5,887 matches
-
care avea patru ani, ține minte, povestește de puștile puse în piramidă. Știți cum se face la" - Deci fratele dumneavoastră păstra niște imagini" - Păstra niște imagini. Și ține minte de focuri de pușcă care se auzeau pe cînd mergeam cu trăsura la gară. Eu, nu, aveam un an, nu pot să țiu minte nimic. - Credeți în destin? - Păi asta ar fi o dovadă ! Gîndiți-vă că dacă am am plecat de la Sankt Petersburg în ziua Marii Revoluții și că pe urmă, plec
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
a nopții era tulburată doar de larma unui mic grup de participanți la festival, reuniți după un spectacol. Atmosferă efervescentă, râsete și agitație, o surescitare stârnită parcă de tăcerea adâncă din jur. La un moment dat, apare lângă noi o trăsură și, potrivit obiceiului, oaspeții sunt întrebați dacă doresc să facă o plimbare. Cei mai mulți dintre convivi refuză invitația; eu, însă, mă declar amator de o promenadă nocturnă. Aceasta îmi amintea de drumurile cu trăsura alături de tatăl meu, medic, atunci când, dacă îmi
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
un moment dat, apare lângă noi o trăsură și, potrivit obiceiului, oaspeții sunt întrebați dacă doresc să facă o plimbare. Cei mai mulți dintre convivi refuză invitația; eu, însă, mă declar amator de o promenadă nocturnă. Aceasta îmi amintea de drumurile cu trăsura alături de tatăl meu, medic, atunci când, dacă îmi isprăvisem lecțiile, mă lua cu el în oraș, unde avea de făcut vizite acasă la bolnavi. Intra la câte un pacient, iar eu, un puști la vremea aceea, îl așteptam în tovărășia birjarului
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
birjarului, domnul Bobuleț. Vorbeam despre cai și despre cât de bine trebuie hrăniți, despre mânji, despre prețurile de pe piață... nu mă îndoiesc că din amintirile astea mi-a venit cheful brusc de a face în seara aceea o plimbare cu trăsura. O plimbare prin pădurea cufundată în noapte, vegheată doar de luna învăluită în nori... Până la urmă, ne-am urcat trei inși; cu pas domol, calul s-a pus în mișcare. Nu se mai auzea decât zgomotul copitelor lui, înaintam lent
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
copitelor lui, înaintam lent, înconjurați de o liniște încărcată de mister. În fața mea se profila spatele uriaș al vizitiului tăcut, care dirija monotonia calmă a ritmului. Ici și colo, câte un felinar își împrăștia lumina câțiva metri de jur-împrejur... călătoria "trăsurii fantomă". În întuneric, se întrezăreau vag în depărtare clădiri amenințătoare și stranii; am dat ocol unui lac, apoi am văzut înălțându-se turla unei biserici cum sunt cele din nordul țării, după aceea niște mori de vânt... Unde mă aflam
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare în capitală. Pentru a fi sigură de succesul acțiunii sale, țarina urma cortegiul într-o trăsură descoperită, în timp ce Buhren, călare pe un cal alb cu hamuri de piele roșie, zburda alături de ea. La trecerea lor, râsetele se preschimbau într-un murmur de deferență. În sfârșit, pe o străduță de pe insula Vasili, lui Vasia îi apăru în fața
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
răspuns fu: "Civilizația e cultivarea nenaturalului". Iar altul: "Umanitatea încercând să progreseze". Într-adevăr, umanitatea n-a fost niciodată mulțumită cu starea ei și a căutat necontenit să progreseze. De la mersul pe jos a trecut la cel călare, apoi la trăsură și în fine la vapoare, trenuri, automobile și avioane. De la caverna omului primitiv, am ajuns la clădirile și palace-urile moderne, cu tot confortul și rafinamentul posibil. Nu mai încape îndoială că am progresat și nici un om normal n-ar vrea
