217 matches
-
orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
1965; 10. Ion Horațiu Crișan, Spiritualitatea Geto-dacilor, București, Editura Albatros, 1986; 11. Basmul cu Soarele și Luna (din basmele timpului și spațiului - antologie, prefață și bibliografie de Iulian Chivu), București, Editura Minerva, 1988. 12. Sabina Ispas, Cultură orală și informație transculturală, București, Editura Academiei Române, 2003. 13. Ion Bâtlan, Philosophia moralis. Prelegeri de etică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2008. 14. A. Van Gennep, Formarea legendelor, Iași, Editura Polirom, 1997. 15. Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie, Timișoara, Editura Amarcord
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
și Dhammapada, Corpus hermeticum, esoterismul druizilor, textul străvechii rugăciuni Kaddish, Spiritul Qumran-ic, soteriologia Crucii, teologia hindusa și cea budhistă, mituri crepusculare, caracterul esoteric al gnosei, Epifanii și Ocultări, Zaratrusta și Zamolxis, gândirea hermeneutica, Heraclit, Pitagora și Zenon, mediația simbolurilor, universalii transculturale, Eul transcendent, eonii din lumea sensibil-spirituală. Și-a împlinit mult doritele călătorii documentare prin India și Tibet. Întreține contacte permanente cu iluminați din reputate Cancelarii creștine din Sfanțul munte Athos, Institutul biblic UȘA, Academia regală din Marea Britanie, Lamaserii tibetane, Ashrame
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
marelui filosof al religiilor este compusă din trei nivele cosmice: pământul, cerul și lumea subterană, iar intersecția între cele trei nivele cosmice se petrece prin columna cerului, centrul pământului, axa lumii sau termenul consacrat - axis mundi. Aceasta axă, imaginară, este transculturală, traversează popoare, culturi, religii, societăți umane. Traversarea ei se petrece printr-o a patra componentă sau dimensiune, care este e timpul sacru, reprezentat prin tocmai prin mitul ce stabilește modul în care o societate specifică recunoaște și își asumă această
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
disperării, Editura Humanitas, București, 1990; 3.Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; 4.Eliade, Mircea, Huliganii, roman, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Mircea Handoca, Editura Rum-Irina, București, 1991; 5.Ispas, Sabina, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București, 2003; 6.Mureșanu, Ștefan, Lucian, Metanoia formelor literaturii și a omului nou, antologie colectivă Mozaic literar, coordonator proiect Petre Rău, Editura InfoRapArt, Galați, 2011; 7.Raicu, Lucian, Reflecții asupra spiritului creator, Editura Cartea Românească, București, 1979; 8
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Revista Cetatea lui Bucur, nr.1/2011. [9] Elisabeta Iosif, Clepsidra, pag.6, Revista Cetatea lui Bucur, nr.1/2011. [10]George Bacovia, Plumb. [11]Emil Cioran, Pe culmile disperării, p.13. [12]Acad. Sabina Ispas, Cultură orală și informație transculturală, pag.35. [13]Ștefan Lucian Mureșanu, Metanoia formelor literaturii și a omului nou, p.141. Referință Bibliografică: AMNARUL ȘI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
mare, fără certitudinea de a ajunge în Lesbos până în Germania este un drum practicabil astăzi și a devenit un fel de rută. Ruta balcanică este ruta prin care unii văd noul pericol al confruntării între civilizații. Lumea noastră, europeană, este transculturală și transreligioasă, este lumea globalizării, atunci când ne convine, și, dintr-o dată, o transformăm într-o lumea a confruntării și a conflictului între civilizații atunci când nu ne convine, și mai ales atunci când știm precis că, fără niciun merit facem parte din
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
o societate ideală. Fiindcă Europa era creștină și deci, era călăuzită de Biblie, acești „cavaleri ai progresului științific” au considerat că lupta lor trebuie să se dea împotriva Bibliei.” De aceea, în continuare, autorul ne oferă o serie de fundamente transculturale cu privire la autenticitatea Sfintelor Scripturi și la modul în care putem să intrăm într-o relație personală cu Dumnezeu, așa cum este menționat în „amintirea străveche” ce poate fi identificată în geneza tuturor popoarelor lumii. Astfel, Iosif Țon ne prezintă principalele teme
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
Maramureș, Editura Minerva, București. Gauss, Karl-Markus, Die unaufhörliche Wanderung. Europa im Kleinen. In: Deutsches Kulturforum ostliches Europa, Postdam/Koordinierung Ostmittel - und Südosteuropa am Museum Europäische Kulturen, Berlin (Hgg.): Frank Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
privirea noastră asupra lumii se schimbă, lumea se schimbă. Înțelegem că nici o cultură și nici o religie nu constituie locul privilegiat din care să putem judeca celelalte culturi și religii. Ființa umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cultură și nici o religie nu constituie locul privilegiat din care să putem judeca celelalte culturi și religii. Ființa umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul, războiul civilizațiilor, amenințare tot mai prezentă în vremurile de azi, nu ar mai avea nici o rațiune de a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul, războiul civilizațiilor, amenințare tot mai prezentă în vremurile de azi, nu ar mai avea nici o rațiune de a exista. Autonașterea Universului și autonașterea omului sunt inseparabile. Știință și conștiință, cei doi stîlpi ai viitoarei democrații
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
