113 matches
-
la poetul nostru un imens telescop imaginativ Îndreptat c?tre lumea interspa?iilor ?i a originelor ". (E. Papu) Ins? poetul nu-?i proiecteaz? numai ochiul În acest spa?iu magic, Întrucat elementele vizuale ce-1 populeaz? relev? „o anumit? facultate transgresiv? peste diferitele grani?e ontologice, sem?nate pe traiectul marilor dep? rt?ri cosmice, În vederea unei comuniuni afective cu aspectele stihiale", ci Întreaga să fiin??, „profilat?, prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri" . Versurile din „C
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
apropiate În care sunt proiectate toposurile poetice care alc?tuiesc aceste peisaje sunt câteva din atributele expresivit??îi artistice a operelor. Un alt Eminescu „poet al departelui", al triste?îi metafizice, descoperim În pagini care impresioneaz? printr-o anume „facultate transgresiv? În str?baterea spa?iilor ?i a erelor", prin capacitatea de a intui „orbitele cele mai Îndep?rtate ?i mai pierdute ale timpului ?i ale spa?iului" (E. Papu). Un Eminescu ce prive?te orizontul cosmic „foarte de sus ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ale fecundității, așa cum a fost programat să o facă? Dar poate că asta e situația. Poate că vehemența cu care reacționăm la transgresiunile sexuale ale bărbaților e proporțională cu faptul că știm cât de incomod de răspândite sunt aceste nevoi transgresive. O femeie care interferează cu un minor nu e un simptom al unei tendințe fundamentale. Ea reprezintă o aberație. Oamenii nu se recunosc, cu dorințele lor ascunse, în ea. Potrivit științei evoluției, o poveste ca cea a Shebei nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în obiect de artă. În virtutea acestor considerații am fost tentați să vedem în marxism un efort de a ieși prin operă din biografie 84. Scrisul lui Marx nu a fost doar o formă de confesiune care a îndeplinit o funcție transgresivă 85. Cu ajutorul scrisului și prin intermediul operei, filosoful german își construia o nouă personalitate 86. Scria pentru a deveni altceva decât era. Demersul său se consuma nu în direcția aprofundării ci a înstrăinării de sine, dar a unei înstrăinări temporare, trăite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Spune Scardanelli, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Justin Ceuca, „Cercul de aur”, ST, 1990, 1; Justin Ceuca, „Act și mimare”, ST, 1990, 5; Țeposu, Istoria, 147-148; Dan C. Mihăilescu, Cruzimi de vis, „22”, 1999, 8; Adrian Oțoiu, Proza generației’80. Strategii transgresive, vol. I: Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 140; Marian Victor Buciu, Înscrierea la neo-onirici, CNT, 2000, 11; Dicț. scriit. rom., III, 152-154; Ion Bogdan Lefter, Mihai Măniuțiu - între teatru și literatură, OC, 2002, 106. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
ce poate fi reținut împotriva lor de către inchizitori creștini. Nicio nevoie de precizări. Dar, pentru cei lipsiți de imaginație, să adăugăm câteva detalii despre practicile barbelognosticilor. Ele ne permit să măsurăm cât de departe merge inversarea valorilor înspre limita ei transgresivă. Treacă-meargă pentru spermatofagii. Banchetele colective de după stingerea luminilor presupun într-adevăr și asemenea practici. Credincioșii extrăgeau lichidul seminal al bărbaților - nu se dau precizări asupra tehnicilor și metodelor, ele par a fi fost naturale -, o prezintă într-o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât și referentul vizat. O modalitate de a păstra efectul de empatie asociat demonstrativului atunci când cititorului i se pun la dispoziție mijloace mai mult sau mai puțin precise de identificare
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
coada sprâncenelor lungi, coborau foarte jos și păreau a-i strânge drăgăstos ovalul chipului [...]281. Evident, acest text încalcă obiceiurile narațiunii canonice, de vreme ce necunoscuta este numită "ea" fără ca pronumele să fie anafora unui determinant anterior. O asemenea folosire nu este transgresivă decât aparent, căci în universul romanesc "ea" este adevăratul nume al femeii iubite. Pronumele fără antecedent nu apare aici ca un procedeu de anticipare, în așteptarea substantivului propriu care va veni să îl completeze: el însuși funcționează ca un substantiv
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
detașează: pe de o parte expresiile deocheate, pe de altă parte erotismul. 1. Expresiile deocheate Vorbele deocheate reprezintă o manieră imemorială și universală de a vorbi despre sexualitate. Finalitatea lor nu este atât reprezentarea precisă a activităților sexuale cât evocarea transgresivă a acestora în situații cu totul speciale. Ele se întemeiază pe un patrimoniu împărtășit de membrii aceleiași comunități culturale. Practicile lor fundamental conviviale, întemeiate pe o conivență, sunt puternic înrădăcinate în oralitate. Desigur, nimic nu împiedică poveștile sau cântecele deocheate