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Lexington,/ de acolo spre 5 Av, în Central Park am privit patinoarul, o mașină netezea gheața, cîteva veverițe/ căutau prin iarbă toamna trecută,/ pustiu, era o zi liniștită, fără prea mari speranțe, ce putea fi mai frumos în acea seară,/ trăsurile plecau din fața statuii de aur,/ făceam pași mici, atenți, vom trece apoi pe la Nelu,/ pe Madison, nu-l vom găsi,/ rătăcim printre vitrine, găsim ceva să ne spunem,/ încotro, unde te poți duce prin pădurea asta de sticlă,/ printre beculețe
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
Nicolae pe armăsar negru, conducând regimentul de artilerie grea. La coada coloanei militare trec carele blindate în scrâșnet teribil de șenile. Urmează organizațiile, școlile, târgoveții; aici lui Carol i-a lipsit curajul - trebuia să deschidă parada civilă însăși Duduia în trăsura regală, fluturându-și mănușile spre oamenii noștri politici strânși ca niște pinguini pe treptele Cercului Militar. Printre ei văd pe Vaida și Mihalache, fostul și viitorul președinte al Consiliului, șușotind cu Aristide - il y a anguille sous roche. 25 mai
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai nu apăruse, iar automobilul era un moft. Vizitiii, mai toți ruși - muscali cum li se spunea -, se așezaseră în enclave ce le puteai ușor distinge după porțile înalte, bine zăvorâte, în spatele cărora se aflau
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o singură biluță în boașe: Asta e, atâta scoatem!" Numai că, odată cu trecerea anilor, lui Spilka i-a coborât și-a doua mărgică. Abia atunci a devenit rusnacul credincios de-a binelea, mulțumind lui Dumnezeu pentru minunea făcută. Bătea cu trăsura caldarâmul străzilor, cunoscând îndeaproape clientela de zi și de noapte a Bucureștiului, știind să se dea jos de pe capră când trebuie, să aibă grijă de cai și mai ales să tragă coviltirul trăsurii când boierul, la pădurea din Băneasa sau
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
lui Dumnezeu pentru minunea făcută. Bătea cu trăsura caldarâmul străzilor, cunoscând îndeaproape clientela de zi și de noapte a Bucureștiului, știind să se dea jos de pe capră când trebuie, să aibă grijă de cai și mai ales să tragă coviltirul trăsurii când boierul, la pădurea din Băneasa sau Cernica, avea ceva de discutat, mai în secret, cu vreo doamnă de rang sau de felinar, ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o noapte de chef, zdrăngănită de dans și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
în secret, cu vreo doamnă de rang sau de felinar, ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o noapte de chef, zdrăngănită de dans și igrasiată de băutură, câte una din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
a luat după el acasă un țambalagiu, de care se mai și sprijinea. A făcut-o lată, spre disperarea rusnacilor de pe Făinari, Birjari, Precupeții Vechi, Smeului și Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum le zice Caragiale, din pricina gumilasticului montat pe roțile trăsurilor, ca să nu zdrăngăne pe macadam. O vreme s-a mai potolit, bând cu măsură și mai atent la marțafoaiele cărate la hogeac. Paza bună trece primejdia grea. Drept e că, între timp, o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
afară să vadă de nu cumva-i rătăcit în birjă - nimic. Ce-o să facă dimineață când s-o scula? Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n ciorapi. La urma-urmei, n-are nicio vină. Până una-alta, se-apucă să-i desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de origine maghiară, Ecaterina Szöke Magyarosky, cum ar fi putut, oare, cel în cauză să mai scape? Nici conjunctura politică nu era prea clară. Vremurile erau tulburi. Totul se petrece într-un perimetru îngust din centrul capitalei, Eminescu fiind în trăsură cu Grigore Ventura, pretinzând că are pistolul la el și dorind să meargă la palat să-l împuște pe rege. Ori, pe atunci programul regelui era un lucru public, pe care îl cunoștea toată lumea, cu atât mai mult un redactor
