65 matches
-
în atâtea feluri ca înfățișare în câte feluri sunt ca înfățișare ce-i care-i înțeleg opera, ce-i care-i adaugă monada pe propia-i monadă. Chipul lui vestit, cel de adolescent, cel de luceafăr, chipul lui de pe urmă, cel transfigurat de existență, cel testamentar, nici unul nici altul dintre ele nu sugerează aproape nimica. Dovada este că nici unul dintre sculptori nu l-au putut imagina atât de convingător ca ființă. El nu putea fi nici înalt și nici scund, nici gras
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
Czcestochowa, atunci cel mai neînsemnat dintre frați, fie el fratele trecător, să îl citească din înălțimea cetății de la Jasna Gora". La ora când se citea actul de consacrare, cardinalul celebra liturghia în celula sa. Cei care asistau l-au văzut transfigurat. Mai târziu cardinalul mărturisea: "În timpul liturghiei am fost cuprins de o bucurie misterioasă. O greutate uriașă mi se lua de pe spate". În acel moment începea eliberarea Poloniei de sub jugul comunist. Mesajul pe care ni-l trimite Maica Domnului de la Czcestochowa
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat, pământu-n loc tresare,Îngeri la braț cu cerul prin poienePar două lumi - firească împreunareși taina lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai sufletu-n
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nu Îl putem trăi); și unul obiectiv, ce ține de factura asumat didactică a cărții noastre. Să recapitulăm deci tendințele estetice de la Începutul secolului XX care influențează dandysmul, atât cel „trăit” În realitate prin câteva mari figuri, cât și cel transfigurat artistic. Ele sunt atât de divergente, Încât e aproape imposibil de „prins” un tablou unificator. Poate mai mult decât oricare alt fenomen (social, moral, estetic), dandysmul este hârtia de turnesol, revelatorul subtil al fețelor modernității din noul veac. Pe de-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
le caracterizează în termenii „setei de absolut”, în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian, precum și o interogație a eului despre sine și lume - o lume artefact, obiect fictiv, transfigurat subiectiv. Numărul 1/1972 cuprinde poemul Gravură-n lemn de Tudor Arghezi, iar numărul 1/1974 oferă trei inedite de Lucian Blaga. În numărul 1/1978 sunt introduse în circuitul lecturii variante inedite ale poemelor barbiene Înecatul, Lava și Din
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Încruntată, Începe să plimbe sonda pe pielea mea și, imediat, pe ecran apare o imagine blurată alb-negru. Mi se taie respirația. Ăsta e copilul nostru. Înăuntrul meu. Arunc o privire spre Luke, și Îl văd cu ochii lipiți de ecran, transfigurat. — Iată cele patru cămăruțe ale inimii... Ecografa mișcă sonda În jur. — Acum vedem umerii... Arată spre ecran și eu mijesc ochii ascultătoare, deși, sinceră să fiu, nu văd nici un umăr, ci doar niște curbe neclare. — Uite un braț... o mînă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
proză ale lui L.-A.: În țara cerului (1939), Zburăm spre Răsărit (1942), Ochiul din neguri (1943; Premiul Societății Scriitorilor Români), Pilot de vânătoare (1968), Necunoscuții (1969). Sunt experimentate aici formule literare diferite, uneori prea apropiate de documentul brut, insuficient transfigurat estetic. De la jurnalul de campanie (Carnet de zbor, 1973) până la reconstituirea biografiei unui individ excepțional, ca aviatorul și graficianul Vasile Scripcaru (Pe un cer de foc și lupte, 1981) - acesta ar fi registrul narațiunilor. Autorul, interesat preponderent de fapte, de
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
dragoste) au o armonie formală desăvârșită. Versificând cu ușurință, poetul adoptă poze și se lasă deseori furat de inspirație. Abandonându-se unei atitudini grav sentimentale, el reface un univers tradiționalist fixat în evenimentele vârstei. Dorul de spațiul și timpul copilăriei, transfigurat poetic, nu e, în poezia lui, poză intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul roș arzând la sărbători / și-n vis mi se arătau în
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
înflăcărat, chipurile noastre de umbră se lungiră în aer trecând pe deasupra stânii și se deșirară mistuindu-se pe zările depărtate ale munților din apus... Lumina răsăritului scălda fețele noastre și, sub văpaia curată a ei, cei doi uriași se înfățișară transfigurați privirilor mele! Cu atât de neînchipuit farmec se amestecau sclipirile de aur antic ale razelor soarelui în pletele lor negre, bogate și lungi, așa de fraged înflorite se arătau ochilor mei trăsăturile bărbătești și pline de viață ale chipului lor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
