109 matches
-
consonant cu concepția pe care o avea acum asupra literaturii, văzută ca expresie exclusivă a naționalului și ca modalitate de edificare culturală a celor mulți. Texte precum Biblioteci circulante, Cărți de școală, Teatre de diletanți rămân grăitoare pentru această mentalitate transgresivă, alimentând o atmosferă de confuzie a valorilor. Caracterizarea ei apare în comentariul Ce este „Sămănătorul”? (1/1906): „Ne încercăm printr-o muncă iubitoare de fiecare clipă să înălțăm [țăranul român] către cultura modernă a neamurilor conștiente și mândre, care pot
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Steinhardt, Monologul, 203-207; Ulici, Prima verba, III, 211-212; Țeposu, Istoria, 156-157; Monica Spiridon, Un prozator neliniștit, TR, 1996, 1; Simuț, Critica, 168-178; Monica Spiridon, Jocul de-a nimicul, R, 1998, 4; Perian, Pagini, 188-194; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 221-226; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 243-245; Popa, Ist. lit., II, 870; Irina Petraș, Un fel de „teritorii”, CNT, 2002, 29-30; Claudiu Groza, Hoțul de imagini, APF, 2002, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 648-649; Dicț. analitic
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
de patologie zonală, R, 1999, 7-8; Ștefana Totorcea, Critica și condeiul autorului de ficțiune, RL, 1999, 34; Dicț. analitic, II, 247-249; Doina Curticăpeanu, Criticul între narghilea și laptop, F, 2000, 4; Dimisianu, Lumea, 393-401; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 50-51, 56-60, II, Pitești, 2003, 49-53, passim; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 122-127; Bogdan Iancu, La taifas, RL, 2001, 15; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 274-277; Manolescu, Lista, II, 299-302; Popa, Ist.
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
scriit. rom., IV, 768-771; Ion Simuț, Documentele unei tranziții personale, F, 2003, 3-4; Sanda Cordoș, Înmulțiți și împărțiți cu doi, VTRA, 2003, 11-12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 297-301; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, II, Pitești, 2003, 30-33, passim; Virgil Podoabă, Anatomia frigului. O analiză monstruoasă, Cluj-Napoca, 2003. M. S., R. D.
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Dan Grigorescu, Romanul american al secolului XX, București 1999, 262-335; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000; Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II, 303-305. C.M.B.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
internaționale de anglistică. În perioada 1979-1985 a mai semnat și Adrian Sehelbe. Optzecist întârziat, „recuperat” ca prozator doar în deceniul următor, O. este totodată un aplicat analist al propriei generații. Astfel, cele două volume ale studiului Proza generației ’80. Strategii transgresive (2000-2003) constituie o cercetare nuanțată a prozei românești din intervalul 1980-1995. Utilizând metodele puse la dispoziție de naratologie și de teoria textului, autorul face numeroase observații pertinente cu privire la rolul obiectelor, al personajelor și al stărilor liminale, la metalepsă, reciclarea postmodernă
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
un sens centrifug. SCRIERI: Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, București, 1996; Chei fierbinți pentru ferestre moi (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1998; Stângăcii și enormități (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1999; Proza generației ’80. Strategii transgresive, vol. I: Trafic de frontieră, Pitești, 2000, vol. II: Ochiul bifurcat, limba sașie, Pitești, 2003; Under Eastern Eyes. Cross-Cultural Refractions, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Debut strălucit, RL, 1996, 13; Dan Silviu Boerescu, Imprimanta divină apocrifă sau Carna(j
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-72, 99-128; Popa, Ist. lit., II, 601-606; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești, 2002, 179-208, passim; Negrici, Lit. rom., 398-407; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
