46 matches
-
Romano-Catolice, cu piesa Tartuffe. Eforturile îl îmbolnăvesc de tuberculoză pulmonară și moare la vârsta de 51 de ani, odată cu finalul piesei Bolnavul închipuit, în care juca. Molière este un exemplu viu al catharsis-ului prin teatru. 45 Pierre Corneille (1606-1684), tragedian și dramaturg francez, de la o vârstă tânără devine protejatul Cardinalului Richelieu, care, sprijinind cultura, îi admiră inteligența. Intră în conflict cu el, ulterior, din cauza binecunoscutei piese Le Cid, în care pune în gura tânărului erou celebrele cuvinte: "La valeur d
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
decît cea considerată ca fiind limita posibilităților sale. Dirijorul Felix Moltl, care îl detesta cordial pe Strauss, remarcă atunci cu voce suavă: "Numai că aceasta nu mai este cîtuși de puțin muzică, ci o necuviință...". Pe scena de la Burgtheater, bătrînul tragedian Sonnenthal, înnobilat de împărat, și faimosul său rival, Kainz, invitatul răsfățat odinioară de Ludovic al II-lea al Bavariei și de Wagner, erau aplaudați în Faustul lui Goethe și dramele lui Schiller. Publicul vienez, recunoscător actorilor săi favoriți pentru orele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
copilului ce-ar fi putut fi mai lesne cucerit de rimele care îngîna simetriile nostime ale rațiunii cu iratiunea: "Un profet într-un bufet, un condotier într-un/ șifonier, un arlechin într-un scrin, un/ poet într-un sipet, un tragedian/ într-un pian, un filozof într-un pantof/ cînd se trage cortina voi priviți în armoarul/ cu fotolii, mese și personaje, așteptați/ lovitură de teatru: se despoaie o sirenă/ fiți cu ochii în patru.// Poate cam prea îngrămădiți pe scena
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
știrilor de senzație, după ce îi ceruse mâna lui Jose Manuel Barroso, la propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu... Moment abisal-emoționant răscolind în mintea și sufletul prietenului ștraiful liric și astfel, din neatenție sau nu, îl auzim declamând cu glas de mare tragedian - zice el, behăit de măgar, gândim noi - următorul plagiat: Orologiul sună oră de dreptate, La Bruxelles, în poartă, oare cine bate ? -Eu sunt, dom' Barroso, eu Vosganian... Și-am venit din partea-l domnu' Tăricean... Dar, deschide-mi ușa, că la
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]
-
carieră, iar vedeta noastră își subjugă publicul ce-l va ovaționa îndelung. Pornit de pe scîndura Teatrului Tineretului, Horațiu Mălăele și-a adaptat recitalul De dragoste special pentru reîntîlnirea după 25 de ani, fermecîndu-și la rîndu-i auditoriul cu harul său de tragedian comic ce-și permite frecventarea deopotrivă a culmilor și a abisurilor. Darul de a coborî asemeni unui Orfeu feminin în infernul obscur al mentalităților autohtone pentru a persifla cu o caldă ironie și un duios cinism metehne și vulnerabilități ancestrale
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
cu accente religioase și elegiace? Lucrurile nu sînt chiar atît de surprinzătoare cum ar putea ele părea la prima vedere. Molière, însuși a mărturisit, la un moment dat, că visul vieții sale a fost acela de a deveni un mare tragedian. Iar un regizor de geniu, Antoine Vitez, a demonstrat, la începutul anilor ’80, că marile comedii ale lui Molière pot fi montate în registru tragic, fără a se schimba nici măcar un cuvînt din textul original. Ceea ce poate surprinde cu adevărat
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
intervențiile mele a fost pus în libertate, în schimbul eliberării, de către germani, a unui general francez - episod dramatic, de care îmi amintesc deseori cu gravitatea cuvenită, dar și cu bucuria că am salvat - poate chiar de la o moarte prea timpurie! - un tragedian de talia lui Moisi; îmi amintesc că în acea vreme era și suferind. Pentru gestul meu, el mi-a fost recunoscător tot restul vieții. Ne-a legat o prietenie trainică. D. T.: - De opera dumneavoastră e legată vreo amintire-zîmbet? V.
