1,405 matches
-
românesc, înainte și după intrarea armatei române (în Ardeal - nn). Amintim câteva dintre acestea : au demontat 16 tunuri ungurești din Cetățuia Clujului cu care secuii vroiau să iasă în întâmpinarea armatelor române; la Dej au demontat 6 tunuri; au cutreierat tranșeele secuiești făcând rapoarte și spionaj; au adus documente secrete din Budapesta; au reușit să pună mâna pe arhivele profesorului Apathi; au scăpat pe mulți români condamnați la moarte în Ungaria; pentru Conferința de pace au furnizat acte de mare preț
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari by http://uzp.org.ro/biroul-de-informatii-al-sectiei-militare-din-transilvania-si-rolul-sau-in-campania-pentru-apararea-romaniei-mari/ [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
din partea unor politicieni de rang înalt sau oameni de afaceri influenți. Interesant și descalificant pentru autorități este faptul că în majoritatea cazurilor agresorii rămân neidentificați sau pur și simplu nu se încep urmăriri penale pentru pedepsirea lor. Dar jurnalismul „de tranșee” nu este pentru oameni slabi. În condiții aspre, ziariștii tot nu se lasă seduși de declarații oficiale gen „Credem în libertatea presei și totdeauna i-am îndemnat pe politicienii partidului nostrum să-i lase pe ziariști să lucreze liber” (ministrul
Intimidarea jurnaliştilor nu funcţionează! by http://uzp.org.ro/intimidarea-jurnalistilor-nu-functioneaza/ [Corola-blog/BlogPost/92548_a_93840]
-
un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în ochi răsare acolo ca un corn rugos de inorog ca un țurțure de gheață palidă ca între doi sâni lăptoși de mamă lichidă ascunsă-n tranșee printre soldații morți - cum se înlănțuie moartea cu brațele când sunt inorog pe tărâmul dintre vise păduri de pin transformându-se în luntre aurii cum coboară ele muntele de-a lungul albiei de râu și se sparg de pietre cu
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396854161.html [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
a dedesubturilor strategico-politice care au accentuat masacrul. Și mai știa acest înțelept om de arme și profund cunoscător al istoriei că ostașul oricărei armate din lume e absolvit de orice eroare politică săvârșită de cei ce l-au trimis în tranșee. La noi, pesemne că nu se știe (încă!) asta. Generalul, Omul cel trecut prin experiența umană a unui veac, a fost, la evenimentul cultural de la Chișinău, cel mai aplicat și mai plastic comentator al monumentalei lucrări editoriale lansate în prezența
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1400846999.html [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
Și sufletul de dor brăzdat, Elevii nici nu mai învață Cine au fost, de ce-au luptat! Cu pieptul plin e decorații, În care arde grijă Țării, Au apărat de răi Carpații Sortiți mereu înstrăinării! Și azi mai luptă din tranșee Cu cei din fruntea vremii puși, Cu cei bolnavi de logoree, De somn, de alte boli răpuși; Tot mai tăcuți sunt veteranii, Tot mai puțini din tricolor, Cu cât trec zilele și anii, Uitarea crește-n urma lor... Nicolae Nicoară-Horia
VETERANII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434264485.html [Corola-blog/BlogPost/360491_a_361820]
-
Centrul Vechi am avut o impresie bună încă dinainte să pășesc înăuntru. Pentru că e în Centrul Vechi și nu e. Strada Tonitza e altfel decât celelalte străzi din zonă. E renovată de ceva vreme, e curată, liniștită, fără escavatoare și tranșee de la un capăt la altul, lipsită de petrecăreți dezorientați și vânzători de nimicuri inutile. Poți sta la masa solidă și te poți uita pe geam în tihnă, fără ca vreun om al străzii să-ți aducă aminte de după sticla rece că
bistro elegant, meniu bogat by http://www.zilesinopti.ro/articole/1692/mago-bistro-elegant-meniu-bogat [Corola-blog/BlogPost/99707_a_100999]
-
o poezie de consum, de mimare a sentimentelor, în vederea obținerii unui succes facil. Creația ei este rodul simțirii autentice. « Mă-ntrebi de ce nu scriu/ versuri care să/ abunde de bucurie.../ Fiindcă tot optimismul/ mi-l declanșez- ca niște proiectile,/ din tranșeele vieții,/ să ating insensibilitatea/ celor insensibili./ Leg atâtea răni lăuntrice,/ ca o soră de caritate,/ încat n-am timp/ să-mi vindec rana mea./ Și odată cu sângele din ea/ mă scurg și eu/ pe o foaie de hârtie.” (“Mă-ntrebi
