29 matches
-
-i luase vizitiu de la tramvai chipiul. Mai era și alte tramvaie care trecea pe la biserica Ienei, pe Regală, pe Câmpineanu, oprea și-n stații, da oprea și dacă le făceai semn cu mâna, cu bastonu sau cu umbrela. Era și tramcare p atunci care mergea fără șine, da mai bine să nu te fi suit, că da tot în gropi, de-ți ieșea sufletu din tine. Știe ea cum e cu tramvaiu, știe, e bucureșteancă get-beget, da ăștia noi, d-acu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că în ceată, fiecare își are rolul sau. Unele jelesc, altele țin stindardele furnicești, altele pregătesc discursuri. Și parcurg distanța mișcând harnic piciorușele. Ceea ce trebuie să fie anevoios și obositor. Din nenorocire, pentru uzul lor nu s-a înființat încă tramcare, să poată duce, comod și ieftin, toată familia deodată. Am cunoscut un bătrân armean, numit Garabet, de-abia tîrîndu-și picioarele după dânsul. Putea fi dat ca exemplu al veșnicei deșertăciuni omenești, căci tinerețea lui fusese amestecată în multe aventuri galante
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Tot el schița o poezie scrisă cu creionul, surprinzând pateticul cotidianului și al micii provincii burgheze, în care marile simboluri sunt tratate miniatural și ușor umoristic: O, trenișor de Crasna-Huși, Locomotiva ta e-un samovar, Iar tu, întreg, pari un tramcar, O jucărie de păpuși. Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții! Când intri-n gară, pufăind, zâmbim... Ades mă mir cum nu te fură hoții, Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Spre deosebire de Ismail, una dintre cele mai reprezentative creaturi urmuziene, care "se găsește astăzi cu foarte mare greutate"32, Mitică, individul generic, etalonul lumii caragialiene, este arhicunoscut și ubicuu: "îl întâlnim atât de des: în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramcar, în vagon, în restaurant, la Gambrinus în fine, pretutindeni"33. Deși vidul lăuntric și marionetizarea sunt aspecte comune ambelor lumi, fauna lui Caragiale, chiar și atunci când apare surprinsă în ipostaze absurde, este, din nefericire, cea naturală, iar a lui Urmuz
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]