șăgalnic, spunându-mi : -Na, mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
cât toată ulița...Și la ea se așezaseră toate femeile de atunci și toți oamenii care-mi dăduseră bolindeți. Erau la masă și mama... și tata... și nenea Ion... Eu cu Lisandra alergam pe la fiecare și le dădeam bolindeți din trăistuță. Toți zâmbeau blând și dădeau din cap când primeau bolindeții, dar nu-i mâncau. Îi puneau încet pe masă, în fața lor, împreunau mâinile și se rugau, privindu-i cu ochii-n lacrimi...Doamne !... Atunci am observat și eu că, de
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
se mai simțeau căldura toamnei și seva ferigilor. Avea la picioare doi săculeți de piele maronie ale căror fermoare de cupru păreau să ascundă mari mistere. Ținuta ei era simplă, fără efecte sau înflorituri. Se aplecă puțin, ridică cele două trăistuțe și dispăru ușurel din raza privirii noastre, cu silueta ei delicată pe care seara o învăluia într-un abur albăstrui, roz, cețos. Fata avea un prenume, am aflat mai târziu, în care dormita o floare, Lysia, iar acest prenume i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe Ca o replică la știrile din țară și ca o completare la optimismul legat de „tinerețea fără bâtrănețe“ a Domnului Erbiceanu și a Doamnei Elena Buică, jurnalistul Octavian Curpaș scrie un reportaj despre
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
noștri pași, Mărunți, dar pași! Anii mergeau înainte... Am mers la grădiniță! La grădiniță cu tovarășa! Da, tovarășa, nu doamna. Ne jucam cu plastilină, Dacă aveam, dar ne jucam. Era tare frumos atunci! A venit vremea școlii, Clasa întâi, cu trăistuță, În satul nostru nu se știa De altceva! Aveam o tăbliță de ardezie! Care avea!?! Am stat în băncile acelea lungi, Din lemn de brad! Câte patru sau cinci în bancă. Abecedare nu prea erau, Dar învățam abecedarul, Să citim
E BINE SĂ ŞTIM ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364206_a_365535]
-
M-ai scos din griji, dar trebuie să fim cu mare băgare de seamă! De ne află muierea, ne-am dus pe copcă toți. Zis și făcut. Totul mergea conform planului. În fiecare zi, la ora stabilită, Romelia ieșea cu trăistuța cu mâncare în colțul străzii Tufănele, un loc unde nu era cunoscută. Petru apărea cu mașina, fata urca și-i ducea mâncarea tatălui său. La întoarcere, o lăsa în același loc. Timp de mai bine de o lună și jumătate
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
pe zi. Nu era o muncă grea, orice copil putea să facă asta, grija de a ne păzi la trecerea trenurilor căzând în sarcina supraveghetorului. O sticlă cu cicoare și un sfert de pâine neagră de la cantină, puse într-o trăistuță cusută de mama, îmi erau suficiente pentru toată ziua, după care mă întâlneam cu tata care termina și el lucrul. Într-una din zile mă întorceam de la lucru împreună cu un alt copil când am auzit în spatele nostru fluierând un mărfar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
fac și slujbe de mântuială. Unii preoți sunt oameni bogați și la cei mulți cu stare, milionari, se-adună sobor de prelați, evenimentele sunt... prea mari. ... Libertatea, economia de piață... Democrația... ce poți să faci! Totuși, la subțiori c-o trăistuță, vin La renumiții bogați tot mai puțini săraci. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CÂND BATE CLOPOTUL... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV, 12 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate
CÂND BATE CLOPOTUL... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349793_a_351122]
-
feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă a Școlii din localitatea Jugur, comuna Poenari, județul Argeș, și-au arătat măiestria de a sculpta fluiere și de a cânta la
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
ce să și-l rupă de la suflet, căci prea s-a uitat de sus când ai lui l-au cadorisit cu ouăle alea proaspete de găină, de-a fost nevoit, numai ca să nu-i refuze, să le ceară și-o trăistuță cu făină ori mălai, pentru a fi protejate la drum. Parcă ar fi fost ouă de aur, așa privise Aurel. L-a iertat însă, atunci când, ajuns acasă, s-a înfruptat dintr-o omletă cu mărar cum demult nu mai gustase
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
