1,017 matches
-
începuse în zona unui simbolism întârziat, din care va păstra ulterior teme specifice. În poemele din anii 1937-1938, toamna, singurătatea, fiorul necunoscutului, răvășirea, "cirezile spaimei", "moartea în crepuscul" (motive poetice de sorginte clară) sunt amestecate cu elementele derutante ale unui tradiționalism nereprimat: câmpia basarabeană, pădurea, bucuria, natura, învierea, părinții, șerpii ca simbol al ispitei - toate învăluite în "ceața zilei", în "văi muzicale" și în chemarea zărilor, ceea ce dovedește că fondul predominant e simbolist. Fiorul cosmic, cultul tainei, "luminile învinse", freamătul stelar
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
Zamfirescu. Ieșirea din acest impas o va afla mai târziu, când va formula adevărata dilemă a cronicarului literar nu în termeni sociologici, ci în termeni estetici: „Nu țărănesc sau nețărănesc, ci artă sau neartă”. Dar gustul criticului rămâne în limitele tradiționalismului sau ale realismului rural pe filiera ardeleană Slavici-Agârbiceanu. Ce mai răzbate până la noi prin publicistica literară a lui Ilarie Chendi, din atât de tulburatul an 1907, pe care îl asociem automat în memorie cu mult invocatele răscoale țărănești? Mi se
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
imaginației spectatorului. Acest exemplu arată că realizarea unui spectacol de calitate presupune conștientizarea importanței variabilelor și determinarea lor prin analiza minuțioasă a partiturii și intuirea voinței compozitorului precum și conturarea unui mesaj prorpiu și adaptarea operei la condițiile receptării. Lupta dintre tradiționalism și inovație nu este relevantă atâta timp cât determinarea variabilelor se face riguros și conștient. Dimpotrivă, găsirea unor soluții întâmplătoare ori manieriste la diversele variabile, justificate prin argumente exterioare cum ar fi nevoia de înnoire respectiv continuarea tradiției va duce la o
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
prezent, reprezentând alături de Coralul protestant, Cantată și Oratoriu, pilonii muzicii sacre. Manifestarile muzicii biblice în epoca modernă 1. În Europa În timp ce Bisericile Protestante au creat o muzică simplă tradițională care să edifice congregațiile locale, iar Biserica Ortodoxă a rămas în tradiționalismul muzical bizantin, Biserica Romano-Catolică a continuat de-a lungul secolului al XVIII-lea să îmbrățișeze muzica modernă ceremonială. Romantismul a influențat atât artele și literatura cât și filozofia, istoria, dreptul, lingvistica, economia, etc. În acest mod, Romantismul stă la originea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în întregime, echilibrul și unitatea. Exemplificările sînt la îndemînă, atît din proza cît și din poezie. Din volumul de debut se rețin mai ales două povestiri: Descîntecul și Cravata de cînepă. Dacă prima bucată este receptată ca o ilustrare a tradiționalismului (mimat, parodiat sau chiar adoptat în legitimă concordanță spirituală), Cravata de cînepă pune în valoare ingeniozități asociative cu absurdul urmuzian încorporat. Idila dintre prințesa Logica și Hamlet, "infelicele prinț al Danemarcei" nu se încheagă, deși el o salvează de la înec
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
Social. Dimpotrivă, concepția romantică le înfățișează în devenire, deci osebite: în timp, în spațiu, în nuanțe, în detalii. De aici isvorăște pentru romantici concepția evoluției neîntrerupte, a „evoluției organice" aplicată tuturor așezămintelor sociale și politice, dar în primul rând, statului." (Tradiționalism și raționalism, 1924) Un amănunt interesant, de data aceasta de ordin semantic, are în vedere metamorfozele unor cuvinte precum conservator sau reacționar în vocabularul politic românesc, metamorfoze ce amintesc de „filosofia" lui Humpty Dumpty, celebrul personaj carrollian: „Când folosesc un
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
monografie de admirabilă rigoare și erudiție lui Petre }uțea: dar nici această monografie nu ajunge să ne convingă de coerența sistemică a lui }uțea. Exista în acei ani o mare excepție sintetizatoare: Ion Pillat care trece frumos de la simbolism la tradiționalism, iar apoi la un clasicism senin și nobil. După cum P. P. Negulescu extrem de solid gînditor, aproape complet trecut cu vederea în ziua de azi, dar care reprezintă și el o excepție printre veșnicii dilematici interbelici. Dar, pînă la urmă, cine
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
poete în schimbul farmecelor feminine, sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în scrisorile cu ghimpi ale
