31 matches
-
din sl. baba, ca Baba Dochia, Baba Hârca, Baba Cloanța, Ursitoarele, după S. Fl. Marian, dar acestea nu se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu. Este posibil, apoi, ca românescul Rusaliile, făpturi mitice malefice, care iau mințile oamenilor, să aibă corespondent în rusalce-le slave (din rusalka, pl. rusalki), divinități feminine din ape, câmpuri și păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la 160-170 autohtone (traco-dace), așadar un total maxim de 1700 cuvinte moștenite. Concluzia ce se impune: cuvintele autohtone (prelatine) reprezintă doar o 1/10 din lexic, dar sunt importante (în ciuda numărului lor redus) ele sunt resturi din substratul de limbă traco-dac, înlocuit prin latină după cucerirea Daciei. Cuvintele autohtone, distincte de celelalte în lexicul românesc, sunt generale, ca și cele latine, pe întreg teritoriul lingvistic daco-român. Marea majoritate a cuvintelor autohtone exprimă noțiuni generale, fundamentale, cunoscute peste tot, fiind termeni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
textele sale cuvintele „copaci” („Fulgii/ Prin copacii goi/ Triste suspine”, - „Restituiri”) și „arbori” („Pe arbori, electrică lumină” - „Noapte”). „Copaci” (numai în poezie) e prezent de 17 ori, „arbori” de trei ori. Ce-i ciudat aci? Primul e un cuvînt vechi, traco-dac (spune G. Mihăilă în Dicționarul său), al doilea e un neologism, de proveniență latină! Puțină mirare e îndreptățită, căci Bacovia contează doar ca poet neologistic. Ceea ce-i surprinzător în ediția bibliofilă a Stanțelor burgheze nu ține de materia volumului respectiv
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]