58 matches
-
partea superioară (clopotul) ; în slavă, podnica desemnează întregul și partea inferioară (vatra). Pornind de aici, două etnoloage, una belgiană, cunoscătoare a României (Marianne Mesnil), și una fran ceză, de origine bulgară (Assia Popova), au scris o frumoasă poveste de dragoste transdanubiană. Mai întîi, simpla constatare a inversării terminologice de o parte și de alta a Dunării le-a adus aminte, inevitabil, de o cunoscută sentință a lui Lévi-Strauss referitoare la relațiile de vecinătate : podeaua unora, constată acesta, este și plafonul celorlalți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un rând chiar peste Dunăre, prin Aelius Catus, și strămută pe râpa dreaptă a fluviului vreo 50,000 de oameni, care dispar curând în sânul poporației de aceeași rasă ce locuia aici.Strămutarea o făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care tocmai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Plautius, mai strămută încă vreo sută de mii de Geți de pe malul stâng al Dunării pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și regii lor, au înădușit revolta Sarmaților orientali, au pus în libertate pe fiii regilor Bastarnilor și a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se numesc români, fără de a-și mai ști limba. Și dacă va întreba cetitorul ce biserică este aceea pe care guvernul din Viena o supune administrației sale, vom răspunde că este cea mai neatârnată a întregei creștinități, căci atât mitropolitul transdanubian și al țărilor tartarice din Proilabum (Brăila), cât și cel al Ungro-Vlahiei (din Tîrgoviște) erau supuși patriarhului de Constantinopole, iar cel de[al] doilea era exarhul acelui patriarhat, continua puterea centrului constantinopolitan pân 'n munții aurarii, sfințea pe mitropolitul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teoria susținută de cabinetul din St. Petersburg "că Turcia nu se poate regenera prin sine". De aci rezultă că cestiunea garanțielor, din înlăturată cum părea, au ajuns din nou în faza ei primitivă. Tratările de pace între cele două principate transdanubiene și Poartă par a merge bine. D. Kristici au prezentat ministerului turcesc de esterne, drept acreditivă, o scrisoare a prințului Milan prin care acesta sperează că tratările începute de Midhat Pașa vor ajunge la bun capăt. Principele Muntenegrului s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lemn al boului ce lucrează [ - ] [RAZA MÎNTUITOARE] 2259 Dacă raza ce lumină din ochii-ți asupra mea este raza nemurirei - arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire, ars de setea dreptății. [ADEVĂRATUL POPOR ROMÎNESC] 2264 Atât de multă plebe transdanubiană, neuropatică, pe deplin stricată moralicește și decăzută fizic se pretinde a fi popor românesc încît în adevăr credem timpul sosit de-a dezgropa poporul veritabil, adevărat popor românesc în locul spuzei de pehlivani cari au inundat orașele noastre de țărmuri. puterea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
finele secolului al IX-lea și începutul secolului următor. „În epoca străromână, apreciază Pușcariu, nu se poate constata nici o influență maghiară, iar în celelalte dialecte române nu găsim nici un împrumut din limba ungurească. Cele câteva cuvinte de origine ungurească la transdanubieni, ca arom. varoș sau cucie le-au venit prin mijlocire slavă” (p. 309). Este greu de imaginat cum o cincime din fondul de cuvinte vechi ale limbii române (a alcătui, a bănui, belșug, a cheltui, a făgădui, a locui, neam
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost provocată de necuviințe mult mai grave din partea jidanilor din Bucovina. Acești turcofili exagerați și cititori înfocați ai "Nouăi prese libere", cari sunt în stare să creadă orice rău despre români, vor fi manifestat în mod prea vioi simpatiile lor transdanubiene și tinerii au răspuns. Elementul german, care joacă rolul de moderator în Austria, ar fi trebuit să înțeleagă aceasta. O admonițiune severă din partea rectoratului ar fi fost de ajuns credem. De aceeași părere este și "Presse" din Viena și ea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu stau în proporții cu puterile noastre și cari, în loc de a da naștere la fapte, vor fi cel mult cauza unor aventuri periculoase. Cu ocazia Congresului de la Berlin aproape toate popoarele Peninsulei Balcanice au dat semne de viață, numai românii transdanubieni nu. Cauza e lesne de înțeles. Toate celelalte fragmente de populațiuni stau în legături de cultură cu acele centre politice create de naționalitățile lor. Grecii din Turcia europeană citesc și scriu limba care se vorbește la Atena; sârbii din Turcia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tătărește; căci aceasta e singura cale pe care pot înainta. Să nu repetăm noi, popor mic și necuceritor, nedreptățile ce se fac naționalității noastre chiar în țările învecinate, să nu impunem nimănui limba și instituțiile noastre. Nu exista o Românie transdanubiană, ci o provincie populată mare parte cu elemente străine cari, alipite de țara noastră, trebuie să se simtă, în patria lor străveche, nesupărați întru ale religiei, limbei, dreptului. A face însă din Dobrogea o colonie de netrebnici, în care să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Noi am cerut ca școlile primare din Dobrogea să fie confesionale, să nu impunem populațiunilor limba si instituțiile noastre, în fine ca Dobrogea să fie tratată ca o provincie deosebită, respectîndu-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană. Cuvintele pentru cari am făcut acele propuneri sânt multe și varii; cel mai grav însă e că, cu toate drepturile noastre istorice necontestabile asupra acelei părți de țară, ea este azi de facto o țară străină și nici nu putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuvânt, politica pe care "Romînul" ne sfătuiește s-o urmăm față cu dobrogenii este politica pe care maghiarii o urmează față cu românii din Ardeal. E înțeleaptă această politică? Întrebați pe ardeleni, ca ei să vă răspundă. "Romînul" zice: "Romînia transdanubiană există, dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