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Michael Tournier: Regele arini- lor. Editura Univers, București, 2003. Preț: 149 000 lei. Amorul sofisticat Ca element esențial al fericirii și puterii, chinezii au acordat o importanță deosebită vieții intime. Spre deosebire de alte popoare, au accentuat aspecte de discreție, subtilitate, rafinament, tradiționalism, uneori însă și de perversiune și cruzime. Cartea oferă o prezentare succintă a unor aspecte majore din viața intimă a peste 100 de suverani chinezi, începând din a doua parte a mileniului al III-lea î.Hr. Pasiuni puternice și momente
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
50 000 de lei pentru masă, în bonuri valorice l Slănic Moldova (căi respiratorii, digestiv), Hotel Venus - 311000 lei, tratament și mic dejun inclus etc. Informații la tel. 490214. O. N. Malaysia - o destinație încărcată de farmec l Modernismul și tradiționalismul se combină armonios pe aceste meleaguri idilice Îndepărtata Malaysia poate fi caracterizată ca o țară a contrastelor: aici te întâmpină modernitatea și tehnologia ultraperformantă, iar puțin mai încolo intri într-o piață tradițională, exotică prin multitudinea de culori, aflată în
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
Virgil Nemoianu, "Romantismului înalt" sau "romantismului culminant" ("High-romanticism") "al grandioaselor fantezii și viziuni" îi succede o epocă "Biedermeier", caracterizată prin "înclinația spre moralitate, un amestec de realism și idealism, intimitate și idilism, lipsa presiunii, tihna, sentimentul de satisfacție, glumă nevinovată, tradiționalismul, resemnarea". Toate aceste forme ale micului romantism de sorginte germană sunt scoase în evidență de studiul lui Regman, care folosește însuși termenul de "romantism minor" cu aceeași accepție că la Nemoianu, dar cu aproape patru decenii mai devreme: "E aici
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Univers. Impactul pe care îl va avea asupra cititorilor nu poate fi ghicit, mă tem. Cum va fi, oare, citit astăzi acela pe care un munte de critică îl descrie drept monstru al preciziei literare, și implicit simbol al unui tradiționalism solid, care operează cu formule clasice, convenții limpezi, omnisciență inevitabil opresivă pentru un imaginar colectiv atît de rebel și sceptic? Întrebarea mi se pare foarte importantă și cred că ea ar fi putut constitui temelia elaborării acestor două volume. Publicarea
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
critică în paginile de memorii, în reconstituirea biografică, în evocarea atmosferei inefabile a locurilor, întîmplărilor și oamenilor în mijlocul cărora se născuse și trăise. Foștii lui elevi nu mai sînt la fel de sensibili la această atmosferă. în ei, modernitatea a biruit definitiv tradiționalismul. Aceasta a fost lecția cea mai de seamă a profesorului. Nu mă pot opri acum, după dispariția subită și dureroasă a lui Mircea Zaciu, să mi-l reamintesc, laolaltă cu criticul, pe om. în cele trei decenii scurse de cînd
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
sugerat-o cu ajutorul sintagmei lui T.Vianu. Comentatorii recenți văd, de exemplu, în modernism un curent "unificat". Ei trec peste deosebirile dintre diferitele tendințe care păreau, în epoca dintre războaie, suficient de importante pentru a "sparge" unitatea fenomenului. Îi opuneau tradiționalismul, care astăzi ni se înfățișează că o reacție internă din interiorul modernismului și lipsită de anvergură care i se atribuia pe vremuri. La rîndul ei, avangardă ține de modernism. Observația îi aparține lui I.B. Lefter, care a comparat interpretările date
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
1867-1900), parnasianismul și simbolismul (1880-1918), modernismul (1912-1948), proletcultismul (1948-1966), neomodernismul (1966-1980) și postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie de apogeul operei unor personalități caracteristice
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
acela fragil, cu o sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei esteticieni, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Studii și cercetări, 1973, Junimea și junimismul, 1975, Actualitatea clasicilor, 1976, Curentul cultural de la "Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1982, Operă lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1983, Viața lui Titu Maiorescu, I, 1986, ÎI, 1987, Comentarii, 1986, Viața lui C. Stere, I, 1990, îi, 1991, Înțelesuri, 1994, Anii treizeci. Extremă
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
