45,222 matches
-
Ethnologica, 2004. Moderatorul dezbaterii: dr. Mihai Gheorghiu - cercetător Muzeul Național al Țăranului Român Conferințele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MȚR un spațiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale științelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiție și modernitate în istoria și devenirea culturii și civilizației românești a secolului XX și a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură și religie va fi privilegiat ca temă de reflecție și dezbatere. Cultura română modernă s-a
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură și religie va fi privilegiat ca temă de reflecție și dezbatere. Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate și s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate și tradiție. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și ce ar putea să însemne
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
în tensiunea polară dintre modernitate și tradiție. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și ce ar putea să însemne în contextul postmodernității, secularizant și globalizant, apelul la tradiție? Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și ce ar putea să însemne în contextul postmodernității, secularizant și globalizant, apelul la tradiție? Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești, teme ținând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări și se
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
retrăim împletindu-le cu amintirile de care nu ne putem desprinde. Începând de prin martie, chiar dacă este zăpadă afară, în noi simțim chemarea primăverii care poartă în ea atâtea răscolitoare amintiri odată cu „Ziua Mărțișorului”, „Ziua Femeii”, „Zilele Babei”, sărbători și tradiții aduse cu noi de pe meleagurile copilăriei, cinstindu-le aici, aproape că „acasă”. Și aici, ca și „acasă”, ne pregătim timp de 12 săptămâni în post și rugăciuni ca să întâmpinam cea mai mare sărbătoare a creștinilor, „Ziua Învierii”. Paștele, sărbătoare nu
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua Înălțării. După-amiezile răsună satul de cântecul horelor, de bucuria hainelor noi după tradiție, de veselia oamenilor și a copiilor care nu-și mai găsesc astâmpărul. Dar inima noastră în care păstrăm comorile amintirilor a făcut loc și pentru bucuriile momentului prezent pe care il trăim așa cum se cuvine, căci viața noastră nu-i
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
Italy: oferte speciale la produse alimentare, modă, mobilă, promoții în restaurantele italiene, evenimente culturale și multe altele, organizate de numeroșii parteneri. În mai mult de o lună, iubitorii bunului gust au posibilitatea de a face o amplă călătorie în lumea tradiției și a stilului de viață italian, prin intermediul gastronomiei, modei, designului interior și culturii. Iată câteva dintre evenimentele care vor avea loc în cadrul Festivalului Italian: între 12 mai și 8 iunie are loc promoția “Savurează gustul italian!”, care aduce în fața consumatorilor
Festival Italian by http://www.zilesinopti.ro/articole/12548/festival-italian [Corola-blog/BlogPost/100658_a_101950]
-
din România. Dialogul trebuie să fie calea de depășire a conflictelor, a neînțelegerilor și a suspiciunilor create în trecut; 3. Conlucrarea dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română, la fel ca cea dintre Ortodoxie și Catolicism, se poate baza pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
ca cea dintre Ortodoxie și Catolicism, se poate baza pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă; 4. Dialogul teologic promovat de Comisia Mixtă Internațională pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică si Biserica Ortodoxă trebuie reactivate; 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși, ci
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
poată fi mărturisitori ai păcii și ai reconcilierii. 3. Relațiile noastre trebuie să fie oglinda comuniunii adevărate și profunde în Iisus Hristos, comuniune care, fără să fie deplină, există deja între noi. Recunoaștem, de fapt, cu bucurie, că avem împreună Tradiția Bisericii nedespărțite, centrată pe Taina Euharistiei, despre care dau mărturie sfinții pe care noi îi avem în comun în calendarele noastre. Pe de altă parte, numeroșii mărturisitori ai credinței în vremurile de opresiune și de persecuție din secolul ce s-
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
cu adevărat pașnică, înrădăcinată și fondată pe dragoste. Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă opera de evanghelizare, atât de necesară dupa perioada sumbră a ateismului de stat. Suntem de acord în a recunoaște tradiția religioasa și culturală a fiecărui popor, precum și libertatea religioasă. Evanghelizarea nu poate fi bazată pe un spirit de competiție, ci pe respect reciproc și pe cooperare, recunoscând fiecăruia libertatea de a trăi după propriile convingeri, în conformitate cu propria apartenență religioasă. 4
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