am luat pe Ahmed și ne-am urcat în barcă, eu, Ioana, Hacik și Cadîr. Barca a lunecat ușurel pe ape, iar lumina lunii se revărsase pe toate ținuturile. Hacik a început un cântec de jale și era așa de transfigurat, că ai fi crezut că este în legătură directă cu tainele cerului și ale mării. L-am aruncat pe Ahmed în apă. O imagine groaznică a apărut atunci, la care nu mă gândisem, arătând calitatea dubioasă a întregii scene, gusturile
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
crezut în primul moment. Aceeași privire luminând printre gene... Același piept dezgolit, frumos, atât de frumos... Aceleași plete arzând cu flăcări negre pe umerii lui... ― C’est toi, mon cher? C’est toi, vraiment? Oh, mon cher!șopti, cu totul transfigurat de surpriză, Ledoulx. Cuvintele răzbeau singure. Treceau, năvăleau dincolo de orice barieră a rațiunii. ― Atunci, ne luăm rămas bun, Excelență! Ledoulx îl privi năuc pe Dante Negro. Am înțeles că vreți să plecați, îi reaminti pictorul. ― A, deloc! își veni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îndepărtară, o liotă întreagă de copii sărmani năvăli peste slugile rămase ca să împartă coliva boierească, ornată cu o mare cruce din șiraguri dulci de perle argintii. Nicolae își adorase și încă își mai adora tatăl. Vorbea cu însuflețire, cu totul transfigurat de amintiri: ― În casa lui am trăit în plină vrajă. El o răspândea asupra noastră ca un mare magician. În casa lui, cât a trăit, nimeni nu a simțit trecerea timpului. Trăiam intens. Doar poezie. Doar povești... Mă culcam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
era bietul de el. Dar, în aceeași clipă, o limbuță roză îi linse mâna. Gabriel veni într-un suflet, îl înfășură pe Zet într-un prosop uscat, apoi se așeză pe nisip și începu să-l frece cu putere. Adam, transfigurat, se rezemă de umărul ei, plângând de bucurie. Brian stătea în spatele lor, întinzându-și mâinile într-un incoerent gest de recunoștință. (Tom avea să comenteze mai târziu că arătau ca Sfânta Familie împreună cu Ion Botezătorul.) — Și mie mi-e frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rupă toate ușile și toate porțile din mine și-o să pot ieși și eu în ploaie... Ah! Dacă l-aș visa! Dacă l-aș mai visa o dată.! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De aceea dormi tu, în cărucior, mai tot timpul? HAMALUL (Transfigurat.): De aceea... Sunt sigur că într-o zi o să-l visez din nou. Îmi spune mie ceva, am ceva care îmi zvâcnește în tâmpla dreaptă și îmi spune c-o să vină o zi când o să-l visez din nou... Ehe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
transfigurați și vor străluci ca soarele, este cea care constituie frumusețea veacului viitor. Starea îndumnezeită va vedea pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat, a firii Sale umane îndumnezeite care, ca <<un candelabru de cristal>>, va face <<să strălucească splendoarea negrăită a firii una în trei Ipostasuri>><footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
de morții care se întorc. O să-l aud vorbind ciudat, ca pe cineva venit dintr-o altă lume, o să-l văd apărând brusc în fața mea, în toată goliciunea lui, ca scăpat dintre morți. Va înainta spre mine cu chipul unui transfigurat, al unui veșnic rătăcitor, asemenea unui străin care s-a depărtat și s-a despărțit pentru totdeauna de semenii lui, care trăiește într-o atmosferă rarefiată, încărcată doar de zgomotul miilor de cuvinte ce se întretaie într-o secundă, rostite
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este, În opinia mea, o altă mlaștină a disperării; după tortură, victime și călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima Închisorii moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pusă în evidență de către Mircea Florian: "Romantismul, care s-a alimentat din istorism, a fost apoi, ca un contraserviciu, reazemul cel mai solid al istorismului, al nostalgiei trecutului și totodată al aspirației după un viitor utopic, în care va reînvia transfigurat un trecut nemuritor"145. Putem afirma așadar că, gravitând în jurul unor asemenea concepte, Dilthey se plasează indubitabil pe orbita postromantismului. După ce subliniază că în diversele școli romantice "principalul obiect al criticii rămâne în toate domeniile dogmatica anistorică", Schnädelbach arată că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întotdeauna, după un tipar mitic. În fapt, Lucian Vasiliu este unul dintre poeții la care simpla aspirație spre orizontul metafizic este substituită de o totală convingere în prelungirea misteriilor medievale sau romantice într-un cotidian ce apare, astfel, cu totul transfigurat. Căci niciodată secvențele componente nu pot fi anodine, câtă vreme chiar cel mai puțin semnificativ detaliu în ordinea aparenței, firește poartă încrustate în pieile sau în osatura proprie hieroglifele celeilalte ordini, de dincolo de empiricul gol. Iată, de pildă, transfigurarea unei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Paciurea, Luchian (1909), reia gestul sfinxului, mâna pictorului se desprinde din soclu pentru un gest pansiv. Paciurea îl înfățișează pe Luchian nu ca pe un pictor cu pensula în mână, ci ca pe un "erou al reflecției", un meditativ transfigurat de o viziune interioară, cu părul asemeni unei flame, așa cum apare și în autoportretul pictorului din 1910. În ce privește "Sfinxul" paciurian, mai degrabă ne aflăm în situația unei tratări a temei similară celei a pictorului simbolist american, Vedder Elihu, Interogarea Sfinxului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
categoriile generice blakeene de "timp" și "spațiu", în acord cu rolul lor funcțional din cadrul procesului de creație artistică. Astfel, "timpul" poate fi caracterizat drept "fertil" permițând manifestarea impulsului estetic sau "steril" blocând dispoziția vizionara. Simetric, "spațiul" poate fi caracterizat drept "transfigurat" ca rezultat al acțiunii sau influenței artistice sau "fix" incapabil să adere la forma cerută de voință auctoriala. Polaritatea acestor categorii devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și spațiul pot fi complementare (și productive în contextul procesului de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
incapabil să adere la forma cerută de voință auctoriala. Polaritatea acestor categorii devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și spațiul pot fi complementare (și productive în contextul procesului de creație artistică) doar atunci când primul este "fertil", iar ultimul "transfigurat". În celelalte cazuri, categoriile sunt opuse, iar polaritatea lor blochează fenomenul vizionar. Ajung, astfel, la una dintre preocupările obsesive ale lui Blake, referitoare la starea de conflict permanent care definește orice dezvoltarea relaționala, atât pe plan material, cât și pe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
compasiunea pentru casa surpată, compensată Însă brusc de năvalnicul avînt al anotimpului. Un singur cuvînt, sprijină, a deturnat imaginea de la rolul ei de simplă descriere naturistă și decorativă, făcînd-o aptă să simbolizeze o stare de spirit. Realitatea ușor modificată, concretul transfigurat atît cît să poată Încorpora simbolul, a devenit un suport generos pentru o stare abstractă. Gară pustie - vîntul face o haltă să ia un ciulin Imaginea, cea de la care a plecat autorul, evocă Bărăganul bătut de vînturile toamnei. Din multe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
deplin, om desăvârșit și Dumnezeu. Cu alte cuvinte, El nu este „doar“ om desăvârșit și nici „doar“ Dumnezeu, și nici nu schimbă secvențial „rolurile“. Spațiul și timpul sunt dizolvate prin manifestarea prezenței divine: multiplul nu este dis trus, ci misterios transfigurat. Anularea secvențialității și „nașterea împreună“ a lumii noastre ca „spațiu-timp“ sunt exemplar ilustrate în budism prin teoria „originării/apariției co-dependente“: „Vacuitatea ar trebui înțeleasă nu ca o simplă negație a tot ceea ce există, ci ca o negație a existenței inerente
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la ilogic, de la real la ireal etc., provocat prin transgresarea limitelor pe care până și denaturările caricaturale, grotești și parodice le presupun, la Caragiale absurdul este, în primul rând, cel pe care, descoperindu-l cu stupoare în realitate, îl transpune transfigurat artistic și îl evidențiază prin contrastul clar dintre ordinea internă a operei și dezordinea surprinsă în extratext. Spirit clasic, avid de armonie și claritate, Caragiale nu generează deliberat absurdul, ci îl supune atenției ca pe un corp străin, nociv și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]