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
perpendiculare.” “Sfântul Său Sânge” „Cred că Biserica trebuie să fie o torță în lumea de întuneric și păcat în care trăim, iar creștinii sunt chemați să iasă dintre zidurile ei frumoase, cu scaune confortabile și să meargă în lume, în tranșee, acolo unde se moare, acolo unde este durere și deznădejde”, se confesează poeta. Tot ea, spune în continuare: “Menirea Bisericii rămâne aceea de a fi un spital pentru cei suferinzi, un loc în care Duhul mângâie, leagă rănile și ridică
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
a înjosirii semenului său, știind prea bine ce va avea să urmeze. - Cum adică să-mi sape groapa, soldat !? Bert nu are nici o reacție, ar fi inutil să îi explice comandantului grupei a treia că aveau în dotare lopeți pentru tranșee, că bravii soldați aflați în subordinea lui i-ar fi săpat mormântul chiar și cu unghiile dacă ar fi fost să moară pe cămpul de luptă ori chiar pe câmpul de instrucție, din cauza unor crampe neuronice. Nu înmormântare își dorește
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474432316.html [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
Mircea Tănase s-a axat în comunicarea sa pe evidențierea rolului pe care l-au avut presa și, în special, ziarul “România” la crearea rezistenței românești în timpul primului război mondial. Printre publicațiile ostășești din această perioadă au fost amintite: revista "Tranșeelor", “În Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian Goga. Printre colaboratori s-au aflat: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Vasile Voiculescu, Eugen Lovinescu, Eugen Goga, Demostene
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Delavrancea, Vasile Voiculescu, Eugen Lovinescu, Eugen Goga, Demostene Botez. Regina Maria însăși a publicat o serie de articole în paginile lui, care sunt adevărate texte literare. Ziarul avea un tiraj zilnic de 15 000-20 000 de exemplare care ajungeau în tranșee. S-a remarcat prin limbajul savuros, rigoarea informațiilor, conectarea cu realitatea, umorul multora dintre articole. Conf.univ. dr. Gavriil Preda în expunerea Domniei Sale a prezentat aspecte ale relațiilor româno-ruse în anul 1917 la nivel militar, economic, medical, al Casei Regale și
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
a fost multiplicat și trimis în tanșee, marcând un moment de revigorare a speranței românești în victorie, considerat de Pamfil Șeicaru „un imn de credință în victoria finală”, ziarul „Neamul românesc”, un simbol al rezistenței naționale, care era distribuit în tranșee și a avut un bun ecou în rândul contemporanilor, redactarea „Proclamației către țară”. De asemenea, atenția cercetătorului s-a îndreptat către relația lui Iorga cu Regele Ferdinand și regina Maria, rolul lui în grațierea unor condamnați, printre care s-a
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate că e aceeași noapte de gheață din care am ieșit nimeni nu renunță la luptă norii înaintează tranșeele se umplu cu păsări mâine va ploua nu-i nimic mă mut într-altă noapte Referință Bibliografică: meteo / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate
METEO de TEODOR DUME în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1478362308.html [Corola-blog/BlogPost/372668_a_373997]
-
mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
rostogolea timpul peste margini pâmă la tine. Era o frescă pictată pe cer când nopțile se-nghesuiau în gol, lumina îngenunchease pe ziduri cu fața la răsărit. S-a născut clipa fierbinte care trecea prin ziduri, cetățile ochilor necucerite așteptau lupta-n tranșee până ce steagul gurii tale înălța steagul pe reduta de piatră din dâmbul iubirii. Referință Bibliografică: Cu fața la răsărit / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu
CU FAŢA LA RĂSĂRIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1426838376.html [Corola-blog/BlogPost/379786_a_381115]