SCRIERI: Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic (în colaborare cu Doina Truță), I-IV, București, 1985-1989; Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Sub aripa cerului, București, 1998; Povestea cântată, București, 2001; Cultură și informație transculturală, București, 2003. Antologii: Școala sociologică Dimitrie Gusti. Omul românesc, București, 2000 (în colaborare cu Emanuel Pârvu). Repere bibliografice: N. Constantinescu, „Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic”, REF, 1986, 2; Ion Cuceu, „Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic”, AAF
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
un consens opinional că e valid (pseudovaliditate de suprafață) - face, în engleză - nu presupune neapărat că și este ca atare. Am putea adăuga că în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
impune. Analiștii comportamentului uman, în particular antropologii culturali, se întreabă dacă dragostea romantică este un fenomen panuman și, dacă da, în ce măsură este ea un bun predictor pentru căsătorie. Răspunsul la prima parte a întrebării se pare că este pozitiv. Anchetele transculturale au arătat că în aproximativ 88% dintre societățile din întreaga lume figurează indicii (cântece de dragoste, suferințe declarate etc.) ale dragostei romantice și pasionale (Ember, Ember, 2002). La a doua parte a întrebării, răspunsul este parțial negativ. În foarte multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
5% dintre cei care nu fuseseră atinși. O explicație oferită de autori ar fi aceea că, în cultura noastră, nu suntem obișnuiți să-i atingem decât pe cei pe care-i cunoaștem foarte bine, atingerea corpului unei persoane fiind semnul transcultural al apropierii față de acea persoană. Este evident că atingerea poate facilita, în aceste condiții, deschiderea spre comunicare. Totuși, ea este delimitată de un set de reguli sociale stricte. Richard Heslin (apud Hybels, Weaver, 1989, p. 125) delimitează cinci categorii distincte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de protejare psihosocială a acestora; c) influența factorilor de civilizație ai vieții moderne asupra stării de sănătate mintală a populației; d) problema alcoolismului și toxicomaniilor; e) cercetările de etnopsihiatrie privind formele și variațiile stării de sănătate mintală în perspectiva psihiatriei transculturale; f) studiile de epidemiologia bolilor psihice, cu instituirea unor programe adecvate de psihoprofilaxie, conform necesităților; g) studiile privind clasificarea internațională a bolilor psihice; h) studiile de psihiatrie socială; i) studiile de psihiatrie biologică (genetică, biochimie, neuropsihologie, psihofarmacologie etc.). În scopul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de psihiatrie” și serviciile de psihiatrie din cadrul spitalelor de medicină generală, renunțându-se la izolarea bolnavilor psihic în servicii sau spitale separate. O contribuție importantă la acțiunea de igienă mintală au adus-o cercetările din sfera antropologiei culturale, prin psihiatria transculturală sau etnopsihiatrie (E. Kraepelin, H. Ellenberger, M.H. Murray) sau din afara psihiatriei și psihologiei sociale (E. Fromm). Au apărut publicații de specialitate, cum este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-umană de origine constituie factori psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o descărcare a stării de tensiune psihică acumulată o dată cu creșterea agresivității, violenței, criminalității, până la completa descărcare pulsională. În acel moment, starea de sănătate mintală revine la normal și echilibrul psihosocial se restabilește. Apoi ciclul se reia. 3. Aspectele etno-culturale și transculturale ale stării de sănătate mintală Așa cum arătam, starea de sănătate mintală prezintă aspecte caracteristice în funcție de particularitățile modelului socio-cultural. Starea de sănătate mintală, în sensul de echilibru psihic, are un caracter general, fiind identică în toate societățile. Ceea ce diferă însă de la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respective față de sănătatea mintală și boala psihică (T.K. Osterreich, H. Ellenberger). Se poate vorbi așadar de o specificitate etno-culturală a bolii psihice, așa cum se vorbește de o specificitate etno-culturală a sănătății mintale. Toate aceste aspecte sunt cuprinse în sfera psihiatriei transculturale (E. Kraepelin, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Sunt cunoscute și descrise afecțiuni psihice specifice anumitor arii culturale, anumitor societăți umane. În sensul acesta, menționăm următoarele: febra de kaiak sau isteria arctică, amokul, moartea psihogenă lentă, nostalgia etc. 4. Statul și boala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ca și modelul socio-cultural, și modelul socio-medical diferă în funcție de grupele etno-culturale. Așa cum există modele diferite de personalități de bază (A. Kardiner, R. Benedict, R. Linton), există și modele etno-medicale de sănătate mintală. Acest fapt este probat de studiile de psihiatrie transculturală, care demonstrează variația formelor de manifestare a bolilor psihice în diferitele arii socio-culturale (H. Ellenberger, Y. Pelicier, F. Laplantine, H.B. Murphy). Majoritatea specialiștilor sunt astăzi de acord că personalitatea de bază reprezintă cadrul explicativ atât al sănătății mintale, cât și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunile de igienă mintală, universale ca „principii teoretico-științifice”, trebuie aplicate în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]