e în genere accesibil, dar adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat, luînd aspect de iarnă" - RL 2686, 1999, 11). Titlurile recent "umanizate" uzează de un limbaj total diferit: familiar, popular, vag "sămănătorist", de un tradiționalism căutat (marcat uneori prin ghilimele): "viscolul se mai ăumflă în peneă încă o dată" (RL 2689, 1999; voi indică în continuare doar numărul ziarului; sublinierile îmi aparțin); "știți proverbul cu lupul la stîna? Tot așa și cu viscolul" (2698), "Astăzi, roată
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui Ov. Densusianu. E perioadă lirica simbolist-parnasiană, pe care Pillat a traversat-o, cum se știe și ea a ținut câțiva ani buni, cam până an 1922-1923, când se reorientează spre tradiționalismul din Pe Argeș an sus. Despre acest volum, extraordinar, Călinescu avea să spună an Istoria literaturii că a fost "unul din momentele lirice fundamentale de după război". Dar până an 1923, poetul a știut să se poarte cu omenească grijă față de
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
ca o construcție cu trei coloane distincte. Avangarda - ale cărei rădăcini se află în Macedonski și experimentele postsimboliste ale lui Vinea și Tzara de la Simbolul (1912-1913) - devine, în această perspectivă, un eon al modernității românești, alături de modernismul lovinescian și de tradiționalism. Ea alimentează serii succesive de experiențe literare, de la „generația pierdută” până la postmodernism. În acest sens, teatrul lui Gellu Naum, ce face obiectul acestui al treilea volum al ediției*, constituie o probă istorico-literară de luat în seamă. Căci dă un răspuns
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
și cercetări, București, Editura Eminescu, 1973. Junimea și junimismul, București, Editura Eminescu, 1975 (ediția a II-a, 1998, în col. "Biblioteca pentru toți" a Editurii Minerva). Actualitatea clasicilor, București, Editura Eminescu, 1973. Curentul literar de la "Contemporanul", București, Editura Eminescu, 1977. Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Comentarii, București, Editura Eminescu, 1981. Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească, 1982. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească, 1983. Atitudini, București, Editura Eminescu, 1984. Viața lui
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Walzel sau Spengler, din Wölfflin, din noua critică engleză etc. nu vine să tulbure apele molcome ale acestor modele în care publicistica noastră se oglindea de vreo jumătate de secol. Singurul critic care a încercat să iasă din stereotipia acestui tradiționalism prea puțin receptiv fie și numai la forme, D. Caracostea, a fost - în cel mai bun caz - obiectul ironiilor publice (cele ale lui Lovinescu, de altfel, excelente ca pamflet, ceea ce nu înseamnă că erau și îndreptățite), dacă nu pur și
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
ar putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul Mircea Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Hangiu, Dicționarul presei literare românești, 1790-1990, ed. a II-a, 1996). Gazetele literare par să fi încercat dintotdeauna să se autodefinească în chip original: "Revistă liliputană" (Atom, 1933); "Mic bazar de literatură" (Bilete literare, 1930); "Revistă tinerească cu simpatii pentru tradiționalism" (Brazda literară, 1931). Procedeul parodic e și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
o prodigioasă carieră în teatru, Dominic Stancu este unul dintre cei mai importanți scriitori uitați, cu o operă literară ascunsă vreme de cîteva decenii, un univers care abia acum poate fi descoperit. Poet și prozator, Dominic Stanca se desparte de tradiționalismul ardelenesc, de așa-zisa proză a "rădăcinilor", întorcîndu-se către modernism, recuperînd o paradigmă literară și de sensibilitate foarte actuală, "urmele" cum spune inspirat în poemul Un ceas de hîrtie. În volumele O sălbatică floare, dar, mai ales, în Strada care
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
ideologică. Primul lucru evident în mai toate textele este natura "religioasă", irațională, misterioasă a dragostei de țară. Aproape nici un element civic nu limpezește acest sentiment care pare să depășească persoana concretă și prezentă, înfigîndu-și rădăcinile într-un humus colectiv ancestral. Tradiționalismul de toate nuanțele a cultivat acest fel de sentimentalism național. îți iubești țara fiindcă în ea au trăit strămoșii tăi. Nici o responsabilitate actuală nu pare să decurgă de aici. Orizontul viitorului pare, și el, blocat. Nimic precis nu pare să
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]