-
cu spasm și sudoare. Lacrimile corpului, care luptă în nesomn cu durerea facerii creației: Ziua vine ca o dreptate făcută pământului. / Flori peste fire de mari / îmi luminează din larg - / aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. Destinul îți sapă tranșeele și ți le astupă de multe ori când ai nevoia de a te apăra, de a te simți protejat. Devii un dramatic când cauți să spargi zidurile care îți mărginesc fiindul și baierele se întind la fiecare forțare la ceea ce
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
de farmec fiind prilej de odihnă și bucurie pentru țărani. Pe ulița mea erau mulți băieți și fete, copilandri ca mine, dar și flăcăi și fete de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam din te miri ce. O, eram atât de fericiți! Nu simțeam frigul pentru că eram bine îmbrăcați cu haine din lână ... confecționate de mamele noastre. Iar în
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Toate Articolele Autorului În partea ta de noapte, culorile se spală-n vin, și împing agale semne spre răsărit... Le aștept! Le aștept înainte de miezul nopții, când fereastra este întredeschisă spre albul din inima peste care mucegaiuri și-au întins tranșee, și când vei trece pervazul, te vei albi, alb vrăjitor, vei trece de voaluri și dantele, fără iluzii căzând în palme... Nu mai vreau ca mările, pe muchii de cuvânt să-și caute umbra! Nu mai vreau răsuflarea, lăcașuri sacre
SĂ VII ÎN LINIŞTEA NOPŢII! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_vii_in_linistea_noptii_maria_ileana_belean_1330887411.html [Corola-blog/BlogPost/357926_a_359255]
-
gorjeancă de fel, isteață și curajoasă, cu gradul de sublocotenent, și-a plătit cu viața avântul patriotic cu care conducea la atac plutonul. În seara zilei de 22 august 1917, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranșee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. Observând că inamicul pregătea o ofensivă, Ecaterina a ieșit din tranșee ordonând soldaților din subordine să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!“. În acel
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
la atac plutonul. În seara zilei de 22 august 1917, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranșee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. Observând că inamicul pregătea o ofensivă, Ecaterina a ieșit din tranșee ordonând soldaților din subordine să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!“. În acel moment a fost lovită în inimă de două gloanțe venite dinspre pozițiile germane. „Găsesc înălțătoare ideea de a comemora printr-
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
cazonă Te-am iubit fără reguli, fără formă finală Te-am iubit fără cuvinte nescrise...demult Te-am iubit indecent, cu-o dragoste personală Te-am iubit, te iubesc, te voi iubi! Te-am iubit ca un soldat ce sapă tranșee Pe câmpul de luptă, ce nu vrea să moară Te-am iubit elegant, mizerabil, ce odisee Te-am iubit cu patimi ce-aveau ca să doară. Te-am iubit cu ură, dispreț, blestemând Ca un nebun legat în camașă de forță
DOI SOLDAŢI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1427286278.html [Corola-blog/BlogPost/341001_a_342330]
-
prin dicteu automat, Mihu Dragomir sperând să se salveze prin rafinamentul culturii, A.E. Baconski, tot înclinând spre anumite rafinamente dar compensându-le de-a dreptul cu gogomănii poetice și, bine înțeles, malefic animat de teribilul instinct al parvenirii prin tranșee absconse și canale subterane, Mihai Beniuc cu șireata mândrie rurală că e superior tuturor fiindcă știe „șapte limbi și rusește”. Aceștia, plus exemplul de mai înainte al lui Sadoveanu și Cezar Petrescu, precum și al unora mai proști, care se arătau
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mi te sorb vinovat, ca un lup singuratic, Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârjă de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar in van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1435569752.html [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]