79 matches
-
și unde o ține ascunsă, și dacă m-a luat vreodată la șuturi, ce chestie. Nu Înțeleg de unde i-o fi venit ideea că se poate să iei la șuturi pe cineva. N-am mai văzut-o niciodată atât de transfigurată. I-am promis că voi rezolva foarte repede problema banilor cu paiațele și cu ospătarii, ca mai apoi să mă Întorc cât mai repede la ea. Poate mai am Încă timp să-i citesc povestea de noapte bună. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
inventivitate, reflectând carnavalescul, iar statuile și basoreliefurile prezintă scene din viața țăranului din zona Lăpușului.” (Ioan BotișGazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
idealizând prin analogie frumusețea făpturilor lui Dumnezeu, au izbutit să se ridice până la această regiune a enigmei în care se închide viața omenească de dincolo de moarte. Simbolurile imaginate de ei în zona supranaturală, unde stihia omenească se sfârșește ca să reapară transfigurată în lumina de dincolo, coincid în sens cu fecioria veșnică a paradisului creștin. Să ne oprim o clipă în fața imaginii Sfântului Ioan Botezătorul zugrăvită de Leonardo da Vinci. Cine vizitează muzeul Luvrului rămâne uluit la vederea acestui tablou. Figura sfântului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
carnavalescul, iar statuile și basoreliefurile prezintă scene din viața țăranului din zona Lăpușului.” (Ioan Botiș- Gazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ajunge niciodată să fie definitivă și deplină. Mai mult, ea devine posibilă, chiar și pentru scurtă vreme, numai dacă este mediata de o altă imagine caracterizanta pentru universul sau liric, insula: insule naufragiază în imense acvarii. Căutând stabilitatea în imaginea transfigurata a tărâmului natal, sicilianul a proiectat idealul sau de echilibru asupra acestui spațiu, pe care l-a inserat în matricea amintitului ecou leopardian. Exemplul este emblematic pentru manieră în care Quasimodo a înțeles să rescrie motive literare preluate de la antemergător
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
laquelle la jeune fille grandissait démesurément" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.86]. Tendința constantă a lui Zola spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în literatura de specialitate, preferându-se imaginarul animalier și vegetal 45. Nana este transfigurata în mare zeița care corupe, în sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur morbida în final. Ea canalizează în ființă să de star al Imperiului al Doilea un ansamblu de forțe sociale și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ideologică Cărticica lui George Voicu consacrată «mitului Nae Ionescu» este un excelent studiu de caz privind contribuția elitei intelectuale românești, după 1989, la această «sub-cultură a conspirației». Acest filosof și publicist, considerat tatăl spiritual al «tinerei generații» din anii ’30, transfigurata astăzi În elită intelectuală a națiunii, a fost celebrat În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și fascismului național al «Gărzii de Fier», precum și responsabilității sale În orientarea unui număr Însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ecoul și reflexia propriului său eu ar mai răspunde râsului aruncat peste axiomele toleranței de cel ajuns în apogeul intoleranței. Ne-omenescul de pe chipul acesta barbar se relevă a fi pentru privirea ateului o întoarcere la animalitatea devorării spectrului celuilalt transfigurată metafizic în dorința arzătoare a distrugerii semenului. Un astfel de chip este pătruns de fiorul glacial al înstrăinării depline în raport cu fața umană a celuilalt, el este o planetă deșertică ce alunecă într-un spațiu mort. Încrisparea sa sunt dunele unui
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