diurna e pentru roșii totul, iar datoria nimica toată. Fumând o țigară pe malul drept al Dunărei și-a împlinit misiunea și, bând o cafea turcească la Babadagh, conștiința misionarului apostolic al rabinatului universal se liniștește dimpreună cu spiritele populației transdanubiene. Și de astă dată misiunile au fost de căpetenie. Ba auzim că până și Ministerul instrucției are de gând a trimite-n misiune pe mai mult decât vestitul domn Pseudo-Urechia, ca să aranjeze instrucția publică în Dobrogea după cum l-ajunge capul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajunul alegerilor a ajuns în doaga copiilor. Fie frica ce-o are de alegeri, cari promit a nu ieși pe placul radicalilor cu toate influențele și numirile de funcționari ad hoc, fie lipsa de judecată înnăscută și moștenită de la stârpiturile transdanubiane cari au prestat rolul de părinți radicalilor din România, fie din cauze psicologice sau fiziologice, destul că-n doaga copiilor a ajuns și se leagă de vorbele noastre chiar acolo unde ele nu au o însemnătate politică, ci se referă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
platitudini. Există demult în Germania marota de-a abate coloniile ce merg în America, spre țările Dunării, spre România îndeosebi. Caracterul național al românilor, viciat de domnia fanarioților și șters în mare parte prin amestecul clasei de mijloc cu elemente transdanubiane, regimul economic și politic detestabil și odios la care sunt supuse elementele autohtone ale țării de către cele imigrate și dominante, complicitatea între pic-pocheții indigeni și cavalerii de industrie de peste graniță, toate elementele acestea de convingere înclină pe germani a-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oscilațiune, o mutare a punctului de gravitație când asupra elementelor instinctiv naționale, când asupra celor instinctiv străine, dar victoria, precum vedem, e momentan a acestor din urmă. Dar care-i semnul prin care se disting acești oameni neasimilați, de proveniență transdanubiană, de populațiunea de rasă? Cerem a se constata aceasta în toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizică și intelectuală. Sunt intelectuali și fizic sterpi, sunt catâri în toată privința. Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor dispărea încet - încet și, după vechiul lor obicei, vor căuta o altă societate omenească, tot atât de nesănătoasă precum e a noastră astăzi și vor năpădi asupra ei. Dar pentru sanificarea noastră e necesar ca să dispară din viața publică elementele parazite transdanubiene, a căror vină publică e dezorganizarea actuală. Ceea ce se poate face este încetățenirea elementelor în adevăr folositoare, precum tineri învățați, meseriași buni ș. a. m. d. Încolo însă naționalitatea română ca oricare alta are dreptul înnăscut de a-și apăra moștenirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numit pe orator "spion " al Austriei sau al Prusiei sau a mai știm cui? Nu le spunem toate acestea pentru că ar fi ceva nou. Am ajuns în țara asta ca orice străin venit de două - trei zile, ca toată plebea transdanubiană și toate veniturile Apusului, întreprinderi de foi de negoț cărora jure gentium ar trebui să li se interzică de-a face politică într-o țară ce nu-i a lor, să arunce pe orice român ce nu stă sub inspirațiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
am cerut ca școlile primare din Dobrogea să fie confesionale, să nu impunem populațiunilor limba și instituțiile noastre, în fine ca Dobrogea să fie tratată ca o provincie deosebită, respectându-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană"398. Eminescu îmbogățește limbajul politic al vremii cu valențe semnificative inedite, prin adăugarea de conotații noi unor semnificații deja consacrate: "Reacțiune! strigă adversarii noștri. Reacție, da, răspundem noi; nu însă reacție prin răsturnare, nu reacție politică în sensul feudal, cum
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră, monedă, organizare, pledoarie, posesiune, posibilitate, procedură, promulgare, recensământ, rector, rescript, riveran, sancțiune, sentență, societate, transdanubian, vamal, valida ș.a.; c) economie: agiu, anuitate, bancă, bilet, breveta, buget, bursă, capital, cesiune, comerț, compensație, concurență, construcție, contracta, creanță, credit, debitor, demonetizare, diurnă, dividende, emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petőfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. După multe călătorii aventuroase ajunge să fie studentul colegiului din orașul transdanubian Pápa, unde se întâlnește cu scriitorul Mór Jókai, cu care se împrietenește. După un an, în 1842, i-a fost publicată în ziarul "Athenaeum" o poezie pe care a semnat-o "Petrovics Sándor". În același an, la 3 noiembrie, a
Sándor Petőfi () [Corola-website/Science/300033_a_301362]
-
pe Zyraxes, un alt conducător getic, situat în nordul Dobrogei. Este asediat la Genucla, și în cele din urmă, Zyraxes se retrage peste Dunăre pentru a cere sprijin de la bastarni. Genucla este luată, iar Crassus își celebrează triumful. Incursiunile populațiilor transdanubiene se reiau, iar sarmații, o populatie migratoare ajunsă în stepele nord-pontice, sunt respinși în anul 16 i.en. cand au încercat să pătrundă peste Dunăre. Dentheletii și scordiscii au devastat Macedonia, iar Tiberius conduce campanie împotriva scordiscilor. Între timp, dacii
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]