40 matches
-
s-au făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales covîrșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de subt teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai traducții din alte limbi, și încă și acele de ar fi bune. Traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această manie ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi. Istoria noastră are destule
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
duhul național. Această manie este mai ales covîrșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de subt teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai traducții din alte limbi, și încă și acele de ar fi bune. Traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această manie ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi. Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt: destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
similar îi parvenea lui Ghica din partea lui V. Alecsandri: „Nu uita, când te întorci, să ne aduci articole, căci nu mai avem, și am fost eu însumi nevoit zilele acestea să compun o poveste burlescă pentru a umple coloanele (Asupra traducției lui Omer, 1837) revistei.“ Maiorul I. Voinescu II primea și el din partea poetului o solicitare insistentă: „Foaia noastră continuă să apară, dar cu multe greutăți, articolele lipsesc cu totul, și adesea d. Bermann este obligat să alerge pe la toți colaboratorii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Mirceșți scria și el niște capodopere pentru vremea aceea: „Despot - Vodă” și „Fântâna Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii găsind că literatura dramatică „jucată astăzi cuprinde trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții, mai puțin categoria pieselor originale, atât de puține „că le-am putea număra pe degete...” Lipsa cronică a unei literaturi dramatice originale este una din cauzele decăderii teatrului. Pentru Caragiale, o singură piesă merită „o luare aminte”, „Răzvanvodă””(așa se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mult decât evident. Fixează repere. Precizează și analizează conceptele de bază. Oferă perspective ideologico-istorice internaționale fără de care reflexia noastră politologică nu este posibilă. Dar cum spunea încă de la 1840 M. Kogălniceanu (și încă foarte bine), în prefața de la Dacia literară: Traducțiile nu fac o literatură. Că se traduce Karl Popper, Fr. Furet și mulți, mulți alții, este admirabil. Subscriem integral la această acțiune editorială. Ceea ce nu ne scutește, nu ne dispensează am spune: ne obligă chiar, într-un anume sens să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în condițiile lui global village originalitatea și competiția la cel mai înalt nivel posibil. în unele cazuri, fericite, nici chiar depășirea unor mari modele și repere. Să mai amintim încă o dată, în sfârșit, pe urmele lui M. Kogălniceanu, că traducțiile nu fac o literatură? Și că nimic nu înlocuiește inițiativa personală? Epigoni eterni doar în umbra marilor culturi majore? O astfel de creativitate, creditată ca potențial competitivă, nu înseamnă câtuși de puțin o aspirație naționalistă. O cultură deschisă, conștientă de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai contează, rezultați din convertirea suedezelor coroane, ele însele preschimbate în euro. Sartre, orgolios, l-a refuzat. Mauriac, mi se pare, l-a acceptat, având el nevoie de fonduri importante pentru a-și schimba faianța din baie. Aduce, dreptu-i, câteva traducții în limbi etranjere. Nu multe. Nici creșteri spectaculoase de tiraj nu suscită automaticamente. O să-l ofere în curând și Albanezilor, Kadare adeverindu-se mai prizat, încă de pe vremea Tovarășului Enver Hodja, decât faliții noștri. Ca să nu mai vorovesc de cehescul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unor indivizi, iată că s-a Întâmplat și la Huși când prefectul trimisese șefului poliției Gheorghe Alexandrescu adresa nr.7.78/19 august, prin care Îi solicita concursul la prinderea unui oarecare supus străin: „Asociat vă trimit o copie după traducția nr.(...) primită pe adresa Prefecturei Poliției Capitalei adresată de Consulul Guvernului k.c. (kezaro-crăiesc, n.n.) și Derectorul Poliției din Lembergu (corect, Lemberg, acum oraș În Ucraina, n.n.), Consulatului General Austro-Ungaru din București relativă la individul Blasius Oczkovschi și vă invit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspundea de „Comisia I-a” (sau „Despărțirea I-a), Îi scrisese polițaiului că „Cercetânduse În tot cuprinsul acestui cuartal până În prezent nu sa putut afla de individul (...)”. Din fericire, există la dosarul pe care l-am cercetat În amănunt și „traducția” pricinii pentru care poliția hușeană a timpului (și nu numai) a fost pusă pe jar, În plin război ruso-românoturc. În esență, fusese vorba de o Încurcată poveste de amor dar și de crimă urmată de jaf În care era implicată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuvinte care ar fi înspăimîntat orice cenzură. M. Kogălniceanu este, putem zice, întemeietorul spiritului critic. Peste tot în revistele sale, el știe ce vrea. Vrea ca producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai însemnat în istoria culturii universale. Vrea critică "nepărtinitoare" lovind "cartea, iar nu persoana". Cenzura lui e constructivă. "Critica mea va fi o adevărată critică, adică va lăuda în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Național. Iată afișul cu care anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi Miron Costin, dramă națională Lăpușneanu, [dramă națională în 5 acte și 7 tablouri] Banul Craiovei, id. id., [în 3 acte] Rubedeniile, comedie [locală, de obicei în 4 acte] Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au zis după limbagiul vechi boieri, ca gloria slavă și alte asemenea; de s-a schimbat acum slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o traducție; faptele însă există, căci țara nu poate rămâne fără foncționari civili și militari". 63 I. Heliade Rădulescu, Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
epistolarele erau căutate cu fervoare de cititorii primului deceniu postdecembrist și mai sunt căutate și azi. Rămâne totuși întrebarea pe care și-o punea recent, în „Ramuri”, N. Prelipceanu, reformulând-o pe aceea mai veche a lui Kogălniceanu referitoare la „traducții”: fac jurnalele o literatură? Vom răspunde că jurnalele singure nu fac o literatură, dar fac parte, neîndoielnic, din literatură, atunci când sunt estetic expresive, când ni se impun atenției prin însușiri literare, evocatoare și portretistice. Când sunt citite nu doar pentru
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
pălăria amenajată mereu central peste picior. El poate să aibă următoarele însușiri: Genul Lactarius a fost subîmpărțit în mai multe secții, care sunt parțial diferit descrise, depinde de autor. Această sistematică se ține de studiile micologului francez Marcel Bon din traducția lucrării sale în limba germană. Speciile alocate secțiilor reprezintă doar o selecție. Aici cele mai importante deosebiri între genul Russula și alte genuri: Originar, acest gen (cu suc mereu alb) a fost creat pentru șapte specii din America de Nord respectiv țări
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]