237 matches
-
un număr finit de REGULI (ALE RESCRIERII) generînd MACROși MICROSTRUCTURI doar din secvențe de situații și evenimente narate; (2) un component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4) un component pragmatic (specificînd factorii cognitivi și comunicativi care afectează procesarea, DISPONIBILITATEA NARATIVĂ și oportunitatea debitului acestor trei părți ale gramaticii); și (5
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MOTIV. Propozițiile descriu stări ("X este Y") sau evenimente ("X face Y"). Unele sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și coerența ei cauzal-cronologică, altele nu au această calitate. Ele se combină în SECVENȚE și se pot lega temporal, spațial, cauzal, transformațional ș.a.m.d. ¶Todorov 1981. Vezi și TRANSFORMARE. propoziții coordonate [coordinate clauses]. Propoziții care au SETURI DE DISLOCARE identice. În "Păsările cîntau fără contenire. Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la to + Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de șir căruia
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de șir căruia i se aplică regula; a doua parte specifică modificarea structurală (MS) prin numerele care se referă la elementele din AS. De exemplu, pentru a arăta că un eveniment
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
AS. De exemplu, pentru a arăta că un eveniment, A, poate apărea după un alt eveniment, B, chiar dacă îl precede pe acesta în timp (ca în "Ea a mîncat o tartină; mîncase înainte o pizza"), ar putea exista o regulă transformațională ca: AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
după un alt eveniment, B, chiar dacă îl precede pe acesta în timp (ca în "Ea a mîncat o tartină; mîncase înainte o pizza"), ar putea exista o regulă transformațională ca: AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pornire (cf. "Ea fusese săracă; apoi cîștigă la loterie; apoi se îmbogăți" și "Se îmbogăți. Înainte de a se îmbogăți, fusese săracă, apoi cîștigă la loterie"). ¶Termenul "secvență de sosire" a fost împrumutat din gramatica generativ-transformațională. ¶Prince 1973. Vezi și REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. segmentare [stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Greimas 1970 [1975], 1971, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Köngäs-Maranda & Maranda 1971; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1982; Propp 1968 [1970], 1984 [1983]; Todorov 1978 [1980], 1981. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. translație în trecut [cutback]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o RETROSPECȚIE, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și ORDINE. trăsătură [trait]. Calitatea sau însușirea unui PERSONAJ care revine într-o serie de situații și evenimente. ¶Chatman 1978. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bine unul pe altul Rosenberg 2005: 123. 33 Vezi, din aceeași perspectivă, elementele structurale ale competenței comunicative după Neacșu 1990: 255, unde se vizează stăpânirea sistemului limbii, a structurii textelor, a domeniului referențial, a elementelor relaționale, situaționale, precum și a celor transformaționale și de transfer. 34 Continuând prima copilărie (perioada antepreșcolară: 1-3 ani) și anticipând cea de-a treia copilărie (perioada școlară mică: 6-10 ani) Șchiopu-Verza 1981: 32. În alte lucrări, prima copilărie se referă la băieții de până la 7 ani și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
primordial, arheomorfic, bioritmic, si chiar ritualic, deoarece hrănirea prezintă și un nivel simbolic, în sensul că hrană materială este o replică sau o analogie a hranei cerești, spirituale), iar știință în sine are două aspecte, legile (proprietățile substanțelor) și dinamica transformatională (procesele substanțelor), (de aceea "Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda") Bowlahoola și Allamanda, morfologia și sintaxa (sau stasis și kinesis, organ și funcție), care constituie gramatică ontica, științifică și artistică-religioasă integrală. Dimensiunea vitală static-dinamică a cuplului Bowlahoola și Allamanda se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stare de război. Poemul Vala descrie transformările ce se petrec în ființă Albionului, de la starea de dezbinare către unitate, fiecare Zoa avansînd spre unificarea completă finală. În ultima Noapte (a Noua), apocaliptica prin imagerie, opresiunea este răsturnata prin declanșarea tumultului transformațional al Judecății de Apoi. Imaginea "recoltei" provine din Apocalipsa lui Ioan; Iisus învie din morți și purifica lumea de relele mediate de religiile instituționalizate. Ierusalimul ceresc este adevărata Biserică a lui Dumnezeu. Astfel, ceea ce revoluțiile pămîntești nu au reușit să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