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
negru, Julien Sorel strânge pe furiș mâna doamnei de Rênal, dar gestul respectiv nu este susceptibil să figureze într-o secvență pornografică, poate doar cu titlu de preludiu, pentru a anunța că vor urma alte acțiuni. Căci pornografia este funciar transgresivă; ea urmărește să ofere o vizibilitate maximă unor practici cărora societatea încearcă, dimpotrivă, să le ofere o vizibilitate minimă, ba chiar nici una în anumite cazuri. Distingând mai mult sau mai puțin precis ceea ce poate fi arătat în societate de ceea ce
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
posibile relațiile imposibile din care este țesut cotidianul. Personajele sunt mereu disponibile, orice relație se poate înnoda, oriunde, și își poate atinge apogeul, spre satisfacția deplină a partenerilor. Din acest punct de vedere, se poate afirma că pornografia este absolut transgresivă, în sensul că are menirea de a bulversa multitudinea de granițe sociale și psihologice care structurează relațiile sexuale efective. Neverosimilitatea narațiunii pornografice nu trebuie considerată un defect, ca și cum autorii n-ar fi știut să ridice nivelul scriiturii: este o condiție
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
fie la fel de firească precum a lui "a dormi" sau "a pleca". Dincolo de aceste lucruri se întrevede visul de a-ți putea afișa deschis sexualitatea în societate. Dar, în același timp, efectul de firesc nu este sursă de excitație pentru că este transgresiv: dacă acest tip de vocabular ar fi efectiv folosit în conversația curentă, și-ar pierde din puterea de defulare și stimulare sexuale. Asta nu înseamnă totuși că eufemismul e complet exclus din literatura pornografică. Într-un context explicit sexual, eufemismul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
din motive alimentare, ci fiindcă literatura și pornografia comunică în profunzime. Ambele sunt discursuri de frontieră, mai exact discursuri care se joacă cu frontierele: una este "paratopică", cealaltă "atopică", dar amândouă există doar printr-o localizare paradoxală. În plus, natura transgresivă a pornografiei îi dă un potențial de scandal sau de ruptură care nu poate să nu-i intereseze pe unii scriitori. De la romantism încoace, creatorul se legitimează în principal prin capacitatea de ruptură față de codurile dominante. În această privință, o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
părut o armă împotriva prostiei politice, singura armă împotriva acestei societăți satisfăcute și împuțite"49. În această perspectivă, pornografia, "după eșecul din mai", a devenit "una dintre formele de violență capabile să mineze această societate". Astfel, în episodul cel mai transgresiv al cărții, violarea naratorului de către niște câini, el vede "transcrierea violențelor pe care le-am săvârșit noi în Algeria"50. Din cauza acestei cărți, în iulie 1973 va fi judecat pentru "ultraj adus bunelor moravuri". Umbra lui Baudelaire și Flaubert planează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
trăsături ale scriiturii pornografice fără a risca difuzarea marginală. Totuși această noțiune de porno chic, care are mai degrabă o valoare stigmatizantă, este o categorie jurnalistică foarte vagă, neluând în considerație proiectul estetic al autorului. Nu doar prin caracterul ei transgresiv este pornografia interesantă pentru literatură, ci și fiindcă scriitura pornografică sporește puterile oricărei ficțiuni. Pentru J.-M. Goulemot, ea apare chiar "ca o ficțiune exemplară și reușită, deoarece produce iluzii la fel de adevărate o dovedesc efectele resimțite ca și realitatea însăși
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
admite că legătura socială, într-un fel sau altul, implică o reprimare a sexualității, reprimare din care tocmai pornografia se hrănește. Ar trebui imaginată o transformare radicală a ceea ce se numește o societate pentru ca pornografia să-și piardă orice valoare transgresivă. Nu trebuie deci să pierdem din vedere problema cenzurii. Nu este sigur că literatura pornografică va mai beneficia de aceeași toleranță ca în prezent. Majoritatea statelor au, în materie, legislații mult mai represive decât societățile occidentale. Chiar și în cazul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