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
fi dumneata norocosul ei tovarăș (fiindcă nu văd siguranța ferecirii decât în căsătorie), află de la mine că Otilia trebuie respectată. Se cade s-o spui și altora. Spunând aceste ultime cuvinte, Pascalopol căpătase, în chimono-ul lui, o demnitate de tragedian. Strânse încă o dată mâinile lui Felix și-i dădu drumul definitiv. Felix vru să spună ceva, să se justifice, dar moșierul dăduse repede un curs familiar glasului și invitase pe tânăr în sufragerie să ia un vermut. Orice încercare a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Până și meseria tăietorului de lemne are o funcție formativă. Socrate și Platon știau foarte bine ce înseamnă acest acord suprem. Mă tentează o parafrază platoniciană: "Dar spune-mi, Criton, ne putem închipui un înțelept din vechime sau vreun mare tragedian învățîndu-i pe oameni ce este drept, frumos și bun, iar el purtîndu-se asemeni unui scrib de rând, care disprețuiește și înjosește prin fiecare zi a vieții sale tot ce a spus și a scris sau, dacă e pictor sau artist
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din viața sa (Sunt Marele Agamemnon și întoarcerea mea nu este un fapt ce se-ntâmplă în fiecare zi), cel însărcinat să tragă cortina și să rupă biletele de intrare îi aduce la cunoștință caracterul repetitiv al scenelor jucate de tragedienii care imită în fiecare seară ceea ce Agamemnon a făcut toată viața (I, p. 350). Izbucnirile de furie ale militarului nu reușesc să-i asigure comanda în spațiul domestic, iar administratorul palatului refuză să-i anunțe Clitem nestrei sosirea soțului deoarece
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vici (I, p. 349). Referința livrescă, subliniat anacronică, declanșează doar comentariul disprețuitor pe marginea replicii care nu sună prea convingător (I, p. 349). Partenerul de discuție al lui Agamemnon preferă latinei engleza lui Shakespeare, pe care îl apreciază drept mare tragedian în raport cu Sofocle, rămas doar un dulce copil din perspectiva evoluției genului dramatic (I, p. 349). Intendentul citează și în alte împrejurări numele autorilor consacrați, de pildă când invocă unitatea de loc și de timp, instaurată ca regulă încă de la Sofocle
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu cafea. După zece minute, aerul este deja albăstrui din cauza fumului de țigară și Willis așază șuncă, ouă, cotlete de berbec, cârnați și roșii prăjite în farfuriile unor tineri angajați într-o discuție, de fapt o comparație despre meritele de tragedian ale lui Middleton și Marlowe. Sunt îmbrăcați la fel, în pantaloni gri de flanelă, cămăși deschise la culoare, veste și jachete de tweed. Își țin picioarele încrucișate elegant. Trag cu intermitență din pipele de lemn, pe care le folosesc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a cântat Hora Griviței de Vasile Alecsandri, muzica de Grigore Ventura. O mare știre artistică pentru București: marele artist tragedian Rossi vine în București pentru o serie de 14 reprezentațiuni. Întâia reprezentațiune a fost cu Othello, în ziua de 20 ianuarie. Este de prisos să spunem marea impresiune produsă de jocul artistului neîntrecut al Italiei. La Senat, Dimitrie Ghica (Beizade
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Marana și feeria Fata aerului. Teatrul e întotdeauna gol pe trei sferturi, iar în loji niciodată nimeni. Dacă n-ar fi închirierile teatrului la trupele streine și balurile mascate, actorii ar muri de foame. Dar iată că sosește și marele tragedian Tommaso Salvini, rivalul lui Rossi. Întâia lui reprezentațiune este Moartea civilă. Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n-a putut-o doborî. Incontestabil artist superior, unul din cei mai covârșitori ai Europei de atunci, însă parcă tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cu geamantanul. Era un geamantan mic de navetă, În carouri. Prima mea lectură. Cu toate că, În chip confuz dar Îndîrjit, sperasem să scap de supliciu, mi-a venit și mie rîndul Într-un tîrziu nu foarte Îndepărtat. Aveam trac, ca marii tragedieni, fumam și, totuși, mă simțeam destul de sigur pe mine. Pentru că cele două povestiri pe care urma să le citesc fuseseră aprobate Înainte de Mircea Martin, intraseră-n Debut, n-aveam teoretic motive de Îngrijorare, doar purtau pecetea inelului, aveau garanție. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care le citea înaintea reprezentațiilor în fața curții regale. Pe lângă muzică, un alt domeniu care a înflorit sub patronajul Regelui, a fost cel al literaturii. Este epoca marilor titani: Racine triumfa ca dramaturg și istoric al curții regale. Corneille era un tragedian de prim rang. Referindu-se la cei doi, Ludovic îl întreabă pe Boileau:„Care din dramaturgi va fi recunoscut pentru geniul său?“. Răspunsul acestuia îl surprinde: Molière. Regele nu-și disimulează îndoiala: „Serios? Bufonul ăla? într-adevăr mă uimești. Dar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
termină cu semnul Întrebării nu se pune punct, decât dacă aceasta constituie un citat reprodus Între ghilimele: Să ne oprim la replica: „Înțelegi sau nu Înțelegi?”. Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
comun cu atmosfera religioasă creștină. Sfântul Niceta cerea credincioșilor să cânte, potrivit textului respectiv, pentru iertarea păcatelor, deci în armonie cu religia creștină. „Sunetul sau melodia să se cânte în armonie cu sfânta religie, nu să se declame în stilul tragedienilor, ci însăși prin modelarea vocii să exprime adevăratul duh creștin. Cântarea să nu aducă a ceva teatral, ci să provace pocăință pentru iertarea păcatelor”. La cântarea din biserică trebuie să participe tot poporul drept credincios, fără nici o deosebire de sex
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Les Paravents), când vrea să arate efectele revoluției în tabere opuse. Dar este pus în situația de a bulversa scena și de a abandona platoul unic. În numele unității de acțiune, Aristotel insistă asupra importanței corului. După moartea celor trei mari tragedieni, rolul său s-a micșorat. Discursul coriștilor nu mai întreține o legătură strânsă cu vorbirea protagoniștilor. Palide ornamente, cânturile au devenit părți episodice care merg împotriva unității cerute. Unii autori, ca Agathon, ale cărui tragedii nu ne-au parvenit, au
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
poartă, în ochii ei, întreaga responsabilitate. 17 În italice în textul lui Corneille. 18 Aristotel se ferește să-l citeze pe Euripide, care folosește mult deznodământul cu mașinării, căci îl consideră, pe de altă parte, ca pe "cel mai mare tragedian dintre poeți". 19 Nu trebuie confundat cu "ceea ce înfricoșează" care suscită, ca și "monstruosul", o reacție de spaimă, dar care poate fi credibil. 20 Corneille va relua textual în Primul Discurs cele patru proprietăți cerute din partea eroului tragic. 21 Prin
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel, pe marii tragedieni antici greci. Intr-un interviu, referitor la semnificația dramei, Marin Sorescu rostea niște adevăruri absolute, exprimate În creația sa: „Imi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește În Țara de Foc este tot Iona, omenirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]