37 matches
-
o mie de lire până la căsătorie. Curând am Înțeles că Îmi stabilisem o țintă imposibilă. După o vreme, viitorul meu beau-père a coborât pragul la două sute, dar și aceasta era o sumă uriașă pentru un Începător ca mine. M-am trambalat cu desenele de la un editor la altul, am primit o comandă de la Once a Week... Unde te-am văzut prima dată, interveni James. Da, am lucrat mult pentru ei, mai ales ilustrații pentru seriale, dar nu se plăteau foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ca toate alelante mi-a dat coraj. Pă când stăteam În salonu dă sofragerie, spate În spate cu masa mea Înveterată, c-o mână pă polonic și ailantă În coșu cu pâine, un picolo mi-a suflat că să mă trambalez la mesuța dă urgență, tomna lângă ușa du-te-vino, care personalu, când duce tăvile, o dășchide cu bulanu. Era să-mi ies dân bărci, da d-acu să știe că deplomatu tre să-și ție impulsurili În frâu, și mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Casa Poporului și de-acolo, pe sub Dâmbovița, tocmai la CC (ca să se deplaseze mai ușor, șeful Anticarilor s-ar fi urcat într-un mini-tramvai electric, construit pe vremea lui nea’ Nicu; unii zic că l-ar fi folosit ca să-și trambaleze cărțile, alții că lucra pentru Securitate); că Tomescu se-ocupa de rău-platnici (nu-i nevoie să spun cum); că Titi și Titu încărcau biblioteci întregi de la sărăntoci și văduve (aveau două camioane și o rețea de informatori: unii bântuiau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mauritiusul, Singaporele, ba chiar Grecia pe zimbrii baștinali, mai întâi a râs mânzește și după aia a susurat perfid ca un șarpe ceva despre partidul dacilor unde-s așteptată cu brațele deschise și despre cât la sută din apartament o să trambalez în marea aventură. N-am zis nimic și mi-am văzut de bagaje cu zel nesmintit. Aici se cuvine să întrerup puțin epicul și să fac o buclă, nu neapărat narativă. O puteți lua ca pe-o simplă compunere despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
mânuța mea pot să scriu, dar toată ziua o frecționez cu oțet și îmi fac singură masaj, că avem medic aici, dar ne trimite la medici de specialitate la orice durere a noastră, și într-un fel sau altul te trambalează, așa că mă mai tratez singură cu medicamente, că altfel trebuie să ai o plasă cu bani. La mine nu mai e cazul, timpul se scurtează, dar sunt tineri și oameni bolnavi și nu au posibilități, că medicamentele sunt scumpe. Dacă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
stabil după care tânjisem Îndelung, În momentul când m-am regăsit În Unitate cu Andrei și văru’ Laur. De aproape trei ani stăteam În camera de la demisol din Bariera Vergului. Mi-o procurasem după ce tot Într-o bâjbâială furibundă mă trambalasem din gazdă-n gazdă În căutarea liniștii și izolării indispensabile Întreprinderii mele. Astfel am ajuns să aflu că romanele vieții mele vor fi cu totul treizeci și șase de cărți conținând fiecare Între două sute cincizeci și șase sute cincizeci de pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
îți hrăneau mustos plâmânii cu alveolele mărite de la efort, aerul e curat, mirosind a tei în acest anotimp și, mă grăbesc să o spun, atmosfera este absolut civilizată. De altfel, argumentul suprem al fiicei mele ca să mă convingă să mă trambalez din Tătărăși la celălalt capăt al orașului chiar acesta a fost: e singurul loc curat, civilizat și liniștit, unde o tânără fată poate alerga fără să audă în spatele ei fluierăturile, grohăielile sau comentariile imbecile ale votantului majoritar. Faptul că pista
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a venit?" Izbucniră amândoi în râs. "Anul ăsta, Moș Crăciun n-a venit în persoană, spuse Caterina, a trimis darurile prin poștă. Îmbătrânește tot mai tare..." Constantin replică pe un ton morocănos: "Nu e așa. Nu mai vrea să se trambaleze pentru niște copii care nici nu mai cred că există!" Izbucnind în râs, Nel dădu fuga în camera ei și se întoarse cu două cărți. Deschise una la pagina unde pusese un semn: Uitați-vă, nu sunt singura care face
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Buc., 5 sept. 1983 Dragul meu Lucian, Intenționam să mă întorc prin Iași, după ce-mi rezolv problemele de capitală. Nu voi mai veni acum, din motive de... bagaje. Mi-am lut un pick-up și nu pot să mă mai trambalez pe ruta Buc.-Iași-P. Neamț. Dar mi-e foarte dor de tine, de vorbele tale, de ceilalți la care țin. În plus, pe moment nu mai am post unde aveam, motiv pentru care trebuie să mă întorc mai repede la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mare, în care aducea din piață gâște pentru îndopat, găini, pui, rațe, ba cu o traistă de tărâțe sau porumb; mama, pe care o strigam mămica, venea de la birou încărcată cu plase de sfoară și sacoșe din doc; verișoara Lucri trambala mereu, nu înțelegea nimeni de ce, două valize grele între Timișoara și Beiuș; vecinele de pe Ion Vasi, Tantiarsici și Oberneni, se întorceau vinerea de la piață încovoiate de niște coșuri din pai împletit; doamna Türbach și fetele Klein cărau și ele plase
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
însemnate și mai puternice făpturi de pe pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
le ignoră o fac cu folos pentru organismele lor. Noi, însă, cei care avem meseria cuvântului, suntem robii acestor obsesii. Ținem să posedăm cuvintele, chiar pe acelea enervante. Acum port între Pietroșița și București dosarul meu cu Nocturne. Mă tot trambalez cu ele, de colo-colo, fără să folosesc, deocamdată, nimic. - Nu cumva, în drumurile dumneavoastră, nocturnele din dosar se joacă, se recompun, se transformă ? - Ai intuit bine: am credința ascunsă că ele lucrează singure. E o credință încurajatoare sau, dimpotrivă, deprimantă
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]