al Europei, sfințeniei vieții, demnității și drepturilor fundamentale ale persoanei umane, dreptății și solidarității, păcii, reconcilierii, valorilor familiei, apărării creației. Europa întreaga are nevoie de bogăția culturală creată de Creștinism. Biserica Ortodoxa Română - centru de întâlnire și de schimburi între tradițiile bogate slave și bizantine ale Răsăritului - și Biserica Romei, care, în componența sa latină, exprimă vocea occidentală a unicei Biserici a lui Iisus Hristos, trebuie să contribuie împreună la o misiune care caracterizează cel de al treilea mileniu. După expresia
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
semnificativă de transformare a tensiunilor interetnice și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui un aspect ce ar fi fost posibil să afecteze securitatea națională. Însă puternică tradiție de toleranță a Bisericii Ortodoxe Române față de alte culte și de colaborare cu bisericile creștine surori, au dus la limitarea acțiunilor de prozelitism agresiv la scară largă, ce ar fi putut dezvolta forme ineficiente de fundamentalism religios. Biserica Ortodoxă Română
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
vă rog să îmi trimiteți răspunsul la scrisoarea aceasta. Orașul Orșova este un oraș nou construit și fără prea mult farmec, excluzând bineînțeles Dunărea ce-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate orașele noi, este uniform, fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este zonă de
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
capodopere de “world music”. Youtube Presa internațională despre DULCE PONTES: O voce splendida - La Republică (Italia) Emoții autentice - La Vangarda (Spania) Artizana noului fado, moștenitoare a Amaliei Rodriguez și a lui Jose Afonso, prin interpretarea sensibilă și autentică, în spiritul tradiției portugheze muzicale și poetice - (Premio TENCO - Italia) Vocea care rescrie nostalgia (El Mundo - Spania) Printre celebritățile fermecate de vocea lui DULCE PONTES se numără scriitorul Paulo Coelho care a mărturisit că muzica ei “(...) te face să simți nevoia să o
Concert DULCE PONTES @ Sala Palatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/6369/concert-dulce-pontes-sala-palatului [Corola-blog/BlogPost/98858_a_100150]
-
aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând din anul 1959, a consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
vol.14) publicată în Franța. Important de reținut: punctul de plecare al ideii lui Rareș a fost actualitatea politică și militară reflectată în pictura interioară a vremii lui Ștefan cel Mare, adică legătura cu trecutul. Această legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a picturii moldovenești. Dar stabilirea cronologiei picturii
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor de tradiție bizantină, însemnate sau mai puțin însemnate. Cercetare care l-a dus și la deslușirea mesajului politic al regelui celor două Sicilii Roger al II-lea în mozaicurile de la Cefalù, mesaj surprins deja de istoricii politici, precum și a mesajului politic încifrat
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
doresc multă putere în munca dumneavoastră de-a edita ceea ce a rămas în manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea. (1)Vasile Dascălu, Consolidarea fundațiilor bisericii „Sfinții Voievozi“, Mănăstirea Agapia - o rezolvare complexă a interacțiunii construcție - factori de mediu, în „Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea ansamblului monument istoric „Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
a edita ceea ce a rămas în manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea. (1)Vasile Dascălu, Consolidarea fundațiilor bisericii „Sfinții Voievozi“, Mănăstirea Agapia - o rezolvare complexă a interacțiunii construcție - factori de mediu, în „Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea ansamblului monument istoric „Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Sorin Iftimi (coord.), Monumentul - tradiție și viitor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea ansamblului monument istoric „Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Sorin Iftimi (coord.), Monumentul - tradiție și viitor, Ed. Doxologia, Iași, 2011. din vol.: Azi... pentru mâine-Convorbiri, autor Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu: Profesorul Sorin Ullea, istoric al artei medievale moldovenești (II) / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
7 500 î.Chr., pregătind spiritual (re)unificarea politico-militară națiunii dacoromâne sub sceptrul marelui rege Burebista. Revenind în vremurile noastre, trebuie să afirm, fără modestie, că ideea de Academie DacoRomână în structura actuală a fost a mea, în spiritul vechilor tradiții, astfel că primii fondatori am fost Geo Stroe, George Ursa, Augustin Deac - al doilea om care a aderat întru totul la idee, Constantin Mocanu, Dumitru Bălăieț, Ion Cristescu, Mihail M. Pîrlog, Ion Stepanescu, Ion Șuța, Paul Lazăr Tonciulescu, Gh.D. Iscru
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
unui program întocmit și împlinit de ei, pentru ei, urmare a celor 10 ani de cursuri Primii în timp la sediul privat definitiv al AZPIT în Clubul Tempus și în Aula Zamolsiană, în sediul cultural din centrul comunei. Iar, conform tradiției, în săptămîna a doua din septembrie 2016, ediția a XVI-a Festivalului Timpului - TEMPUSFEST. În proiect, pe planșetă, se află un sediu nou, conturat în forma unui om răstignit orizontal, pe Terra cu brațele și picioarele ancorate într-un cerc
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]