ape care plângcu tupeul fixat la maximderanjez nepăsareacerând ridicarea imunitățiiîn parlamentul diminețiloralbastretrag obloanepeste reclame aduse de oriundescriu afișecu „â” din „a”schimb programulmuncă numai de terenîmbrac haine însăilatedin cuvinte uitatede bună voie de mai marii ...duc jucăriigutui și turtă dulceîn trăistuțe cu dungi coloratela case de departetudărâmă-ți zidurile din jurconstruiește cuptoareîn ogrăzichiar și în cele pustiila lumina lămpilorsă coci pe vatră pâine și colaciîn fiecare searăcînd zorii se trezesc... VI. AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA, de Ana Maria Gîbu , publicat în
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
fără porți, fără hotare, Unde stelele se sting doar în vise fără soare, O năstrușnica fetiță, cu guriță că de fragi, Firava, cu ochi zglobii, gând și suflet la cei dragi Și-a adus deodat-aminte că în dulăpiorul ei În trăistuța colorată are strânși niscaiva lei. A tot numărat bănuții, dar aceeași socoteală I-a ieșit la adunare. Na și ce mare scofala? S-a-mbrăcat în mare grabă și prin nișă din portița A fugit tiptil, pe-ascuns, înspre fosta grădiniță. Era
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
Istorisire > TRADIȚII DE CRĂCIUN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului 23 spre 24 decembrie Prin troiene și nămeți, Merg copii la colindeți. Cete de băieți și fete, Să colinde pe-ndelete... Cu trăistuțele pe spate, Să le umple cu de toate, Mere,nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
câmpul”, „Țară, țară, vrem ostași!”, „Pietricele”, uneori săream coarda, jucam șotron sau băteam o minge. În vacanța de iarnă, pentru prima oară, am mers la colindat, împreună cu ceilalți copii din vecini. Câteva bombonele, merișoare, nuci și covrigi se adunaseră-n trăistuța pe care mi-o dăduse-n dar vecina Despina, mama celor două fetițe Vasilica și Rica, tovarășele mele de joacă. Tot atunci, cu un set de culori pastelate, am desenat pe o coală de bloc, pentru mătușa Niculina și moș
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
-i este frig, și totuși...când Omul de zăpadă s-a topit, nimic n-a putut consola suferința mea. Înainte de Paște, copiii nevoiași mergeau cu trăsăndița - Incantații menite să ureze gospodarilor sănătate și bogăție, prilej care le umplea și lor trăistuțele cu ouă. Bunica Maria, răbdătoare și grijulie, mi-a explicat că noi avem destule ouă în cuibare și nu-i bine sa lipsesc de la școală pentru niște ouă de care noi n-aveam nevoie. Zis și făcut, a doua zi
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
anume, Patima lui Iisus, purtându-și crucea grea pe umeri, pe Golgota, ducând păcatul omenirii, care-i îngreuna și mai mult povara. Floarea Cărbune ne povestește ce se întâmplă “ În Ajun de Moș Crăciun”, cum merg copilașii la colindeți, cu trăistuțele în spate, prin nămeți și cum vin acasă cu desăguțele pline de mere, nuci și covrigi, după datina pe care o mai respectă încă, oamenii de la țară. Dar, autoarea pune preț și pe “Crăciunul din suflet”. Aici ne istorisește cum
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
în timp , să ne vedem școlăreii de altădată, mi-aduc aminte de ritualul care vestea începutul anului școlar când tatăl meu dascăl fiind chema câțiva copii să meargă la școala din comuna de unde aduceau cărțile pentru noul an școlar. În trăistuțe, cărți noi mirosind a cerneală veneau la pas, copiii sub povară cărților pe drumul prăfuit de țară, cărțile la primul lor contact cu râsul unui copil. Cartea, eternă carte cea care ne-a fermecat , cea care ne-a făcut să
INVITAŢIE LA...CARTE! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356027_a_357356]
-
de ploaie era grozavă dacă scăpai de viermi. - Lasă racameții, Tiță, că-i târziu! Fetița dădu ascultătoare din cap. Își trase cizmele de gumă, își înfășură basmaua de două ori în jurul capului, după care o legă bine pe frunte. Apucă trăistuța cu trandafiri roșii și coborî treptele în curte. - Să ai grijă la drum, o plouat az’noapte și lunecă! Copila mai dădu odată din cap și o porni de-a lungul drumului, cu pași greoi. - Haida-hai, strigă bunicul, nu merge
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]