30, 35, 37- 38, 42, 53, 102, 146 (n. 146), 147, 150, 151 (n. 151), 158-159; straniu 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191; tainic sau misterios 10, 145, 147, 193 (n. 199); transgresiv Index rerum 202 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE față de sfera sensului 8, 142, 163 (n. 161) ~ din punct de vedere logic 55-62, 82-83, 94, 99- 103 ~ ființei omenești 70, 140- 141, 172, 184 ~ și paradox: 107-110, 129, 145-146, 153, 155
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
30, 35, 37- 38, 42, 53, 102, 146 (n. 146), 147, 150, 151 (n. 151), 158-159; straniu 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191; tainic sau misterios 10, 145, 147, 193 (n. 199); transgresiv Index rerum 202 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE față de sfera sensului 8, 142, 163 (n. 161) ~ din punct de vedere logic 55-62, 82-83, 94, 99- 103 ~ ființei omenești 70, 140- 141, 172, 184 ~ și paradox: 107-110, 129, 145-146, 153, 155
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ale fecundității, așa cum a fost programat să o facă? Dar poate că asta e situația. Poate că vehemența cu care reacționăm la transgresiunile sexuale ale bărbaților e proporțională cu faptul că știm cât de incomod de răspândite sunt aceste nevoi transgresive. O femeie care interferează cu un minor nu e un simptom al unei tendințe fundamentale. Ea reprezintă o aberație. Oamenii nu se recunosc, cu dorințele lor ascunse, în ea. Potrivit științei evoluției, o poveste ca cea a Shebei nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
noile tendințe în artele plastice cu peronul pe partea stângă eu scriu cu rujul pe geamul din spate noțiunea abstractă ajutor urmată de cuvintele postmodernismul noul posmodernism gradualizat so flo noile orientări de la chicago noile reprezentări arta algoritmică alternomodernismul arta transgresivă metamodernismul net art atenție se închid ușile de piatră Balada inimii țin ochii închiși în fața orologiului sau oglinzii balada din inima ta sau a mea se aliniază în cortegiul albastru și un fraged miraj dansează cu fiecare vis al somnului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
originea în grupurile monastice, fondate pe o servitute voluntară, în care sufletul găsește deopotrivă "sclavie și libertate"), beția exceselor și modulațiilor antropologice ale noilor grupări hedoniste muzicale, sportive, religioase, amoroase -, semne ale metamorfozei corpului social, sunt toate forme sociale emergente transgresive, depășind adică o ordine morală normativistă și rigidizată, care extirpa relativitatea din lumea normelor și a valorilor etice. Sunt emblematice pentru gestația noii culturi și a unui corp social care se inventează mereu reunirile tinerilor pentru a vibra împreună în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
orice instaurare nouă este o transfigurare. Ea amintește alte figuri în care idealul comunitar se recunoaște și se complace. Este simplu de văzut cum practicile contemporane ascultă de o logică asemănătoare. "Formele" de care se servesc ele pot fi desigur transgresive, dar nu sunt mai puțin fondatoare, dacă știm să le apreciem pentru ceea ce sunt, și nu pentru ceea ce ne-ar plăcea să fie. Dacă fac aici referire la un exemplu religios este pentru că este frapant să vezi că noi forme
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de comunicare stimulează imaginația. Langoarea efeminată a simbolismului verlainian și morbidezza decadenților sînt concurate de energetismul și claritatea citadinizantă a poeziei lui Verhaeren și Vielle-Griffin, prin filtrul democratismului poetic al lui Walt Whitman. Există două mari tendințe culturale - prin excelență transgresive - care uneori interferează: una aspiră să elimine barierele dintre Artă și viață, cealaltă tinde la o autonomizare extremă, la o purificare segregaționistă a propriilor domenii. Fauvismul preconizează o „revoluție prin culoare”, absolutizînd importanța acesteia din urmă; cubismul are în vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1914” Dacă abandonăm decupajul cronologic potrivit căruia secolul al XX-lea începe la 1901, trebuie să admitem că un nou saeculum apare odată cu „fractura” Primului Război Mondial. Intrarea în noul ev industrial e anunțată de acele fine seismografe care sînt întotdeauna artiștii transgresivi: lunga lîncezeală, destabilizată, periodic, de manifestări anarhiste anunțînd mari răsturnări, ia sfîrșit printr-un cataclism care a dus la prăbușirea vechilor regimuri și imperii aristocratice ale Europei. Într-un cunoscut studiu interbelic dedicat „Generației de la 1914“ (v. Histoire de la litterature