rănită a omului imploră ajutorul. Înstrăinarea nu mai are nici o determinare psihologică, cum ar crede mizantropii. Solitudinea este aici teologică: „eu singur cu Dumnezeu singur”; un lucru deloc simplu, de vreme ce „am învățat să trăim cu simțiri trupești” care se cer transfigurate (nu suprimate) printr-o asceză „în orice caz și orice chip”. Urmând învățătura Sfântului Maxim Mărturisitorul, pentru care lanțul plăcerilor sensibile înrădăcinate în iubirea de sine (philautia) trebuie rupt cu tăișul nevoinței liber asumate (philoponia), arhimandritul Emilianos lămurește sensul ascezei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
29. Înainte de a zăbovi asupra ultimei imagini, să spunem că noul început convertește pe cele ce nu (mai) sunt la ființă; cele ce par pentru totdeauna moarte (apariției lumești, ca și lucrurile imaginate sau tematizate, pe scurt: voalate) se ridică transfigurate la viață 30. Precum sufletul descoperit, ele se văd nu așa cum sunt în lume, drept apariții dispărânde ale faptului de a fi, ci ca semne ale invizibilului în vizibil, după chipul lor originar. Ce se vede e nevăzutul, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
după părerea lui Dilthey) sau sub influența unui "câmp stilistic" (în opinia lui Blaga), nu se poate sustrage unui weltanschauliches Aprori (vezi III, 4). El proiectează asupra realității propria lui imagine despre aceasta, creând o realitate posibilă, de tipul celei transfigurate în artă. Astfel, teoreticianul își plăsmuiește propriul univers. "Un filozof care nu ține să devină autorul unei lumi își suspendă vocația", susține pe bună dreptate Blaga 27 care apără în spiritul lui Dilthey menirea pe care și-o asumă construcțiile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cele expuse la Ermitaj fiind rezultatul final al unui extraordinar parcurs crea‑ tor. În opinia sa, Rembrandt considera biblia ca sursă privilegiată de inspirație unde găsea întotdeauna subiecte potrivite meditațiilor sale despre oameni și lume pe care le vom regăsi transfigurate în lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în multe privințe, poate și pentru că profeții veacului nou insistă prea mult asupra agoniei lente, poate și din farsa unor stări intelectuale. Ne aducem aminte însă de ideea filozofică potrivit căreia lumea contemporană moare câte puțin pentru a renaște mâine, transfigurată și într-un echilibru spiritual necesar. Între cauză și efect faptul cultural ieșean este strâns legat de experiența umanistă a celor care duc mai departe noema în formă deplină și revelatoare pentru viața noastră culturală, de azi și de mâine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
scop estetic, naratorul vrând să realizeze o valoare estetică. Sunt preluate, amalgamat, de acest malaxor al creației, influențe livrești ( Gogol, Dostoievski, Pușkin, Canetti, Alain Robbe-Grillet, Michel Buthor etc.) sau mitice, realitate neprelucrata, fragmente din publicistica socialistă, pagini de jurnal, materialitate transfigurata în vise parabolice, alegorice sau simbolice. Lucian Raicu exagerează când afirmă că în român se prezintă realitatea și conștiința surprinderii acesteia, deoarece accentul cade pe procesul complex și sinuos al ficțiunii, după cum singur recunoaște ,,(...)o creație a cărților, un produs
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vrea să epateze, ci este firească, ivindu-se din natura de care poetul s-a simțit mereu aproape. Atâta „risipă” de imagini nu se mai întâlnise - s-a spus - decât la V. Voiculescu. Poetul nu evocă țara fizică, ci una transfigurată într-o „țară a ochilor”. A doua plachetă, Murmură tăcerile (1940), continuă cu aceeași simplitate să dezvăluie o sensibilitate netrucată, însă are o tematică mai diversă. Pe lângă pasteluri se întâlnesc poeme puternic impregnate de sentimentul religios (Scrisoare lui Iisus) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