narative ale unei povești, acestea sînt echivalente cu schimbarea locului unei narațiuni pe cercul tipologic dinspre o situație narativă înspre alta. Modelul normă- deviație 159 este astfel înlocuit de unul nou, și anume conceptul de continuum omogen de forme generate transformațional, în care nu mai pot exista propriu-zis o normă și o deviație de la aceasta, ci numai o mișcare continuă de la o formă la alta în ambele direcții de-a lungul cercului tipologic. Ceea ce pare o deviație potrivit modelului normei se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii 15. SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, Zoltan Bogathy, Corina Ilin 15. 1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poștă, prin telefon, față în față) ori de cel al modului de formulare a întrebărilor din chestionar. Această strategie de cercetare poate fi exemplificată apelând la studiul lui Elenkov (2002). Studiul investighează, printre altele, efectul stilului de conducere tranzacțional vs. transformațional asupra performanței organizațiilor rusești orientate spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste 50.000 de firme private. Stratificarea s-a făcut în funcție de localizarea geografică și de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare iar rezultatele arată că stilul de conducere transformațional este mult mai frecvent asociat cu performanțe ridicate ale companiei decât stilul de conducere tranzacțional. 2.2.3. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, în această strategie participanții sunt puși într-un cadru artificial menit să creeze un context universal
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modul de operaționalizare a constructelor teoretice, acest proces fiind de multe ori pus sub semnul îndoielii. Un exemplu de asemenea cercetare a fost realizat de Jacobsen și House (2001). Dezvoltând o teorie nouă despre carismă, ca element fundamental al liderului transformațional, aceasta a fost testată printr-un model simulat pe calculator. Conform acestui model există șase faze succesive posibile ale procesului dintre un lider carismatic și acoliții săi: identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele selectate să îndeplinească un criteriu suplimentar, și anume, să aibă mai puțin de 50 de angajați. Chiar dacă prin această măsură se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
liderului să identificați limitele teoriilor comportamentale privind conducerea să descrieți modelul teoretic al contingenței să prezentați premisele teoriei rutei spre obiectiv să descrieți modelul schimbului lider-membru să identificați rolul carismei în conducere să explicați diferența între liderul tranzacțional și liderul transformațional să argumentați de ce nu există un stil de conducere ideal Calitatea exercitării funcției de conducere de către managerii de la orice nivel ierarhic este o măsură importantă a succesului în afaceri. Se apreciază că miza sau măsura calității exercitării acestei funcții rezidă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
contextul social, economic, politic, organizațional, valoric în care liderul acționează - în cadrul de analiză a stilurilor de conducere. Va fi definită de asemenea, conducerea carismatică și va fi urmărită evoluția accepțiunii acestui termen în contextul teoriilor recente ale conducerii tranzacționale și transformaționale. 14.1. Conducere, influență și putere în organizații Influența - abilitatea de a schimba comportamentul celorlalți într-o anumită direcție - se exercită în domeniul puterii. Puterea reprezintă potențialul sau capacitatea unei persoane de a exercita influență (cf. Spector, 2000). Cu cât
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu liderul și emulația liderului; implicarea emoțională a membrilor în misiunea deschisă de lider; obiective înalte ale membrilor grupului; sentimentul membrilor grupului că sunt capabili să îndeplinească sau să contribuie la îndeplinirea misiunii. 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional Bass (1999) descrie liderul transformațional ca personalitatea capabilă a alinia interesele organizației cu cele ale membrilor ei. Majoritatea teoriilor precedente privind conducerea (e.g. teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv) abordează liderul tranzacțional care orientează sau motivează angajații în direcția scopurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
implicarea emoțională a membrilor în misiunea deschisă de lider; obiective înalte ale membrilor grupului; sentimentul membrilor grupului că sunt capabili să îndeplinească sau să contribuie la îndeplinirea misiunii. 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional Bass (1999) descrie liderul transformațional ca personalitatea capabilă a alinia interesele organizației cu cele ale membrilor ei. Majoritatea teoriilor precedente privind conducerea (e.g. teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv) abordează liderul tranzacțional care orientează sau motivează angajații în direcția scopurilor stabilite, prin clarificarea rolului acestora
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în direcția scopurilor stabilite, prin clarificarea rolului acestora și în baza solicitărilor impuse de sarcini (cf. Robbins, 1998). Cele două concepte nu definesc abordări opuse ale actului de conducere. Orientării conducerii tranzacționale spre susținerea motivației și moralului membrilor echipei, liderul transformațional îi aduce în plus, efectul de catalizare a intereselor imediate ale acestora, inspirând acțiunea, stimulându-i intelectual, captându-le respectul și considerația. Ca efect, membrilor echipelor transformaționale le pasă unii de ceilalți, se stimulează reciproc din punct de vedere intelectual
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]