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
medii. Așadar, nu distingem doar două profiluri de indivizi hipermoderni, ci cel puțin trei. În paralel cu „individualismul prin exces” și „individualismul prin lipsă”34, faza III vede afirmându-se ceea ce am putea numi un individualism sălbatic, adică deviant și transgresiv, care combină logica lipsei (sărăcie, situație de eșec, insatisfacție de sine) și logica excesului, logica frustrării și logica „eroizării”, pulsiunea urii și strategia utilitară. Evident, individualismul sălbatic nu coincide cu individualismul câștigătorilor, care dispun de resurse și de independență, dar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
punerea în scena ludico-hedonistă a funeraliilor sale. Nu reîncarnarea valorilor orgiastice, ci inventarea unui univers paradoxal al hipermodernității individualiste. În culturile vechi, oamenii așteptau de la cultul dionisiac să-i elibereze de individualitatea lor terestră. Prin experiența extazului și a freneziilor transgresive, Dionysos oferea muritorilor bucuria de a scăpa de limitele identității individuale și, așa cum spunea Euripide, fericirea de „a-și pune sufletele în comun”7, de a trăi sentimentul exasperat al apartenenței lor colective. Or, modelul de fericire pus la punct
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
limitată 28. Iată tot atâtea elemente despre care e greu de spus că ar compune într-adevăr un tablou cutremurat de orgiasmul dionisiac. Pe de o parte, sexul se exprimă din ce în ce mai paroxistic; pe de alta, comportamentele cotidiene sunt foarte puțin transgresive și puțin înclinate spre desfrâu. Exces iconic în domeniul sexului, dar moderație libidinală la nivelul maselor: cu excepția câtorva minorități, logicile excesului rămân cantonate la nivelul imaginilor șial discursului. Hipertrofiat în ce privește imaginarul și simbolistica, libidinalul s-a autolimitat și este, de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
automobile, să asculte orchestre, să asiste la spectacole folclorice. Numai decibelii și mareea umană, ceea ce E. Canetti numea „masă deschisă” și bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători fac figură de noi eroi, fiecare este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se bucura nici măcar de popularitate, fiind asociat cu constrângerile familiale și burgheze. Îi erau preferate cele de satisfacere a plăcerii (jouissance), de sărbătoare, de dorință fără restricții. Iar într-o scurtă recreație, un al doilea model a consacrat o utopie transgresivă și transpolitică 20. Odată cu faza III, ideologia fericirii cunoaște o nouă „actualizare”. Distincției dintre fericirea consumeristă și fericirea în dragoste i se adaugă acum clivajul care opune fericirea materialistă fericirii spirituale, fericirea-mișcare fericirii-echilibru. Martorii acestui model „psiho-spiritual” sunt avântul noilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-ngăduie totul. Personaje bulversate fie de o ambiție devastatoare de artist (Adrian Leverkühn), fie de dorința de fericire și extaz (Aschenbach din "Moartea la Veneția"), eșuează într-un soi de morbiditate suprafirească, pe care autorul nu ezită să o considere transgresivă, ieșită din minți. Eliminarea acelor derapaje neomenești înseamnă restabilirea echilibrului lumii în limitele măsurii umane. Viața, pare a spune Thomas Mann, nu are șanse de a propăși în cazul unor naturi hipersensibile, aprioric sortite dispariției (a se vedea moartea celor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
multiple, iar demersul său, deși nu îl numește astfel, este întru totul transdisciplinar, deoarece parcurgerea disciplinelor al căror obiect de studiu este corpul nu face decît să o convingă de fragmentarea și limitarea analizelor, determinînd-o să caute o viziune unificatoare, transgresivă, dinamică. Construcția unei grile de lectură viabile, aplicată la imaginarul corpului și axată pe triada reprezentări, trăiri, practici ale corpului apare cu atît mai ambițioasă cu cît subiectul ales pare mai degrabă un concentrat exploziv de interogații decît de certitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]