timp patruzeci și unu de ani. Nu știu dacă ochii mei au văzut realitatea sau ceea ce cugetul meu dorea să vadă, dar mi s-a părut și mai frumoasă decât o lăsasem. Cu toate astea, trăsăturile ei perfecte erau eterice, transfigurate; gesturile ei, potolite și calme, aveau ceva solemn. Purtarea ei era cea a cuiva care, plecând într-o călătorie, se ascunde în spatele unor convenții nefirești, menite să mascheze durerea și să nu provoace spaimă în sufletul celorlalți. Astfel că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cele expuse la Ermitaj fiind rezultatul final al unui extraordinar parcurs crea‑ tor. În opinia sa, Rembrandt considera biblia ca sursă privilegiată de inspirație unde găsea întotdeauna subiecte potrivite meditațiilor sale despre oameni și lume pe care le vom regăsi transfigurate în lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cele expuse la Ermitaj fiind rezultatul final al unui extraordinar parcurs crea‑ tor. În opinia sa, Rembrandt considera biblia ca sursă privilegiată de inspirație unde găsea întotdeauna subiecte potrivite meditațiilor sale despre oameni și lume pe care le vom regăsi transfigurate în lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
frustrare. Dorința aceasta de absorbție livrescă într-o altă dimensiune culturală își are două cauze. Prima este că intuiești prea bine că, în comparație cu viața pe care o duci zilnic, există vieți cu adevărat binecuvîntate: binecuvîntate de prezența unei pasiuni și transfigurate de perspectiva unui ideal. Asemenea oameni atinși de grația unui sens își petrec zilele sub un alt regim spiritual și într-un alt ritm al minții. Parcă o accelerație providențială le-a intrat în vine iuțîndu-le sîngele în direcția atingerii
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
intelectual, dată fiind condiția de arhimandrit și duhovnic la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea ortodoxiei
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
opus" (p. 55). Odată cu Dalia-Marlena, seducătorul personaj feminin, libertin și pasional, al cărții, apare însă o problemă a cărei rezolvare pretinde multă abilitate. Fără plapuma acoperitoare a ficțiunii, în care orice experiență erotică poate fi expusă direct, amplificată voluptuos ori transfigurată convenabil, episoadele de combustie erotică, nu-numai-lăuntrică, sunt destul de riscante, dacă le privim prin ochii unui tovarăș de viață mai puțin îngăduitor. Dalia, ea, cu coama sa arămie și zâmbetul nerușinat-excitant, nu-și face griji: are un soț tolerant și un
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
era rugat să-și scrie autobiografia, obișnuia să răspundă că n-ar fi de spus altceva decât că a fost insuportabil de ocupat din momentul când a fost circumcis.” Este drept că romanele s-au hrănit din întreaga lui viață (transfigurată, căci ficțiunea nu e reproducere sau, după cum afirma el însuși, înfuriat de reproșurile în legătură cu ultimul său roman, Ravelstein: „Oamenii gândesc literal și întreabă, «E adevărat? Dacă e adevărat, de ce faptele nu sunt reproduse exact. Dacă nu sunt reproduse exact, de ce
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
beletrist" ca oricare altul, identic a pînă la un punct a confraților săi care edifica, migălos și trudnic, luni imaginate-imaginare? Paradoxul face ca nonfictiunea să poată fi socotita drept o suprarealitate care, adeseori, depășește imaginarul, dincolo de documentul de viață aflîndu-se, transfigurata, materia primă "reorchestrata" conform cronologiei semnificațiilor și nicidecum tradiționalei cronologii temporale etc; prin urmare, nici pomeneala de o simplă "fotografiere" a realității, fiind vorba de un similacru al transcrierii doar aparent brută, nuda, rece. De ce am consideră că totul se
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
liniștit din fire. Dar aș simți o voluptate uriașă dacă într-un scrâșnet s-ar prăbuși în jurul meu toate stelele, toate lumile, toate cerurile visurilor mele” (p. 129-130). E aici o exuberanță a prăbușirii lumilor pe care o vom reîntâlni, transfigurată artistic, mult mai târziu, în poezia lui Leonid Dimov din anii ’70. Ar mai fi multe de spus despre structura sado-masochistă (latentă sau manifestă) a tânărului devastat de contradicții, despre „blestemata feminitate a naturii” lui (p. 245), despre zguduirile apocaliptice
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]