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă de gheară, fiii tăi sunt încă mahmuri de libertate. Știu, simulăm mântuirea, încă vâslim în puroaie, patrie, încă nu ne primi. După Revoluție în orașul nostru a apărut o trăsură cu doi cai, e neagră, are clacson, portiere, stopuri care impun respect, Numărl ei de înmatriculare e UNU, are și radio are și fân, nu cunoaștem consecințele, Plimbarea cu ciudata mașinărie de lux ține loc de iubire la șosea, face
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
carnet de rețete al tatălui, cu adresa cabinetului medical din Iași, devine caiet de desene al lui Cazimir, care le și datează începînd cu 7 februarie 1939: mori de vînt, măgari, brazi de Crăciun, cai și călăreți (motiv predilect), cîini, trăsuri, Turnul Eiffel, rațe, pui de găină, pomi, castele ș.a.m.d. Un cioban cîntînd din fluier în fața unor ipotetice oi evadează, prin titlul desenului, în zone mai elevate: Le berger et ses moutons! Dar iată că, în plin univers infantil
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
ne întristau inconștiența cu care se bălăceau în continuare numărătoarea inversă a solzilor lucitori începuse și noi recitam domol versuri ca niște liturghii negre fernando se oprea adesea în piațeta cu trei hipocampi și-și încorda auzul pînă surprindea tropotul trăsurilor pe caldarîmul lisabonei apoi ziua-ntreagă prin birturi eram veseli și-n ceața paharului cu uzo ghiceam pe rînd părelnicia viitoare iar somnambulul adormit de soarele puternic se tîra imperceptibil pe creneluri împrejuru-ne puzderie de zile puzderie de pereți ne
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
se așeză preocupat la pian". „Conacul Dariei Mihailovna Lascevscaia, trecea drept cea mai de seamă casă din toată gubernia." „Toată gubernia N... spunea că Alexandra Pavlovna e fermecătoare și gubernia N... nu se înșeală." „Deodată se auziră huruind roțile unei trăsuri. O caleașcă mică intră în curte. După cîteva clipe, în salon apăru feciorul, aducînd o scrisoare pe o tăviță de argint." Era de la al dumneavoastră, Cu stimă și ficțiune, 31-VII-980 Emil Brumaru
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
oglindea pe toate fețele oamenilor care umpleau Calea Victoriei începînd de la Corso pînă la Capșa și librăria Alcalai și chiar mai departe? Toată lumea care se scurgea pe faimoasa Cale a Victoriei, în ceasul acela însorit al prînzului, părea mulțumită și fericită. Trăsurile alunecau de-a lungul Căii Victoriei purtînd clienții doritori de plimbare, îndreptîndu-i în direcția pe care aceștia o doreau, adresînd un semn birjarului cu vîrful bastonului pe care îl purtau la ei. Toată Calea Victoriei era un bulevard dintr-un salon
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
elegantă, plină de domni și de doamne împodobite; în multe locuri, mesele și scaunele fuseseră mutate, din cauza căldurii, afară pe trotuar, iar la urechile mele ajungeau râsete și discuții purtate cu glas ridicat, când nu erau acoperite de zgomotul numeroaselor trăsuri care goneau încoace și încolo, cu o viteză nemaipomenită. Totul dădea o impresie plină de viață, iar strada îmi amintea atât de mult de un bulevard parizian en miniature, încât m-am culcat, în acea seară, convins că ajunsesem totuși
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
arătoase și cu lucruri de preț; peste tot era exhibat, ostentativ, un lux copleșitor, pe jumătate parizian, pe jumătate oriental - dar bogăția și somptuozitatea păreau să ia, în multe cazuri, locul bunului gust și al eleganței autentice. O mulțime de trăsuri boierești cu vizitii în livrea treceau încoace și încolo, iar pe ambele trotuare circula un val de plimbăreți, cu toții îmbrăcați cu un anume chic, astfel încât întreaga imagine a străzii făcea o impresie plăcută. (...) Viața la Argeș (...) E minunat să trăiești
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]