unde nu-i fierbe oala că nu are nici o educație (ceea ce explică lipsa lui de bunăcuviință, discreție și rezervă). Cultura gazdei sale îl lasă, după toate aparențele indiferent; el nu pare, în ceea ce îl privește să aibă vreuna. Comportamentul său, transgresiv față de legile politeții și ale ospitalității, are o anumită agresivitate. Dar lucrurile sunt mai complexe și istoria, psihologia personajelor și secretul care zace în inima casei sunt după chipul labirintului care constituie arhitectura însăși a casei. Mânat de curiozitate, naratorul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care își lovea genunchii unul de celălalt" este o imagine veche (care reapare în Castelul, imagine apărută în copilărie, cu cortegiul ei de gânduri vinovate. Acest fel de Humpty Dumpty, a cărui figură are o oarecare legătură cu o idee transgresivă, îi vorbește fără să-l vadă, privind peste el, anihilând astfel existența însăși a călătorului care ar vrea să-l vadă însuflețindu-se crezând că vrea să arunce cu o piatră în el. Lucru pe care acesta nu-l face
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
consonant cu concepția pe care o avea acum asupra literaturii, văzută ca expresie exclusivă a naționalului și ca modalitate de edificare culturală a celor mulți. Texte precum Biblioteci circulante, Cărți de școală, Teatre de diletanți rămân grăitoare pentru această mentalitate transgresivă, alimentând o atmosferă de confuzie a valorilor. Caracterizarea ei apare în comentariul Ce este „Sămănătorul”? (1/1906): „Ne încercăm printr-o muncă iubitoare de fiecare clipă să înălțăm [țăranul român] către cultura modernă a neamurilor conștiente și mândre, care pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
o bibliotecă publică de informare pentru a intercepta semnele prevestitoare ale schimbărilor de mentalitate, de paradigmă științifică, de climat politic? Pentru că imaginea sensibilă rezonează cu cosmosul și se alimentează la surse de energie "inferioare", deci mai puțin supravegheate sau mai transgresive, mai libere sau mai puțin controlate decât activitățile spirituale "superioare". Ea captează mai de departe și mai de jos, este ca un radar. De asemenea, creația imaginară a unei epoci, acest arhipelag de arhaisme anticipatoare, nu ar avea un avans
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-72, 99-128; Popa, Ist. lit., II, 601-606; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești, 2002, 179-208, passim; Negrici, Lit. rom., 398-407; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
al naturii", ci sînt reproduse, în parte, în lucrările despre reprezentările grupului sau ale genului sexual. 18. Modelul androginiei De origine mitologică, această ființă, anterioară apariției principiului feminin sau masculin, după Platon (Banchetul), capătă, pe parcursul trecerii spre modernitate, conotații monstruoase, transgresive, negative, stigmatizante, asociate cu conduitele homosexuale sau cu hermafrodiții. La modul mai general, studierea acestei figuri dă naștere unor linii de opoziție specifice, precum cea dintre abstract (angelism) / concret (hermafroditism) sau între individualitate (autonomie, minoritate) / fuziune/nediferențiere (simbioză a afectelor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
genialității în secolul al XIX-lea, prezența sa ubicuă, faptul că oricine pare să poată folosi cuvântul pentru a denumi cam orice, în afara unor reguli stricte de utilizare. Altfel spus, folosește literatura pentru a ilustra lipsa de focalizare și exploatarea transgresivă a noțiunii. De altfel, "idiom al secolului" amintește de "spirit al veacului", saeculum, prin care s-a denumit în alt moment distribuția simultană de idei și forme, indiferent de frontiere culturale sau de delimitări disciplinare. Evident, suntem aici la un
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei povești și subiect creator al celeilalte. E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe admirația într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât pentru că se estompează distincția dintre viață și operă, cât pentru că îi dă posibilitatea să substituie instituția scriitorului. Astfel orice personaj dintr-o ficțiune exemplară e - virtual - un autor. Eroi din istoria patriei sau din Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
antologie, istorie literară și estetică a creației literare. Manualele au, prin capacitatea lor de a asambla materiale eterogene (texte literare, documente, vieți exemplare, imagini identitare) și mai ales în rapiditatea cu care transferă spre societate acest produs imaterial, o calitate transgresivă și în același timp performativă, foarte utilă unei noi literaturi, în căutare de căi de înființare în realitate a obiectelor și a experiențelor sale. E un fel de accelerare artificială a unui proces îndelungat și pretențios: ceea ce prima generație visează
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]